Primii oameni pe Marte (concepţie artist). Credit: wikipedia.org

Problema călătoriilor lungi spre alte planete sau chiar şi galaxii ar putea fi rezolvată prin hibernarea astronauţilor. Medicina spaţială, o nouă disciplină, studiază această metodă, în ideea de a o propune pentru călătoriile cu echipaje umane spre Marte.

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la primul pas făcut de om pe Lună. Pe 21 iulie 1969 Neil Armstrong a păşit pe Lună, pronunţând faimoasa frază „Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru umanitate”. Modulul lunar care i-a dus pe Neil Armstrong şi Buzz Aldrin pe Lună a rămas acolo 21,5 hore, iar întreaga misiune, de la lansare până la reîntoarcerea pe Terra, călătoria a durat aproximativ 9 zile. În total, 12 astronauţi au păşit pe suprafaţa Lunii, ultimii fiind Eugen Cernan şi Harrison Schmitt, în cadrul misiunii Apollo 17 în decembrie 1972.

Comentarii -

 

Omul de Neanderthal a dispărut acum circa 40.000 de ani din cauze încă nu pe deplin lămurite. Dispariţia a fost relativ bruscă şi o posibilă cauză ar putea fi legată de scăderea câmpului magnetic terestru, exact în aceeaşi perioadă. Deşi dispărut, Omul de Neaderthal a transmis o parte din ADN-ul său către Homo sapiens. În fapt, circa 2% de ADN-ul nostru este de origine Neanderthaliană; ceea ce înseamnă ca cele două populaţii s-au încrucişat.

Comentarii -

 

Dacă oboseala pune stăpânire pe noi, este bine să nu conducem maşina, să nu luăm decizii importante şi să nu ne certăm cu cei din jur. Există însă alte lucruri pe care este bine să nu le facem atunci când suntem obosiţi; în continuare vă prezentăm o listă cu 10 activităţi pe care ar fi bine să le amânăm până când ne simţim odihniţi şi plini de energie.

Comentarii -

 

Se pare că există o corelaţie cuantică, aşa-numita inseparabilitate cuantică (eng. quantum entanglement), între quarcurile şi gluonii dintr-un proton. Acest rezultat, obţinut în mod indirect în cadrul proiectului de cercetare The Compact Muon Solenoid (CMS) de la Marele Accelerator de Hadroni (Large Hadron Collider, LHC), dacă va fi confirmat, este extrem de important, întrucât ar putea contribui la dezlegarea misterului forţei nucleare tari care acţionează între quarcuri, care nu pot fi izolaţi (fenomen cunoscut, dar neexplicat pe deplin matematic).

Comentarii -

Cătălina Curceanu, vorbind în cadrul conferinţei din aprilie 2019

Animaţie care arată funcţionarea unui accelerator liniar de particule, folosit atât în fizică, cât şi în tratamentul cancerului

Cătălina Oana Curceanu, prim-cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare la Laboratorul Naţional din Frascati, Institutul Naţional de Fizică Nucleară, Roma, Italia,  fizician cu o vastă experiență practică în ce priveşte acceleratoarele de particule, a susținut pe 18 aprilie 2019 în Bucureşti o conferință intitulată „Acceleratoarele de particule: de la misterele materiei întunecate la hadronterapie”. Cătălina Curceanu este şi un pasionat scriitor de articole de popularizare a ştiinţei, articolele dumneaei putând fi citite pe blogul de pe Scientia. Vă invităm să urmăriţi înregistrarea video a conferinţei.

Comentarii -


Minereu de aur

De unde provine aurul din univers? Fenomene cosmice precum coliziuni de stele de neutroni sau colapsarea unor stele masive în găuri negre ar putea explica prezenţa acestui metal preţios, dar şi a altor elemente chimice răspândite în univers.

Mai toţi admirăm minunatele bijuterii din aur sau platină, metale preţioase care strălucesc pe degetele noastre sau în cerceii pe care multe femei îi poartă. Un alt element chimic „greu”, o bijuterie a centralelor nucleare, este uraniul, fisiunea căruia este la baza energiei electrice produse de reactoarele nucleare.

De unde însă provin aceste elemente chimice? Nu au luat naştere după Big Bang; s-au format ulterior în procese care au la bază stelele cu masă mai mare ca cea a Soarelui.

Comentarii -

În august anul trecut a fost lansat în spaţiu, cu ajutorul rachetei Vega, Aeolus, satelitul care studiază vântul cu o nouă tehnologie. Aeolus va realiza o hartă a vânturilor în lumea întreagă, cu obiectivul de a contribui la studiul schimbărilor climatice pentru  a se efectua o previziune meteo mult mai precisă decât în prezent.

Racheta Vega trebuia fie lansată pe 21 august 2018, însă, destul de ironic, lansarea a fost întârziată de un vânt destul de puternic. Lansarea a avut loc în final pe 22 august, de la baza agenţiei spaţiale europene din Kourou (din Guyana Franceză). Vega  a dus în spaţiu satelitul Aeolus, care a fost amplasat cu succes în orbită la o altitudine de circa 320 de kilometri.

Comentarii -


XENON1T

Un proces cu o viaţă medie de circa o mie de miliarde de ori mai mare decât viaţa universului a fost identificat de către detectorul XENON1T, la laboratorul subteran de la Gran Sasso, în Italia.

Sub muntele Gran Sasso din Italia, la circa jumătatea tunelului care uneşte oraşele L’Aquila şi Teramo, îşi are intrarea laboratorul subteran italian al INFN-ului  (Istituto Nazionale di Fisica Nucleare). Sub munte, în linişte cosmică, adică în absenţa razelor cosmice care sunt absorbite în mare parte de către munte, sunt amplasate mai multe instalaţii care scrutează universul în căutarea materiei întunecate.

Comentarii -

Bărbaţii şi femeile simt durerea în mod diferit şi în acest proces de vină este... memoria. Bărbaţii au o memorie a durerii care îi face să resimtă durerea care se repetă în mod mult mai acut decât femeile. Acest rezultat ar putea duce la găsirea unei modalităţi pentru vindecarea durerilor cronice.

Comentarii -


Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT

Pentru prima dată în istoria astronomiei a fost construită imaginea unei găuri negre situate la 55 de milioane de ani-lumină de noi, în inima galaxiei Messier 87. Acest rezultat de excepţie a fost obţinut prin folosirea datelor obţinute de opt radio-telescoape din întreaga lume, cu un algoritm pentru analiza datelor extrem de sofisticat.

Comentarii -


Privire comparativă: Pământul şi Marte

Acum circa un miliard de ani planeta Marte nu era nicidecum roşie ci... albastră. Datele obţinute cu Marsis, radarul de la bordul sondei spaţiale Mars Express, arată că în trecut planeta era acoperită cu apă. Rămâne un mister unde a dispărut apa şi de ce în prezent planeta este uscată.

Comentarii -


Telescopul Subaru, Japonia.

Cu ajutorul unui instrument extrem de performant instalat la telescopul Subaru au fost descoperite 83 de găuri negre supermasive, care alimentează quasari formaţi pe când universul nostru avea doar 800 de milioane de ani. Mecanismul care a dat naştere acestor găuri negre nu este încă descifrat, iar această descoperire i-ar putea îndruma pe cercetători spre noi teorii care să descrie evoluţia Universului şi compoziţia acestuia la puţin timp după Big Bang.

Comentarii -

Un articol publicat de către un grup de cercetători australieni arată că cine ia micul dejun are o greutate mai mare decât cine sare peste acesta. Studiul a stârnit o serie de reacţii şi răspunsuri, care contestă acest rezultat.

Comentarii -


Radioactive Isotope Beam Factory, Wako, Japonia

În Japonia a fost studiată forma izotopului magneziu-40, care are în nucleu un număr de neutroni mult mai mare decât cel al protonilor. Forma acestui nucleu, ce se situează aproape de aşa-numita „drip-line” este ciudată; cercetătorii încearcă să descopere cum funcţionează interacţiunea nucleară prin studiul acestor tipuri de nuclee exotice.

Comentarii -

Chiar şi atunci când dormim reuşim să recunoaştem sunetele cele mai relevante pentru noi, iar dacă cineva ne cheamă pe nume ne trezim, însă nu din orice fel de somn. Chiar şi atunci când dormim creierul este în funcţiune; ba s-ar putea spune că de multe ori este chiar mai activ decât atunci când suntem treji, ceea ce se întâmplă în aşa-numita fază REM (Rapid Eye Movement), cea în care visăm. Ar părea deci că în timpul somnului nu auzim şi nu simţim nimic din lumea înconjurătoare, suntem într-un fel de univers paralel, fiecare cu cel pe care-l generează propria imaginaţie şi experienţă.

Comentarii -

Mulţi părinţi mândri de proprii copii postează imagini ale acestora pe reţelele de socializare. Un studiu realizat în Rusia, în cadrul căruia au fost analizate circa 62 de milioane de postări cu copii, a ajuns la concluzia că sunt publicate mai multe imagini de băieţi, decât de fete, cele cu băieţi colectând mai multe like-uri.

Comentarii -

Universul este în expansiune cu o viteză definită de aşa-numita constantă a lui Hubble. Valoarea acesteia însă diferă în funcţie de metoda utilizată pentru a o măsura. Diferenţa între diversele valori ar putea avea legătură cu o nouă fizică sau poate fi o eroare de măsurătoare. A fost propusă recent o nouă metodă, care utilizează undele gravitaţionale ce provin de la fuziunea găurilor negre, pentru a obţine o nouă măsurătoare a acestei faimoase constante.

Comentarii -

Recent au fost descoperite două planete surori, care aparţin sistemului planetar Kepler-107, şi care au o compoziţie internă foarte diferită, în ciuda faptului că au dimensiuni asemănătoare. Astronomii cred că o posibilă explicaţie pentru această diferenţă ar putea fi rezultatul că aceste corpuri cereşti au rezultat în urma unei coliziuni cosmice.

Comentarii -


Schemă a experimentului

Un grup de cercetători din care face parte şi autoarea acestui articol a descoperit o nouă formă de materie „stranie” în cadrul unui experiment efectuat la acceleratorul J-PARC în Japonia. Această descoperire ne va ajuta să înţelegem mai bine originea masei imediat după Big Bang şi  din centrul stelelor neutronice.

Comentarii -


Credit: L. Boyle/Perimeter Institute for Theoretical Physics

Universul nostru ar putea avea ca pereche un anti-univers, format din antimaterie, care a luat naştere în momentul Big Bangului, însă cu săgeata timpului în direcţie opusă timpului din universul nostru. Această teorie a fost propusă la Institutul Perimeter din Canada şi are pretenţia de a explica inclusiv materia întunecată.

Comentarii -

Ce facem în fața unui pericol? Fugim sau rămânem pe loc, blocaţi? Și de cine depinde decizia? Un grup de cercetători portughezi a studiat această problemă cu ajutorul unor musculițe, ajungând la concluzia că decizia este luată de o pereche de neuroni, cel puțin în cazul acestor insecte.

Comentarii -

Poate folosirea intensă a unui telefon mobil să crească probabilitatea de a avea cancer? Rezultatele unui studiu american efectuat asupra animalelor, șoareci și șobolani de laborator,  arată că, în special în cazul animalelor de sex masculin, o legătură ar putea exista, însă nu este clar cum pot fi interpretate aceste rezultate în cazul oamenilor.

Comentarii -

Cum se mişcă mulţimile? Există vreo metodă pentru a înţelege acest fenomen? Un grup de cercetători de la Universitatea din Lyon, în colaborare cu cercetători americani de la Universitatea Stanford, au prezentat rezultatele unui studiu în care mişcarea mulţimii participanţilor la maratonul de la Chicago a fost descrisă cu acelaşi tip de ecuaţii care descriu dinamica unui fluid.

Comentarii -

Vorbitul în public poate genera stări de anxietate și panică, mai ales în cazul femeilor. Revista Nature a publicat un articol în care se dau câteva sfaturi celor care se pregătesc să vorbească în public.

Comentarii -

O teorie care a avut mare succes începând cu anii ’90 susţine că dieta fiecăruia dintre noi ar trebui să ţină cont de grupa de sânge pe care-o avem. Este însă într-adevăr aşa? Un studiu recent arată că dieta pe baza grupului de sânge nu are baze ştiinţifice.

Comentarii -

La începutul lunii decembrie a acestui an a fost făcut public primul catalog al evenimentelor cosmice ale căror unde gravitaţionale au fost identificate de către cercetători. În acest catalog au intrat şi patru noi evenimente, ale căror unde gravitaţionale au fost generate de sisteme binare de găuri negre care colapsează într-o unică gaura neagră. Dintre acestea patru evenimente face parte şi cel care corespunde celor mai îndepărtate găuri negre descoperite până acum cu ajutorul undelor gravitaţionale.

Comentarii -

Sonda Parker, lansată de NASA în august 2018, a bătut recordul de apropiere de Soare. Folosind materiale inovative pentru scutul termic, această sondă va efectua alte 24 de apropieri de Soare pentru a studia coroana solară şi care pot genera furtuni solare care să ne afecteze negativ inclusiv pe Pământ.

Comentarii -

 
Quasarul PG 1211+143 marcat în centrul imaginii. Credit: SDSS/S. Karge

Se credea că obiectele care ajung să fie capturate  de către o gaură neagră mai întâi efectuează o spirală în jurul acesteia. Observaţii recente arată că nu este neapărat aşa: a fost observat un flux de materie în cădere directă spre o gaură neagră cu o viteză extrem de mare.

Comentarii -


Imagine generată pe computer a prototipului kilogramului

Kilogramul nu va mai fi definit în funcţie de etalonul cilindric din platină şi iridiu de la Paris, ci în funcţie de constanta lui Planck. Această revoluţie are scopul de a fixa unitatea de măsură din sistemul internaţional pentru masă, fără să fie nevoie de un obiect material.

Comentarii -

 

O stea foarte mică în comparaţie cu Soarele, situată la circa 2.000 ani-lumină faţă de noi, are incredibila vârstă de 13,5 miliarde de ani. Această stea s-a născut deci imediat după Big Bang şi studiul ei i-ar putea ajuta pe astronomi să cunoască mai bine istoria şi evoluţia universului nostru.

Comentarii -