Universul, în natura sa ultimă, este imposibil de cunoscut pentru om. Știința reprezintă efortul nostru de a surprinde realitatea. Dar oricât de precise ar fi teoriile științifice, ele nu ne vor spune niciodată cum este natura-în-sine; nu au cum.  Capacitatea noastră de a capta lumea înconjurătoare este modelată de comandamentul supraviețuirii, nu de cel al surprinderii realității.

Teoriile fizicii sunt doar aproximări ale lumii-ca-reprezentare, ale universului așa cum ni-l reprezentăm noi. Dar cum vedem noi lumea nu este cum este cum chiar este lumea. Cum vedem noi lumea este doar o construcție a unui creier a cărui sarcină principală este, cum spuneam, să asigure supraviețuirea deținătorului. Despre cum este lumea în realitate, despre cum este realitatea, nu putem vorbi, nu avem nicio posibilitate să știm. Niciunul dintre simțurile noastre nu ne vorbește despre realitate, în fapt. Iată de ce...

Comentarii -


Evoluţia Universului

Nu este uluitor că putem spune, cu o certitudine rezonabilă, ce s-a întâmplat acum miliarde de ani în trecutul universului nostru? Cu atât mai uimitor este că avem o idee și despre cum a început universul, printr-un fenomen denumit Big Bang. Deși subiectul este de mult în cultura populară, o serie de concepții greșite există, unele pentru că nu au ținut pasul cu evoluția teoriei, altele care au pornit greșit și au rămas ca atare.

Comentarii -


Istoria universului. credit: NASA / CXC / M. Weiss

Altfel spus, întrebarea este: chiar se conservă energia în universul nostru, unul dominat de energie întunecată? Pentru că unul dintre lucrurile pe care le învățăm în școală este că energia se transformă, dar nu se pierde, deci se conservă.

Comentarii -

În acest articol vă prezentăm o selecţie de videoclipuri publicate pe YouTube în care domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor este explicat, pas cu pas, cu ajutorul unei grafici de calitate. Informaţiile furnizate sunt utile atât iubitorilor de tehnologic, cât şi celor care profesează în domeniu.

Iată ce conţine seria de videoclipuri:
· 1. Cum funcţionează telefonul mobil?
· 2. Cum funcţionează Internetul?
· 3. Cum funcţionează cablurile de fibră optică?
· 4. Cum funcţionează o antenă?
· 5. Cum funcţionează radiaţia electromagnetică?
· 6. Cum funcţionează spectrul de frecvenţe
· 7. Cum funcţionează modularea de frecvenţă
· 8. Cum funcţionează rutarea datelor
· 9. Cum funcţionează criptarea şi decriptarea datelor
· 10. Cum funcţionează sateliţii?
· 11. Cum funcţionează sateliţii de televiziune
· 12. Cum funcţionează GPS-ul?

Comentarii -

În aprilie 2020 se vor împlini 12 ani de când am scris primul articol pe Scientia (Cum funcționează spectrul electromagnetic). În toată această perioadă am publicat circa 7.700 de articole. În 2019 am publicat 435 de articole și am avut o audiență de circa 2,5 milioane de utilizatori unici. Iată cele mai citite 20 articole, publicate în anul 2019 pe scientia.ro. Plus o serie de articole ce credem că merită citite.

Comentarii -


Gaură neagră devorând o stea-partener

Nu știm prea multe despre găurile negre. De fapt, oricare ar fi complexitatea lor reală, găurile negre par a fi corpuri cu număr mic de caracteristici: masă, sarcină și spin. Ar putea fi găurile negre universuri în sine? Ar putea fi apariția unei găuri negre un nou Big Bang, nașterea unui nou univers? Ar putea fi universul nostru interiorul unei găuri negre?

Comentarii -

Daniel este un individ rușinos și retras, săritor atunci când este cazul, dar care nu manifestă un interes deosebit în a interacționa cu alți oameni ori în a fi prezent în activități de socializare. Daniel arată, prin modul de a fi, o nevoie pentru ordine și structură în viața sa, precum și o pasiune pentru detalii.

Comentarii -

Trei țestoase, A, B și C, sunt gata de o competiție. Fiecare se deplasează cu o viteză diferită, într-o cursă de 1000 m.

Dacă țestoasa A îi acordă un avans de 50 m țestoasei B, cele două vor trece linia de final a cursei de 1000 m în exact același moment.

Dacă țestoasa A îi acordă un avans de 69 m țestoasei C, cele două vor trece linia de final a cursei în exact același moment.

Comentarii -


În imagine, toată apa de Terra, într-o sferă, pe fundalul planetei noastre

În jur de 70% din suprafaţa Pământului este acoperită cu apă, oceanele deţinând circa 96,5% din toată apa planetei. Dar apa este de găsit şi în fluvii, râuri şi lacuri, în gheţari, zăpada de la poli ori de pe timpul iernii, în straturile acvifere ale scoarţei terestre, în vaporii din atmosferă, în organismele vii, ca tine ori o bacterie. Trebuie spus că, aşa mică cum pare, sfera cu toată apa de pe Terra are un diametru de circa 1.385 kilometri.

Iată câteva date despre apa de pe Terra:

Comentarii -

Undele sonore iau naştere în urma vibraţiilor de natură mecanică. De obicei sunetul are la bază un obiect care vibrează şi transmite acest fenomen şi mediului înconjurător. Vibraţiile respective antrenează moleculele de aer din preajmă, creând zone de compresie în care moleculele se aglomerează şi zone de rarefiere unde, dimpotrivă, moleculele de aer se depărtează unele de altele (fenomen denumit în fizică rarefacţie). Undele sonore se propagă aşadar sub forma unor variaţii continue ale presiunii aerului.

Comentarii -


În imagine: suprafața cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko

Știința și tehnologia progresează în pas accelerat. Deși omul nu a pășit încă pe altă planetă (doar pe Lună, satelitul Terrei), mașinile produse de acesta au fost ori sunt prezente pe mai multe corpuri cerești (Lună, planeta Marte). Echipamentele din ce în ce mai performante de cercetare a spațiului, însoțite de o consolidare a aparatului teoretic, permit sondarea misterelor cosmosului și progrese remarcabile în ce privește înțelegerea evoluției universului. Iată, în acest articol, șase evenimente remarcabile din istoria recentă a cosmologiei.

Comentarii -

Probabil că încă mai sunt unii care cred că șefii intransigenți și izolați (care rareori interacționează cu angajații) sunt prototipul șefului. Odată cu noile generații așteptările se schimbă, imaginea șefului a suferit și ea modificări, iar comportamentul șefilor afectează organizația (comportamentul angajaților și eficiența organizației), fie că este de stat ori privată. Iată, în continuare, o serie de informații despre ceea ce înseamnă a fi un șef bun sau rău și modul în care comportamentul șefilor afectează, în bine sau în rău, organizația.

Comentarii -

 

Stelele precum Soarele nostru „consumă” hidrogen din nucleu cea mai mare parte a vieții. Odată ce au rămas fără acest „combustibil”, se transformă în gigante roșii, devenind de sute de ori mai mari, „înghițind” planetele din apropiere.

După cum puteți în această animație, în cazul sistemului nostru solar planetele afectate de evoluția Soarelui vor fi: Mercur, Venus și chiar Pământul, în aproximativ 5 miliarde de ani.

Comentarii -


Clic drepta - View image (pentru o rezoluție superioară)

Beneficiile accesului la electricitate nu trebuie să fie explicate. Nici celor care consideră acest lucru un lucru normal și banal, precum aerul disponibil pentru respirație, nici celor care nu au acces la electricitate,  dar înțeleg și resimt dezavantajele ce decurg din această situație.

16% din populația lumii, adică în jur de 1,2 miliarde de oameni, încă trăiesc fără acces la electricitate. Unde sunt localizați cei mai mulți dintre cei care trăiesc în „beznă”? Probabil că este ușor de ghicit pentru mulți: Africa (în special Africa sub-sahariană), Coreea de Nord și sudul Asiei.

Comentarii -

Un urs cântărește cât un leu și un leopard, luate împreună.
Doi urși cântăresc cât trei cerbi.
Un leopard plus un cerb cântăresc cât un leu.
Câți leoparzi, împreună, cântăresc cât un leu?

Comentarii -

Știința este prezentă în mod timid în presa românească. Pare a fi un paradox, pentru că trăim într-o perioadă în care importanța științei este excepțională. Vorbim despre probleme globale, cum ar fi: încălzirea globală ori epidemia de obezitate, care nu pot fi înțelese în afara cercetării științifice. Nenumărate subiecte de interes pentru public, cum ar fi cel al alimentației, au nevoie de știință pentru a fi spuse lucruri cu sens.

Comentarii -

Ești atât de priceput pe cât te crezi? Cât de bun ești la gestionarea banilor? Dar la recunoașterea emoțiilor? Cât de sănătos ești în comparație cu alte persoane pe care le cunoști? Ești mai bun decât media la gramatică?

Cunoașterea competențelor proprii și cum se raportează acestea la ceilalți e mai mult decât o creștere a stimei de sine. Ne ajută să înțelegem când ne putem baza pe deciziile sau instinctul propriu și când trebuie să cerem un sfat.

Dar cercetările din domeniul psihologiei sugerează că nu suntem foarte buni în a ne autoevalua în mod corect. De fapt, deseori ne supraestimăm abilitățile. Cercetătorii au numit acest fenomen efectul Dunning-Kruger.

Comentarii -

Provocarea este următoarea: aveți 12 mingi de tenis care arată identic, ca în imaginea de mai sus, dar una dintre ele are o masă diferită, este un pic mai ușoară ori mai grea decât celelalte 11 mingi. Aflați care este mingea diferită și spuneți dacă este mai grea ori mai ușoară decât celelalte mingi, folosind o balanță pe care o aveți la îndemână și pe care o puteți folosi pentru a compara mingile. Aveți dreptul la maximum trei folosiri ale balanței. 

Comentarii -


Regiunea Rajasthan, India

Aşa cum ştim, pe baza a ce se întâmplă în România, de multe ori nu finanţarea este cauza principală a unui sistem sanitar ineficient. România este pe penultimul loc (înaintea Albaniei) în ce priveşte performanţa sistemul medical, conform ultimului raport al „Health Consumer Powerhous”, un „think tank” suedez specializat în evaluarea sistemelor medicale din Europa. Raportul poate fi citit aici în integralitate (eng.). La pagina 26 găsiți clasamentul general.

Comentarii -

Priviţi imaginea de sus a Pământului. Să ne imaginăm că Pământul este perfect rotund la ecuator şi că legaţi o sfoară strâns în jurul acestuia, de-a lungul ecuatorului. Acum faceţi următoarea modificare: adăugaţi 1 metru de sfoară la sfoara care înconjoară Pământul. Sfoara a devenit, aşadar, mai lungă cu un metru. Ridicaţi acum sfoara, după adăugarea acelui metru suplimentar, în aşa fel încât aceasta să se afle la aceeaşi înălțime de suprafaţa terestră.

Care va fi înălţimea la care se va afla sfoara de suprafaţa terestră?

Comentarii -


Compoziția universului


Există în jur de 100 de miliarde de stele în galaxia noastră, Calea Lactee. Fiecare stea are cel puțin o planetă care orbitează în jurul acesteia. În univers se consideră că ar fi aproximativ 100 de miliarde de galaxii. Dar toate acestea reprezită doar o parte incredibil de mică din ceea ce conține universul, în fapt. 95% din univers este compus din materie întunecată și energie întunecată, doi constituienți ai universului despre care nu știm mai nimic, cu excepția influenței acestora asupra materiei și universului în ansamblul său.

Comentarii -

NASA a prezentat recent noua sa generaţie de costume spaţiale din generaţia Artemis. Acest costum va fi folosit de către astronauţii, bărbaţi şi femei, care vor merge pe Lună până în 2024.

Primul costum prezentat este denumit "Orion Crew Survival System", destinat pentru lansare şi întoarcerea pe Terra cu nava spaţială Orion.

Al doilea costum prezentat, denumit xEMU (Exploration Extravehicular Mobility Unit), este destinat pentru explorarea suprafeţei lunare. Acesta va evolua, pentru a permite astronauţilor să-l folosească şi pe planeta Marte, într-o misiune umană pe această planetă în viitor.

Comentarii -


Istoria universului. credit: NASA / CXC / M. Weiss

 

După ce Einstein a dezvoltat o nouă și puternică descriere matematică a gravitației, el a folosit-o pentru a face predicții. În primul rând, Einstein a verificat că noua sa descriere se potrivea cu predicţiile legii lui Newton, pentru situațiile în care legea lui Newton era în acord cu experimentele. Și a ieşit bine.

Apoi Einstein s-a ocupat de orbita lui Mercur și a obținut un rezultat care se potrivea perfect cu observațiilor experimentale ale zilei; observații care prezentau o anomalie care nu putea fi explicată cu legea gravitației a lui Newton.

S-a ocupat apoi de lumina stelară care trecea pe lângă Soare și a prezis că ar trebui să aibă o traiectorie curbată din cauza gravitației Soarelui; acest lucru a fost ulterior confirmat.

Comentarii -

Vă invităm la o lecţie de oră de economie aplicată. O lecţie despre cauzele care generează o recesiune economică. Cum pot, de exemplu, factori precum inflaţia, cererea şi oferta ori rata dobânzilor să declanşeze o criză economică?

Comentarii -

Mai sus vedeţi o tablă de şah goală. Este o tablă de şah normală, cu 64 de poziţii (8x8) pentru piesele obişnuite de şah. Avem două sarcini pentru tine. Prima sarcină este mai simplă: cu ajutorul unor dreptunghiuri verzi 1x2 (care ocupă două poziţii, aşadar, pe tabla de şah), cum sunt cele din figura de mai jos, încearcă să acoperi întreaga tablă de şah, toate poziţiile (pătratele), fără a lăsa, aşadar, spaţii neocupate şi fără a ocupa o poziţie cu două dreptunghiuri.

Am început noi pentru tine, aşa cum poţi vedea mai jos, pentru a fi cât mai expliciţi cu putinţă cu privire la ce trebuie să faci. Desigur, nu trebuie să continui ce am început noi, poţi începe de la zero!

Comentarii -

 
Găuri negre în curs de coliziune. Reprezentare grafică

Atunci când fizicienii vorbesc despre găuri negre, de regulă aceştia se referă la nişte obiecte teoretice, care sunt statice, cu proprietăţi minime, câci, într-adevăr, pe baza a ceea ce ştim astăzi despre găurile negre, acestea sunt obiecte destul de simple (explicate printr-un număr limitat de parametri), deşi sunt multe pe care nu le cunoaştem despre acestea, cum ar fi singularitatea din centrul găurilor negre, unde, ipotetic, densitatea materiei şi distorsiunea spaţiu-timpului ar fi infinite.

Comentarii -

Probabil aţi observat că atunci când se vorbeşte despre medicina modernă, vestică, aceasta este numită şi "medicina alopată". Acestă denumire are o istorie interesantă. Iată de ce.

Termenul "alopat" este derivat din cuvintele greceşti ἄλλος, állos, "alt" "diferit" şi πάθος, páthos, "suferind".

Comentarii -

Într-un articol publicat astăzi de Agerpres se arată că "Începând din acest an universitar, la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) Târgu Mureş, la catedra de Psihiatrie, vom preda în curând un curs facultativ de hipnoterapie medicală şi medicina subconştientului. [...] Se pare că niciun curs opţional nu a trezit atât de mare interes ca acesta".

Poate vă întrebaţi ce înseamnă asta, cum am făcut noi. Ce înseamnă "medicina subconştientului"? Şi de ce e aşa de mare interesul? E semn bun? Nu prea... Iată despre ce este vorba.

Comentarii -


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!