Iisus Hristos de Warner Elias Sallman, 1940

Iisus Hristos, deși provenind dintr-o zonă a lumii în care oamenii sunt mai degrabă cu părul negru și pielea mai închisă la culoare, a ajuns în multe dintre reprezentările din Vest blond și cu ochii albaștri, reprezentând mai degrabă un european din nordul continentului. Nimeni nu știe, în fapt, cum a arătat Iisus, pentru că nu există nicio descriere în vreun text din vremea lui; cu atât mai puțin vreo imagine. Iată cum a avut loc această transformare de-a lungul istoriei. (link ‹eng›)


Cum ajung gândurile să fie formulate în cuvinte? Rulăm idei preexistente sau gândurile se formulează, în fapt, pe măsură ce vorbim? (link ‹eng›)

Omul modern nu este diferit de cel din trecut: și azi, și ieri - omul și-a dorit să se odihnească. Diferența constă în aceea că dacă omul din vechime trebuia să se pună în mișcare pentru a găsi hrană ori pentru a-și rezolva problemele din jurul casei, omul modern, în special cel din zona urbană, nu are nicio motivație clară pentru a face mișcare; el trebuie să inventeze un obicei (cum ar fi mersul la sală), dar care nu este o necesitate (ca găsitul hranei), fiind, așadar, mai greu de urmat. (link ‹eng›)


Fuziune găuri negre (reprezentare grafică). Credit: NASA

Astronomii au detectat cea mai puternică și mai depărtată coliziune de găuri negre folosind instrumentele de detecție a undelor gravitaționale. După unire, noua gaură neagră are o masă de circa 150 de ori mai mare decât masa Soarelui. (link ‹eng›)


Cât de mare este o stea neutronică? Una cu masa de 1,4 ori mai mare decât masa Soarelui ar avea un diametru de 21-24 km, spun cercetări recente. (link ‹eng›)

Largi colonii de alge albastre-verzi apar în fiecare an Marea Baltică, oferind un spectacol vizual deosebit oricărui fotograf aflat... la mare înălțime. În fapt, deși sunt numite „alge”, nu sunt alge, ci... bacterii. Culoarea o datorează unui pigment albastru numit ficocianină, care, împreună cu clorofila, dau nuanța albastră-verzuie. Pigmenții sunt împrăștiați haotic în citoplasmă. (link ‹eng›)

 
Universul în raze X. Clic pe imagine pentru o rezoluție superioară

Universul în raze X
Instrumentul eRosita aflat la bordul misiunii ruso-germane „Spectrum-Roentgen-Gamma” a realizat a hartă a universului pe baza a peste 1 milion de surse de raze X de mare energie. Roșul indică energii joase din spectrul razelor X (0,3-0,6 keV), verdele - energii medi (0,6-1 keV), iar albastrul - surse de mare energie (1-2,3 keV) [>LINK<eng>]. Mai multe aici.


750 milioane de țânțari modificați genetic vor fi eliberați în Florida Keys, SUA, pentru a reduce numărul țânțarilor purtători de boli precum febra galbenă sau febra dengue. Acești țânțari sunt toți de sex masculin (nu mușcă, se hrănesc cu nectar); puii care vor rezulta din împreunarea acestora cu femele din natură vor muri înainte de a deveni adulți [>LINK<eng>].


Planeta Saturn și cinci sateliți ai acesteia (Janus, Pandora, Enceladus, Rhea și Mimas)

În 1997, sonda spațială Cassini, construită de NASA, a pornit într-o călătorie de 7 ani către Saturn. Din 2004, când a început să transmită date, și până în 2017, când și-a încheiat misiunea dezintegrându-se în atmosfera planetei, Cassini a făcut peste 450.000 de poze și a efectuat aproape 300 de orbite complete, descoperind lucruri uimitoare.

În 2024 NASA plănuiește să trimită din nou astronauți pe Lună, de data aceasta pentru un timp mai îndelungat. Cum totul trebuie luat în considerare, inclusiv construirea unei toalete, în iunie NASA a lansat competiția „Lunar Loo Challenge” prin care a invitat ingineri din întreaga lume să proiecteze toaleta care va ajunge pe Lună. Data limită pentru depunerea proiectelor a fost 17 august. Premiile au o valoare de $35.000, iar câștigătorului îi va reveni onoarea de a fi gândit prima toaletă folosită pe un alt corp ceresc.


Planete orbitând o stea asemănătoarea Soarelui.

Dovezile anterioare privind rotația unor planete în jurul altor stele asemănătoare Soarelui au venit din sesizarea micilor oscilații ale luminii stelelor generate de orbitarea planetelor. Mai sus este prima imagine directă a două planete care orbitează o stea asemănător Soarelui (TYC 8998-760-1).
Credit: ESO, A. Bohn et al.

Unde de șoc de dimensiuni enorme care fac înconjurul planetei - au fost descoperite recent, după ce acestea fuseseră prezise de Pierre-Simone Laplace în secolul 18 [link eng].

Pe 4 martie 2019 un fulger s-a declanșat deasupra Argentinei și a durat nu mai puțin de 16,73 secunde. Iar pe 31 octombrie 2019 a fost înregistrat cel mai întins fulger, de circa 700 de kilometri, propagându-se de-a lungul sudului Braziliei.

Anterioarele recorduri fuseseră de „doar” 7,74 s (în august 2012, în sudul Franței) și 321 km (în iunie 2007, în SUA).

Încă sunt mulți care cred că visurile au înțelesuri adânci și că o analiză a lor vă va spune multe despre sine. Freud a scris o carte celebră și astăzi dedicată explicării viselor. Nu s-a dovedit că teoria lui Freud funcționează... Alții cred că visurile ar putea prevesti viitorul. Nu pot. Dar întrebarea de ce visăm? este încă fără răspuns. O nouă ipoteză oferă o posibilă rezolvare a problemei...

Prima misiune spațială cu o rachetă privată a fost un succes
Pe 30 mai, la ora 19:22 UTC, folosind o rachetă Falcon 9 (un sistem de lansare spațial creat de compania SpaceX), doi astronauți americani au fost trimiși către Stația Spațială Internațională (SSI). După o călătorie de circa 19 ore, capsula Crew Dragon, cu astronauții, s-a cuplat la SSI.



Sigur, virusul gripal nu a dispărut doar pentru că un nou virus, SARS-CoV-2, a „intrat pe piață”. Ne-am aștepta ca numărul de infectări cu virusul gripal să scadă în această perioadă, dat fiind că populația ia totuși măsuri de igienă personală și distanțare socială fără precedent. Iată cum stau lucrurile.

În mod normal de la inițierea procesului de creare până la aprobarea și comercializarea unui vaccin durează 5 ani. În contextul actualei epidemii de COVID-19 se speră ca în 9 luni să avem un vaccin; un termen de 18 luni pare a fi unul mai realist însă.

Mâine vom ajunge la 3 milioane de infectări cu SARS-CoV-2 la nivel global. America va ajunge la 1 milion de îmbolnăviri cu noul coronavirus. Prin măsurile luate, România s-a descurcat mai mult decât onorabil până acum. Totul s-ar putea schimba dacă „marea revenire” din 15 mai, dacă se va produce, nu va fi gestionată cu mare grijă, adică începând să ne pregătim de azi.

Ce ar trebui să facem? Iată ce apreciem că reprezintă măsuri obligatorii, pentru a evita reîntoarcerea la starea de urgență și închiderea, din nou, a nenumărate afaceri.

În urmă cu câteva zile the New England Journal of Medicine a publicat un studiu, preluat de mass-media de pe toată planeta, privind capacitatea noului coronavirus de a „supraviețui” pe diverse suprafețe. A ieșit în evidență, pentru cei atenți, un lucru: cuprul are capacitatea de a distruge (relativ) rapid virusul, comparativ cu alte materiale. Cum este acest lucru posibil?

Rezultatele privind „supraviețuirea” virusului în aer și pe diverse suprafețe sunt următoarele:
- în aer: 3 ore
- pe cupru: 4 ore
- pe carton: 24 de ore
- pe plastic și oțel: 48-72 de ore.


 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro