
Reproșul e ca o alarmă cu baterii pe terminate: piuie, deranjează, dar semnalează ceva important. Sub acel „Tu niciodată…” sau „Mereu faci așa!” se ascunde adesea un suflet rănit care n-a știut cum altfel să spună: „Mi-a fost greu”, „Am avut nevoie de tine și nu te-ai arătat”.
Reproșul apare când o „regulă secretă” a relației – o așteptare nevorbită, dar bătută-n cuie în mintea cuiva – e încălcată. Și nu e doar despre ce s-a întâmplat, ci despre ce a însemnat acel ceva. Asta e partea cu emoțiile, încurcate mai ceva ca un cablu de căști în buzunar.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Psihologie






.jpg)

