Sinteză - Ghidul alimentar SUA 2025-2030
La fiecare cinci ani, guvernul SUA publică un set actualizat de recomandări privind alimentația sănătoasă. Acest document, numit „Dietary Guidelines for Americans”, a servit drept piatră de temelie a politicii de nutriție timp de aproape jumătate de secol.
Pe 7 ianuarie 2026, Departamentul pentru Sănătate și Servicii Umane și Departamentul Agriculturii au publicat ediția 2025-2030 a ghidului alimentar. Versiunea actualizată recomandă ca oamenii să consume mai multe proteine și grăsimi și mai puține alimente ultra-procesate.
Acest ghid reprezintă fundamentul programelor nutriționale guvernamentale – de exemplu, ele sunt folosite pentru a determina ce alimente sunt acoperite de programul SNAP (Supplemental Nutrition Assistance Program), precum și modul în care sunt preparate mesele din școli. Centrele de îngrijire pentru vârstnici și centrele de îngrijire a copiilor le folosesc atunci când oferă mese, la fel și nutriționiștii clinici care lucrează cu pacienți pentru a-i ajuta să atingă o dietă sănătoasă. Și pentru că ghidurile sunt atât de riguroase științific, multe țări din lume își bazează propriile recomandări nutriționale pe ele.
Racheta Artemis I SLS (Space Launch System) și nava spațială Orion la Complexul de Lansare 39B de la Centrul Spațial Kennedy al NASA din Florida.
NASA va trimite un echipaj format din 4 astronauți către lună în curând, nu mai devreme de 6 februarie 2026, dar nu mai târziu de aprilie a.c. Va fi prima misiune cu echipaj în apropierea Lunii după Apollo 17, în 1972.
Cei patru astronauți vor călători în jurul Lunii în cadrul unei misiuni denumite „Artemis II”, misiune cu echipaj a NASA care are rolul de a stabili o prezență de lungă durată pe Lună.
SUA și-a propus să (re)pună piciorul pe Lună până în 2028 și să înceapă construirea unei baze lunare permanente până în 2030.
„Zonele albastre” sunt regiuni geografice unde se observă, pe parcursul ultimilor 150 de ani, proporții neobișnuit de mari de persoane care ajung la vârste foarte înaintate — peste 90 sau chiar peste 100 de ani. Conceptul a devenit faimos în urma unor articole din Experimental Gerontology și National Geographic, iar ulterior numeroase studii au încercat să descifreze ce anume din viața acestor comunități contribuie la sănătate și longevitate.
În ultimii ani au apărut critici care susțin că datele acestor zone ar fi incorecte sau fraudate. Articolul de față explică de ce aceste critici sunt nefondate și cum se face în mod corect validarea vârstei extreme. Demografia gerontologică — știința care studiază populațiile foarte vârstnice — are metode stricte pentru a verifica exactitatea vârstelor și pentru a elimina erorile din acte sau declarații.
Un aminoacid prezent în mod natural în organism ar putea ajuta dinţii să facă faţă mai bine efectelor zahărului, prin schimbarea modului în care se formează placa dentară. Un studiu clinic realizat pe pacienţi cu carii active arată că arginina poate transforma biofilmele dentare în structuri mai puţin acide şi, implicit, mai puţin nocive pentru smalţ, informează 360medical.ro.
Descoperirile din neurologie au continuat în 2025 într-un ritm impresionant, de la cartografierea etapelor vieții cerebrale până la identificarea de nuanțe cromatice imposibile. Iată o sinteză a celor mai semnificative rezultate, care schimbă modul în care înțelegem acest organ de 86 de miliarde de neuroni și 100 de trilioane de sinapse.
Yann André Le Cun este un informatician franco-american care activează în domeniile învățării automate, vederii computerizate, roboticii mobile și neuroștiinței computaționale. Este profesor de informatică la Courant Institute of Mathematical Sciences din cadrul Universității New York. A fost cercetător-șef pentru inteligență artificială (IA) la Meta.
Este bine cunoscut pentru lucrările sale în recunoașterea optică a caracterelor și în vederea computerizată, bazate pe rețele neuronale convoluționale (CNN). De asemenea, este unul dintre principalii creatori ai tehnologiei de compresie a imaginilor DjVu, alături de Léon Bottou și Patrick Haffner. A co-dezvoltat limbajul de programare Lush împreună cu Léon Bottou.
În 2018, Le Cun, Yoshua Bengio și Geoffrey Hinton au primit Premiul Turing pentru contribuțiile lor la dezvoltarea învățării profunde. Cei trei sunt uneori denumiți „nașii IA” și „nașii învățării profunde”.
Yann LeCun a plecat recent de la Meta, ceea ce marchează un moment de ruptură în evoluția inteligenței artificiale. Nu este doar o mutare profesională, ci o declarație de principiu: direcția dominantă a industriei, centrată pe modele lingvistice mari, nu este suficientă pentru a construi o inteligență autentică.
Autoritățile sanitare americane au anunțat o modificare amplă a calendarului național de vaccinare a copiilor, prin care sunt eliminate recomandările universale pentru mai multe vaccinuri. Decizia marchează o schimbare semnificativă de politică sub conducerea secretarului pentru sănătate, Robert F. Kennedy Jr. Potrivit noilor orientări, Centers for Disease Control and Prevention (CDC) recomandă vaccinarea copiilor împotriva a 11 boli, față de 17 în ghidurile anterioare. Măsura intră în vigoare imediat.
Cercetătorii împing tehnologia teleprezenței dincolo de apelurile video, de la holograme în stil „Star Wars” la gastronomie virtuală și săli de clasă care „sar” peste spațiu. Pentru Maurizio Murroni, profesor asociat de telecomunicații la Universitatea din Cagliari, Italia, „Star Wars” este mult mai mult decât o franciză cinematografică SF – este o sursă de inspirație pentru munca sa. „În universul Star Wars oamenii proiectează în mod regulat holograme pentru a purta conversații de-a lungul galaxiei”, spune Murroni, explicându-și fascinația. „Exact asta construim chiar acum.”
Murroni conduce o inițiativă finanțată de UE, numită HEAT, care dezvoltă tehnologii de teleprezență imersivă cu latență redusă – menținând întârzierile aproape de zero – pentru a aduce comunicarea holografică mai aproape de realitatea cotidiană.
Acest articol are la bază o amplă investigație NYTimes privind modul în care dronele, arma ce a reprezentat probabil principala inovație față de războaiele trecutului, au evoluat în ultimul an în Ucraina, schimbând, probabil pentru totdeauna, modul în care conflictele viitorului vor fi purtate.
De la FPV clasic la „autotomia ultimului kilometru”. În forma lor standard, dronele de tip FPV (first-person-view) sunt arme ghidate printr-un lanț simplu de comenzi: pilotul transmite comenzi prin radio, drona trimite înapoi semnal video, iar lovitura se produce când operatorul o ghidează către țintă. Problema este că acest lanț are o verigă fragilă: legătura radio. Bruiajul utilizat de advesar (iar uneori, neintenționat, chiar și cel propriu) degradează calitatea controlului (și a semnalului video primit), drona putându-și pierde direcția și coordonarea, prăbușindu-se ori ratând ținta.
O tendință care prinde contur în Ucraina este „autonomia de ultim segment” (last-mile autonomous targeting): pilotul duce drona aproape de țintă, apoi transferă controlul către un modul de bord care folosește senzori și algoritmi (în special viziune computerizată) ca să finalizeze singur interceptarea și impactul, chiar dacă semnalul radio dispare.
Există aproximativ 15.000 de sateliți care orbitează Pământul. Cei mai mulți dintre ei, precum Stația Spațială Internațională și Telescopul Hubble, se află pe orbita terestră joasă (LEO - low Earth orbit), care se întinde până la aproximativ 2.000 de kilometri deasupra suprafeței Pământului. Dar, pe măsură ce tot mai mulți sateliți sunt lansați pe LEO – numai constelația de sateliți Internet Starlink a companiei SpaceX va trimite în cele din urmă acolo multe mii – regiunea începe să devină aglomerată.
De aceea este bine că există o altă orbită, și mai apropiată de suprafața Terrei, care promite să ajute la reducerea acestei aglomerări. Se numește VLEO (very low Earth orbit, orbita terestră foarte joasă) și se află la doar 100–400 de kilometri deasupra suprafeței Pământului.
Experimentul Deep Underground Neutrino Experiment (DUNE), aflat în prezent în construcție, va trimite atât neutrini, cât și antineutrini de sub Fermilab, lângă Chicago, către Sanford Underground Research Facility, aflat la aproximativ 1.300 de kilometri distanță, în Dakota de Sud. Neutrinii pot traversa Pământul neafectați, fără a fi nevoie de un tunel. Acest experiment ambițios ar putea dezvălui modul în care comportamentul neutrinilor diferă de cel al omologilor lor din antimaterie, antineutrinii.
Big Bangul ar fi trebuit să producă cantități egale de materie și antimaterie, care s-ar fi anihilat reciproc într-o explozie spectaculoasă de energie pură. Dar acest lucru nu s-a întâmplat. Noi experimente, axate pe înțelegerea enigmaticului neutrino, ar putea oferi indicii de ce.
Tot ceea ce vedem în jurul nostru, de la solul de sub picioare până la cele mai îndepărtate galaxii, este alcătuit din materie. Pentru oamenii de știință, acest fapt a reprezentat mult timp o problemă: potrivit celor mai bune teorii actuale ale fizicii, materia și contrapartea sa, antimateria, ar fi trebuit să fie create în cantități egale în momentul Big Bangului. Însă antimateria este extrem de rară în univers. Așadar, ce s-a întâmplat?
Credit: AST SpaceMobile
Compania americană AST SpaceMobile a lansat cu succes satelitul BlueBird 6, cel mai mare satelit comercial aflat în prezent pe orbită, într-un demers care vizează furnizarea de acoperire 5G direct către telefoanele mobile, fără infrastructură terestră. Lansarea a avut loc pe 23 decembrie, de la Centrul Spațial Satish Dhawan din India, folosind racheta LVM3.
BlueBird 6 reprezintă prima unitate dintr-o nouă generație de sateliți de mari dimensiuni, concepuți pentru a transforma orbita joasă a Pământului într-o rețea globală de „turnuri de telefonie mobilă spațiale”. Satelitul este de aproximativ trei ori mai mare decât predecesorii săi și devine, prin dimensiuni, cel mai mare satelit comercial lansat vreodată.
În premieră, o echipă de cercetători a reușit să atenueze simptomele unei boli genetice rare care-i puneau viața în pericol unui sugar, folosind o tehnică de terapie de editare genetică CRISPR creată special pentru mutația genetică a copilului. Intervenția, realizată într-un interval record de doar șase luni, marchează un pas decisiv spre medicina genetică cu adevărat personalizată, adaptată fiecărui pacient.
Copilul, tratat pentru prima dată la vârsta de șapte luni, suferă de o tulburare severă a ciclului ureei, care duce la acumularea de amoniac toxic în sânge. Deși terapia nu a eliminat complet necesitatea dietei speciale și a medicației, dovezile clinice arată că defectul genetic a fost corectat în parte în celulele hepatice, reducând riscurile acute și deschizând perspectiva evitării unui transplant de ficat.
Cercetătorii se inspiră din organismele vii pentru a obține molecule noi destinate produselor pentru păr.
Lignina din arbori (sus stânga) poate ajuta la netezirea părului deteriorat; bacteria E. coli modificată genetic (sus dreapta) produce proteine bazate pe mătase și pe proteine din piele, care pot face părul mai rezistent și mai elastic. Un material obținut din chitină, prezentă în pereții celulari ai ciupercilor precum Aspergillus niger (jos dreapta), ar putea ajuta, de asemenea, la condiționarea părului. Alte ciuperci, din genul Candida (jos stânga), produc molecule numite soforolipide, care înlocuiesc sulfații în unele șampoane.
Credit: Claudio Biesele / Unsplash; Thomas Simonet / Flickr; Alexander Klepnev / Wikimedia Commons; Djspring / Wikimedia Commons.
Presiunea de a renunța la produsele pe bază de petrol — împreună cu percepția că „natural” este mai blând — îi determină pe cercetători să testeze noi ingrediente, de la extracte din lemn și ciuperci până la proteine proiectate în laborator.
Mika Sipponen, chimist la Universitatea din Stockholm, a mers la înot într-un lac tulbure. După aceea, a observat că părul îi era neted — chiar și fără a aplica vreun produs de îngrijire. Apa maronie era bogată în materie vegetală. Așa că Sipponen s-a întrebat dacă unul dintre compușii organici — lignina, care se găsește în lemn — ar putea avea efect de balsam asupra părului.
Apoi echipa sa a creat un amestec de lignină combinată cu ulei de cocos și a funcționat. Experimentele au arătat că acesta netezește suprafața firelor de păr și reduce forța necesară pentru a trece un pieptene prin păr.
În clip - neuroni cultivați care exprimă iGluSnFR3 (100 Hz, măsurat cu un microscop widefield simplu). Neuronii au fost inhibați cu TTX, care blochează eliberarea evocată de glutamat.
Sclipirile observate sunt răspunsurile iGluSnFR3 la eliberarea spontană a unor vezicule individuale, care conțin în medie doar 500 de molecule de glutamat.
O echipă de cercetători a dezvoltat o metodă complet nouă pentru a „asculta” limbajul ascuns al creierului: nu semnalele pe care neuronii le trimit mai departe, ci mesajele chimice extrem de discrete pe care le primesc. Pentru prima dată, oamenii de știință pot urmări în timp real semnalele de intrare care ajung la neuronii din creierul viu, un pas major spre înțelegerea modului în care apar gândurile, deciziile și amintirile.
Proteina care „miroase” glutamatul
Inovația se bazează pe o proteină special concepută, un indicator molecular al glutamatului numit iGluSnFR4, dezvoltat de cercetători de la Allen Institute și HHMI Janelia Research Campus.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.