În 2025, odată cu intrarea lui Elon Musk în administrația americană, a apărut o inițiativă neobișnuită: „Department of Government Efficiency” (DOGE). Concepută ca o reformă radicală a statului, DOGE a fost mai mult decât un program de eficientizare birocratică. A fost o încercare de a aplica logica software-ului, a jocurilor video și a culturii Internetului asupra guvernării. Rezultatul a fost un experiment controversat, care a combinat tehnologia, ideologia și o viziune reductivă asupra societății.
Statul ca „mașină defectă” și promisiunea optimizării
Musk a pornit de la premisa că statul este o „mașină mare și stupidă”, configurată greșit. Soluția sa era simplă în aparență: acces total la sistemele informatice, integrarea bazelor de date și eliminarea „erorilor”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
De secole, oamenii de știință și filosofii au visat la o idee seducătoare: aceea că realitatea poate fi descrisă complet prin matematică. De la ambițiile lui Gottfried Wilhelm Leibniz până la optimismul actual din jurul inteligenței artificiale, s-a crezut că lumea ar putea fi redusă la ecuații pe care mașinile le pot calcula.
Această idee este însă, susțin unii cercetători contemporani, o iluzie periculoasă. Sistemele naturale – precum clima sau creierul uman – nu pot fi captate integral prin modele matematice, deoarece sunt fundamental neregulate și imprevizibile.
Progresul real nu vine din descrieri exhaustive, ci din euristici flexibile, adică reguli aproximative care ne permit să intervenim eficient în realitate fără a o înțelege complet.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
La 14 noiembrie 1985, o scrisoare care anunța descoperirea unei specii super-stabile de carbon a apărut în revista științifică Nature. Chiar și titlul scrisorii, C₆₀: Buckminsterfullerene, a stârnit rumoare printre cititorii erudiți ai revistei.
Moleculele sunt de obicei denumite cu o precizie sterilă. Aceasta a fost numită după arhitectul și futuristul american Richard Buckminster Fuller (Bucky pentru prieteni), ale cărui domuri geodezice deveniseră simboluri ale designului modern în anii '50 și '60.
Domurile sferice ale lui Fuller erau concepute să fie ușoare, dar rezistente, fiecare element triunghiular distribuind uniform tensiunile într-un cadru curbat. C₆₀ era analogul atomic al acestor domuri, construit nu din bare de oțel, ci din atomi de carbon – fiecare legat prin legături puternice de trei vecini, formând o mică „cușcă” sferică.
- Detalii
- de: Antonios Kelarakis
- Blogul Scientia
„Spaghete” în copaci (vezi mai jos detalii)
Credit: rarehistoricalphotos.com
Originea zilei de 1 aprilie, cunoscută drept „ziua păcălelilor”, nu este pe deplin clară, dar există câteva explicații istorice plauzibile. Cea mai răspândită teorie leagă tradiția de reforma calendarului din secolul al XVI-lea.
În anul 1582, reforma calendarului gregorian, inițiată de Papa Grigore al XIII-lea, a mutat începutul anului de la sfârșitul lunii martie (în jurul datei de 1 aprilie) la 1 ianuarie.
În Franța și în alte părți ale Europei, oamenii care au continuat să sărbătorească Anul Nou în jurul datei de 1 aprilie au fost luați în derâdere și numiți „nebuni de aprilie”. De aici ar fi apărut obiceiul farselor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Pe 28 februarie 2026, în prima zi a operațiunii „Epic Fury”, forțele americane au lovit de mai multe ori o școală primară din Minab, în sudul Iranului. Între 175 și 180 de persoane au fost ucise, majoritatea fete cu vârste între 7 și 12 ani. În zilele care au urmat, atenția publică nu s-a concentrat pe lanțul decizional militar sau pe erorile instituționale, ci pe o întrebare spectaculoasă: a fost inteligența artificială responsabilă?
Numele vehiculat a fost Claude, un model conversațional dezvoltat de Anthropic. Presa și politicienii au speculat dacă un chatbot ar fi putut selecta ținta sau dacă ar putea deveni periculos în context militar. În realitate, această ipoteză nu ara legătură cu modul în care a fost ales obiectivul.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În fiecare an, de St. Patrick's Day, străzile din Dublin se umplu de oameni îmbrăcați în verde, într-o explozie de muzică, parade și simboluri naționale. Există însă un „absent” notoriu din această celebrare: șerpii. Legenda spune că Sfântul Patrick ar fi alungat toate aceste reptile din Irlanda. Realitatea este însă mult mai prozaică și, în același timp, mai interesantă din punct de vedere științific.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
La 6 octombrie 1973, Războiul de Yom Kippur – care a implicat în principal Egiptul, Siria și Israelul – a declanșat una dintre cele mai mari crize energetice ale secolului XX. Unsprezece zile mai târziu, mai mulți membri arabi ai Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol au anunțat că vor opri vânzările de petrol către țările care sprijineau Israelul și că vor reduce producția. Efectul a fost imediat. În câteva luni, prețurile globale ale petrolului au crescut de patru ori.
După decenii de stabilitate a prețurilor, lumea s-a confruntat cu o penurie severă. Stațiile de benzină au rămas fără combustibil, unele afișând un steag roșu pentru a semnala că pompele sunt goale; șoferii stăteau la cozi ore întregi.
În anumite regiuni din SUA, combustibilul a fost raționalizat în funcție de numărul de înmatriculare. Până în martie 1974, timpul petrecut la coadă a crescut costul benzinei cu aproximativ 50%, deoarece șoferii „plăteau” și prin timpul pierdut — ore care ar fi putut fi folosite pentru muncă.
- Detalii
- de: Laura Panza
- Blogul Scientia
Am o mică obsesie pentru... timp, pentru care nu găsesc nicio dovadă că ar fi realmente ceva în lume, nimic mai mult decât un concept convenabil uman pentru a explica evoluția mișcării de la o stare la alta. Dar timpul, ca entitate separată, pe care să pui „degetul” (sau un aparat de măsură), nu există. Ceea ce numim „timpul ceasului” este doar măsurarea oscilațiilor instrumentului numit ceas. Explicația completă este în cartea „Călătorie la granițele gândirii”.
Mai jos, ideile dintr-un articol din TheGuardian a lui Jo Marchant, care a scris și o carte despre timp, „In Search of Now. The Science and Mystery of the Present Moment”.
Cosmologii și fizicienii ajung adesea la un punct mort atunci când încearcă să definească timpul. Așadar, ce este, de fapt, timpul?
Când a fost ultima dată când ai alergat contra cronometru? Poate ai sărit peste micul dejun, ai transpirat grăbindu-te, ai plătit un taxi sau ai pierdut timp cu familia. Mulți dintre noi au devenit, într-un fel, prizonieri ai timpului, petrecând porțiuni considerabile din zi urmărind programări și termene-limită. Dar ce este, în fond, acest lucru pe care încercăm să-l „învingem”?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Oare oamenii din antichitate ar fi putut construi piramidele fără ajutor extraterestru? Sau astfel de întrebări spun mai multe despre anxietățile moderne decât despre trecutul în sine?
Ideea că extratereștrii i-ar fi ajutat pe constructorii monumentelor antice a fost promovată de autorul elvețian Erich von Däniken în cartea sa de mare succes Chariots of the Gods, publicată în 1968. Von Däniken a murit în ianuarie 2026, dar viziunea sa despre astronauți antici continuă să fascineze milioane de oameni.
Autorul indica structuri antice precum piramidele, alături de lucrări vechi enigmatice, ca presupuse dovezi că ființe din afara Pământului ar fi modelat civilizațiile trecutului.
- Detalii
- de: Stephan Blum și Stefan Baumann
- Blogul Scientia
În mod obișnuit, sistemul de justiție penală funcționează pe baza unei logici aparent simple: dacă mai multe indicii converg spre aceeași persoană, concluzia pare evidentă. Cazul asistentei britanice Lucy Letby, condamnată în 2023 pentru uciderea a șapte nou-născuți și tentativa de ucidere a altor șapte, arată însă cât de complicată devine această logică atunci când statistica, medicina și psihologia cognitivă se intersectează.
Povestea începe cu un tipar suspect. În 2015, la secția de neonatologie a spitalului Countess of Chester, mai mulți copii au avut probleme medicale grave în mod neașteptat. Unii au murit. Medicul neonatolog Stephen Brearey a observat că un element apărea constant: asistenta Lucy Letby era prezentă în timpul tuturor incidentelor. Inițial, observația a fost considerată o coincidență explicabilă prin programul de lucru. Dar pe măsură ce evenimentele au continuat, suspiciunea s-a consolidat.
Medicii au făcut un tabel al tuturor turelor și l-au prezentat conducerii spitalului. Ulterior a fost chemată poliția, iar investigația – numită „Operation Hummingbird” – a dus la analizarea a zeci de dosare medicale.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Războiul SUA–Israel împotriva Iranului a fost descris drept „primul război al IA”. Însă utilizările recente ale inteligenței artificiale reprezintă, de fapt, cea mai nouă etapă dintr-o lungă istorie a dezvoltărilor tehnologice care pun accent pe nevoia de viteză în „procesul militar de ucidere” (eng. kill chains).
„Șaizeci de secunde – atât a fost nevoie”, a susținut un fost agent al Mossadului israelian despre atacurile care l-au ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, pe 28 februarie 2026, în prima zi a războiului SUA–Israel împotriva Iranului.
Viteza și amploarea războiului au fost semnificativ amplificate prin utilizarea sistemelor de IA. Dar această nevoie de viteză aduce riscuri serioase atât pentru civili, cât și pentru combatanții militari.
- Detalii
- de: Craig Jones și Helen M. Kinsella
- Blogul Scientia
În epopeea cinematografică din 2005 a lui Ridley Scott, Kingdom of Heaven, cavalerii templieri sunt prezentați ca extremiști violenți. Filmul spune povestea cruciatului Balian de Ibelin, care luptă pentru a apăra Regatul cruciat al Ierusalimului împotriva primului sultan al Egiptului și Siriei, Saladin.
Cavalerii templieri au fost înființați în ziua de Crăciun a anului 1119, ca un tip revoluționar de cavalerie, în care cavalerii trăiau ca niște călugări, depunând jurăminte de sărăcie și evlavie. Misiunea lor era să îi protejeze pe călători pe drumurile periculoase ale Regatului Ierusalimului. De aceea mi s-a părut interesant că, în filmul lui Scott despre cruciade, ei sunt prezentați drept antagoniști ai Regatului cruciat.
Faptul că sunt scoși în evidență în Kingdom of Heaven a fost scânteia care a dus la cartea mea The Knights Templar: Crusade, Myth and Hollywood. Ceea ce am descoperit este că transformarea ordinului în „răufăcători” apare destul de frecvent în filmele în care apar templierii. Totuși, mai degrabă decât un clișeu modern, demonizarea lor poate fi urmărită până acum aproximativ 700 de ani.
În ziua de vineri, 13 octombrie 1307, marele maestru, Jacques de Molay, a fost arestat de un papă împovărat de datorii, împreună cu fiecare templier găsit în Franța. Arestarea bruscă a provocat un șoc larg răspândit în Europa. Unele dintre mărturisirile care aveau să fie smulse de la ei aveau o tentă ocultă misterioasă, iar acestea aveau să modeleze moștenirea ordinului de atunci înainte.
- Detalii
- de: Patrick Masters
- Blogul Scientia
În 2016 și din nou în 2024, Donald Trump a candidat împotriva a două candidate la președinție bine pregătite, care însă au pierdut. Ambele aveau decenii de experiență în serviciul public și funcții importante în administrații democrate. Ambele erau femei.
Înfrângerile lui Hillary Clinton și Kamala Harris au generat mii de articole de analiză despre întrebarea dacă Statele Unite sunt sau nu pregătite să aleagă o femeie președinte. Un vechi adagiu, datând din perioada Războiului Rece, spune că femeile sunt prea emoționale pentru a li se încredința butonul nuclear.
Dar bărbații din actuala Casă Albă ar putea reprezenta cel mai emoțional grup de conducere pe care l-au avut vreodată Statele Unite. Iar deși izbucnirile lor par adesea spontane și chiar ridicole, ar trebui să le luăm în serios.
- Detalii
- de: Natalie Kon-yu, Emily Booth, Michael Burke și Tom Clark
- Blogul Scientia
„Manualul civilizației” este o inițiativă a Fundației Long Now, lansată în 2014, care urmărește constituirea unei colecții de aproximativ 3.500 de cărți esențiale pentru susținerea sau reconstruirea civilizației. Proiectul a fost finanțat parțial printr-un grant al Knight Foundation News Challenge, destinat să finalizeze selecția cărților și să sprijine demersuri online şi educative.
Bibliografia este găzduită fizic în The Interval din San Francisco (un bar/cafenea şi sală expozițională a Fundației Long Now, deschis în 2014), iar pentru conservare digitală Internet Archive va asigura un depozit online unde orice titlu poate fi accesat de la distanță. Proiectul funcționează ca o colecție “vie”, actualizată din recomandările membrilor și donatorilor Long Now, precum și din listele speciale ale unor experți invitați.
Această inițiativă, deși n-am găsit online legături, mi-a amintit de cartea „Fundația” a lui Asimov. Proiectul „Fundația” din carte este creat, aparent, pentru a salva cunoașterea umanității după prăbușirea Imperiului Galactic. Un grup de savanți creează o Enciclopedie Galactică, menită să păstreze și să reconstruiască civilizația. Ideea de bază este, așadar, aproape identică.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În 1950, William Faulkner a rostit un celebru discurs de acceptare a Premiului Nobel pentru literatură, în care a pledat pentru „vocea [umană] inepuizabilă” și pentru credința sa în supremația acesteia – nu doar de a dăinui, ci de a triumfa. Faulkner considera că acest lucru se datorează faptului că vocea umană, transformată în artă, posedă suflet – un suflet capabil de compasiune și sacrificiu.
Să avansăm 75 de ani în timp. Scriitorul irlandez Colm Tóibín este întrebat într-un interviu de presă despre impactul IA asupra scriitorilor. Răspunsul său, rostit cu ironie: „IA fi sfârșitul nostru”.
Tóibín pare să creadă că vocea umană triumfătoare, de care scriitorii și artiștii se agață adesea, nu va dăinui și nici nu va triumfa. Cel puțin nu în fața tehnologiei disruptive și transformatoare a IA generative.
- Detalii
- de: Tom Benn
- Blogul Scientia
Convingerile noastre nu sunt fixe. Ele sunt modelate, iar uneori răsturnate de ideile cu care ne întâlnim pe măsură ce înaintăm prin viață. Pentru mulți dintre noi, lectura unor romane este ceea ce produce această schimbare.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Cărții, zece experți din domeniul universitar vorbesc despre o operă de ficțiune care le-a provocat ideile și le-a schimbat modul de a gândi într-un mod durabil.
- Detalii
- de: TheConversation
- Blogul Scientia
