Scientia.ro
  • Home
  • Ştiri
  • Tehnologie
  • Fizică
  • Univers
  • Biologie
  • Biografii
  • Humanus
  • Pe scurt
  • Bloguri
    • Blogul Scientia
    • Blog Cătălina Curceanu
    • Safari prin lumea ştiinţei
    • Blog Sergiu Vijiala

Șapte progrese tehnologice pe care le vom vedea probabil în 2025  


Robotul Optimus, Tesla

La scara istoriei, 45 de ani nu înseamnă mare lucru. În 1980 îmi lua trei săptămâni să rulez un program de computer scris în limbajul de programare Cobol, care funcționa cu cartele perforate. Fiecare cartelă reprezenta o linie de cod și erau necesare mai multe reperforări pentru a corecta erorile. În cele din urmă, aveam un program funcțional care făcea ceva util.  

Cât de repede s-au schimbat lucrurile în tehnologie... Acum telefonul meu mobil are o capacitate de procesare vastă comparativ cu mașina care procesa acel program Cobol. Cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială (IA), același telefon poate traduce instantaneu între limbi în timpul unui apel, printre multe alte funcții.  

Având în vedere anunțurile spectaculoase care sunt făcute constant, la ce ne putem aștepta în 2025 în lumea tehnologiei? Iată șapte evoluții de urmărit.  

Detalii
Scris de: Lewis Endlar
Categorie: Ştiri tehnologie
Creat: 08 Ianuarie 2025
Twitter
Tweet
Facebook
Share
Reddit
Share in Reddit

Care este riscul de a avea o pandemie de metapneumovirus? Care sunt simptomele și ce tratamente există?

În presă au apărut recent diverse articole alarmiste despre o nouă posibilă pandemie, asemănătoare celei generate de virusul SARS-CoV-2, provocată de metapneumorirusul uman.
Dar natura în general ușoară a bolii provocate de metapneumovirusul uman (hMPV), detectarea anticorpilor care reflectă expunerea și imunitatea în populație, combinate cu lipsa unei pandemii cauzate de hMPV, sugerează că nu există motive de alarmă.

La cinci ani de la primele știri despre COVID, rapoarte recente despre un virus respirator obscur din China pot, în mod justificat, să ridice îngrijorări. Autoritățile chineze au emis pentru prima dată avertismente despre metapneumovirusul uman (hMPV) în 2023, dar informațiile din mass-media indică faptul că numărul de cazuri ar putea crește din nou în sezonul de iarnă din China.

Pentru majoritatea oamenilor, hMPV va provoca simptome similare unei răceli sau gripei. În cazuri rare, hMPV poate duce la infecții severe. Totuși, este puțin probabil să provoace următoarea pandemie.

Ce este metapneumovirusul - hMPV?

hMPV a fost descoperit pentru prima dată în 2001 de către oameni de știință din Olanda la un grup de copii la care testele pentru alte virusuri respiratorii cunoscute au fost negative. 

Detalii
Scris de: Allen Cheng
Categorie: Ştiri. Medicină - corpul uman
Creat: 07 Ianuarie 2025
Twitter
Tweet
Facebook
Share
Reddit
Share in Reddit

Modul în care experiențele timpurii de viață ne remodelează genele și sănătatea creierului

Activitatea cercetătorului Michael Meaney a oferit informații esențiale despre modul în care experiențele din primii ani de viață se integrează biologic, afectând rezultatele pe termen lung în materie de sănătate, informează 360medical.ro.

Distinsul cercetător dr. Michael Meaney* de la universitatea canadiană, McGill, discută despre interacțiunile dintre gene și mediu, într-un interviu exclusiv din Genomic Press. Profesor emerit la Universitatea McGill, călătoria științifică a lui Michael Meaney este o dovadă a puterii curiozității în știință. Fascinația sa pentru modul în care mediul ne modelează genele, funcțiile creierului și sănătatea mintală a dus la descoperiri care au schimbat modul în care ne gândim la dezvoltarea umană.

Într-un interviu cuprinzător pentru Genomic Press, renumitul neurolog dr. Michael Meaney dezvăluie descoperiri-cheie despre relația complexă dintre gene și mediu în modelarea sănătății creierului.

Detalii
Scris de: Beatrice Popa
Categorie: Ştiri. Medicină - corpul uman
Creat: 06 Ianuarie 2025
Twitter
Tweet
Facebook
Share
Reddit
Share in Reddit

Legătura cheie dintre inflamația creierului și depresie

Cercetătorul Raz Yirmiya a dezvăluit rolul esențial al inflamației creierului și a celulelor microgliale în depresia indusă de stres, documentând în special modul în care interleukina-1β și dinamica microglială influențează atât simptomele depresive, cât și neurogeneza, informează 360medical.ro.

Profesorul Raz Yirmiya discută rolul sistemului imunitar în sănătatea mintală într-un interviu exclusiv acordat Genomic Press. În calitate de șef al laboratorului de psihoneuroimunologie, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, munca profesorului Yirmiya a schimbat fundamental cunoștințele asupra fundamentelor biologice ale depresiei.

Profesorul Raz Yirmiya se află în fruntea cercetărilor care analizează modul în care sistemul imunitar influențează sănătatea mintală, conducând Laboratorul de Psihoneuroimunologie de la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Descoperirile sale fundamentale au transformat înțelegerea comună asupra rădăcinilor biologice ale depresiei atunci când a devenit primul om de știință care a demonstrat experimental că inflamația declanșează simptomele depresive.

Detalii
Scris de: Beatrice Popa
Categorie: Ştiri. Medicină - corpul uman
Creat: 04 Ianuarie 2025
Twitter
Tweet
Facebook
Share
Reddit
Share in Reddit

The letters of the Greeks and Romans suggest they weren't so different from us

Ancient Greek clay statues of ordinary people, 3–1 century BCE. Gary Todd/Wikimedia Commons
Konstantine Panegyres, The University of Melbourne

When we read about the Greco-Roman world, we often hear the stories of famous and wealthy men and women. But the letters of ordinary people, preserved on papyri in Egypt, show us what they were thinking and doing. Human nature, their contents suggest, hasn’t changed much.

Sometime in the 3rd century AD, in Egypt, a man called Zoilus wrote a letter to his mother Theodora about family news. He had just visited his sister Techosous, who was sick:

Zoilus to my mother Theodora, greetings. When I arrived in Thallou today, I found everyone at my brother’s house in good health. But my sister Techosous is fearfully ill, and I expect that she will give birth today to a seven months’ baby. If then she comes through it successfully, I will let you know what happened…

Detalii
Scris de: Konstantine Panegyres
Categorie: Ştiri ştiinţă - engleză
Creat: 04 Ianuarie 2025
Twitter
Tweet
Facebook
Share
Reddit
Share in Reddit

What Earth’s 4.54 billion-year history would look like in a single year

As a kid, it was tough for me to grasp the massive time scale of Earth’s history. Now, with nearly two decades of experience as a geologist, I think one of the best ways to understand our planet’s history and evolution is by condensing the entire timeline into a single calendar year.

It’s not a new concept, but it’s a powerful one.

So, how do we go about this? If we consider Earth’s age as 4.54 billion years and divide it by 365 days, each day of the Gregorian calendar represents about 12.438 million years.

Detalii
Scris de: Francisco Jose Testa, University of Tasmania
Categorie: Ştiri ştiinţă - engleză
Creat: 26 Decembrie 2024
Twitter
Tweet
Facebook
Share
Reddit
Share in Reddit

Cum explică găurile negre cuantice de ce nu vedem sfârșitul spațiului și timpului  


Gaură neagră - reprezentare artistică

Teoria gravitației formulată de Albert Einstein, teoria relativității generale, este incompletă. După cum a demonstrat laureatul Premiului Nobel pentru fizică Roger Penrose, atunci când materia se prăbușește sub propria atracție gravitațională, rezultatul este o „singularitate” – un punct de densitate sau curbură infinită.  

În cazul unei singularități, spațiul, timpul și materia sunt comprimate și întinse până la... inexistență. Legile fizicii, așa cum le cunoaștem, suferă o prăbușire totală. Dacă am putea observa singularități, fizica nu ar mai putea prezice viitorul pe baza trecutului. Cu alte cuvinte, știința ar deveni imposibilă.  

Detalii
Scris de: Andrew Svesko, Antonia Micol Frassino, Juan F. Pedraza și Robie Hennigar
Categorie: Ştiri ştiinţă. Fizică
Creat: 30 Noiembrie 2024
Twitter
Tweet
Facebook
Share
Reddit
Share in Reddit

De ce mâncatul seara este contraindicat: capacitatea organismului de a metaboliza glucoza noaptea este redusă


Clic pe imagine pentru o rezoluție superioară

Secreția de insulină scade noaptea datorită ritmului circadian, spun experții, care avertizează că a consuma mai mult de 45% din aportul caloric după ora 17.00 modifică nivelurile de glucoză, cu consecințe serioase pentru sănătate.

Oamenii de știință au spus întotdeauna că o cină ușoară și timpurie este mai bună pentru sănătate. Acum, un studiu realizat de Universitat Oberta de Catalunya (UOC) și Universitatea Columbia furnizează baza științifică pentru acest argument.

Potrivit studiului, publicat în revista Nutrition & Diabetes, consumul a mai mult de 45% din aportul caloric zilnic după ora 17.00 este asociat cu o creștere a nivelului de glucoză, cu consecințele nocive asupra sănătății, indiferent de greutatea și grăsimea corporală a individului, informează 360medical.ro.

Detalii
Scris de: Beatrice Popa
Categorie: Ştiri. Medicină - corpul uman
Creat: 24 Noiembrie 2024
Twitter
Tweet
Facebook
Share
Reddit
Share in Reddit

Virusul SARS-Cov-2 (COVID) a micșorat tumorile canceroase la șoareci


 Anticorp (în dreapta) care atacă o particulă de coronavirus, cu proteine ​​spike (în roz) pe suprafața exterioară.
Credit: Christoph Burgstedt / Science Photo Library

Un nou studiu fascinant publicat în Journal of Clinical Investigation a dezvăluit un potențial beneficiu neașteptat al infecției severe cu COVID: aceasta poate ajuta la micșorarea celulelor canceroase.

Această descoperire surprinzătoare, bazată pe cercetări efectuate pe șoareci, deschide noi posibilități pentru tratamentul cancerului și scoate în evidență interacțiunile complexe dintre sistemul imunitar și celulele canceroase; însă acest lucru nu înseamnă că oamenii ar trebui să încerce să se infecteze cu virusul care cauzează COVID.

Detalii
Scris de: Justin Stebbing
Categorie: Ştiri ştiinţă
Creat: 23 Noiembrie 2024
Twitter
Tweet
Facebook
Share
Reddit
Share in Reddit

Cum coordonează creierul activitatea? 

De la musculițe la maimuțe, cercetătorii au descoperit un principiu universal implicat în coordonarea activității creierului.

Creierul este un miracol de eficiență, modelat de mii de ani de evoluție pentru a se adapta și a prospera într-o lume în continuă schimbare. Cu toate acestea, în ciuda deceniilor de cercetare, misterul felului în care creierul reușește acest lucru a rămas greu de descifrat.

Un nou studiu publicat în revista Cell dezvăluie cum neuronii — celulele responsabile pentru amintirile, gânduri, emoții etc. — își coordonează activitatea.

Detalii
Scris de: Brandon Robert Munn
Categorie: Ştiri ştiinţă
Creat: 07 Noiembrie 2024
Twitter
Tweet
Facebook
Share
Reddit
Share in Reddit

We are family: tracing the evolution of animals

To understand the origins of multicelled life, researchers are studying a motley assortment of simpler animal relatives. The commonalities they’re unearthing offer a trove of clues about our mutual past.

Detalii
Scris de: Amber Dance
Categorie: Ştiri ştiinţă - engleză
Creat: 04 Noiembrie 2024
Twitter
Tweet
Facebook
Share
Reddit
Share in Reddit

Studiu: bacteria H. pylori poate fi identificată prin măsurarea amoniacului din respirație

Există numeroase metode pentru detectarea infecției cu bacteria H. pylori, însă o abordare inovatoare constă în detectarea amoniacului din respirație. În cadrul unui studiu efectuat de o echipă de cercetători români, utilizând spectroscopia fotoacustică, s-a măsurat concentrația de amoniac din respirația persoanelor infectate cu H. pylori și s-a comparat cu cea din respirația persoanelor sănătoase. Rezultatele studiului au arătat că nivelul de amoniac este crescut cu 498 ppb la persoanele cu H. pylori în comparație cu cele sănătoase.

Detalii
Scris de: Cristina Popa, Ana-Maria Bratu și Mioara Bercu
Categorie: Ştiri ştiinţă
Creat: 01 Noiembrie 2024
Twitter
Tweet
Facebook
Share
Reddit
Share in Reddit

Resveratrolul este ineficient în îmbunătățirea sănătății metabolice

Ca în cazul multor alte substanțe, resveratrolul este vândut ca pastilă-minune, dar o recentă meta-analiză arată că nu are nicio eficiență, neexistând diferențe semnificative între administrarea de resveratrol și o substanță placebo.

Suplimentele alimentare și produsele de îngrijire a pielii pe bază de resveratrol sunt prezente peste tot, promițând prevenirea ridurilor, reducerea inflamației, încetinirea îmbătrânirii și extinderea duratei de viață.

În plus, ipoteza era că resveratrolul are un impact pozitiv asupra sănătății metabolice, reducând riscul de obezitate, îmbunătățind controlul glicemiei și reducând nivelul de lipide din sânge.

Detalii
Scris de: Iosif A.
Categorie: Ştiri. Medicină - corpul uman
Creat: 27 Octombrie 2024
Twitter
Tweet
Facebook
Share
Reddit
Share in Reddit

Avantajele și dezavantajele restricției alimentare (fasting)

Restricția alimentară (fastingul) are diverse beneficii, precum prelungirea vieții sau întârzierea apariției bolilor. Un alt beneficiu constatat de cercetători este regenerarea celulelor stem intestinale, care ajută intestinele să se recupereze după vătămări și inflamație.

Un studiu recent pe șoareci realizat de cercetări de la MIT arată că există și efecte secundare ale aceste regenerări: creșterea probabilității de a dezvolta tumori intestinale dacă în perioada regenerării apar mutații canceroase. Desigur, oamenii nu sunt șoareci, prin urmare nu este clar în acest moment dacă efectele observate la șoareci se manifestă și la om.

Detalii
Scris de: Iosif A.
Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
Creat: 28 Septembrie 2024
Twitter
Tweet
Facebook
Share
Reddit
Share in Reddit

Premieră: vindecarea unei paciente de diabet zaharat de tip 1 cu ajutorul unei terapii celulare

Diabetul este o afecțiune cronică ce afectează capacitatea organismului de a transforma alimentele în energie, ducând la complicații grave dacă nu este gestionat corespunzător. Tratamentele tradiționale implică injecții cu insulină și monitorizare constantă, care pot fi împovărătoare pentru pacienți.

Cercetători din China au anunțat progrese remarcabile în ce privește terapia celulară pentru vindecarea diabetului, un domeniu emergent cunoscut sub numele de medicină regenerativă. Ei au anunțat că au reușit vindecarea clinică a unei paciente cu diabet zaharat de tip 1 prin transplantul de insule celulare derivate din celule stem pluripotente induse chimic (insule CiPSC), potrivit unui studiu clinic publicat miercuri, informează 360medical.ro.

Detalii
Scris de: Beatrice Popa
Categorie: Ştiri. Medicină - corpul uman
Creat: 28 Septembrie 2024
Twitter
Tweet
Facebook
Share
Reddit
Share in Reddit

Subcategorii

Ştirile zilei

Ştiri ştiinţă. Fizică

Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier

Ştiri. Medicină - corpul uman

Ştiri ştiinţă. Biologie

Ştiri Terra - astronomie

Ştiri tehnologie

Ştiri ştiinţă - engleză

Premiul Nobel

Pagina 2 din 141

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5

Citește și:

  • Membrele amputate. O durere "fantomă"
  • Japonia - cel mai mare parc eolian marin
  • Parte din apa oceanelor, adusă de comete?
  • Cum triază creierul experienţele cotidiene
  • Ce înseamnă acalmia recentă a Soarelui
  • How your necrobiome recycles your body to nourish new life


Citește gratuit cartea.
Clic pe imagine.

FLASH SCIENCE:

Toți oamenii emit o lumină subtilă până mor

Această lumină se numește emisie de fotoni ultra-slabi (EFU) și este un produs natural al metabolismului.

Aur din centrul Terrei se strecoară către suprafață

Centrul planetei noastre conține 99,999% din tot aurul cunoscut. Contrar teoriilor conspiraționiste, miezul Pământului nu este gol.

Inteligența artificială devine tot mai puternică, dar „halucinațiile” ei se înrăutățesc

Noile versiuni ale softurilor de IA de tip LLM, care vin cu opțiunea „raționează”, dezvoltate de marile companii de tehnologie, produc informații incorecte tot mai frecvent. Nici măcar companiile nu știu de ce.

Cum să-ți îmbunătățești colesterolul

Colesterol total: Redu consumul de alimente prăjite și de tip fast-food. Limitează carnea roșie la nu mai mult de 1–3 ori pe săptămână. Alege produse lactate cu conținut redus de grăsimi și carne slabă, cum ar fi puiul și peștele. Crește consumul de fructe, legume, cereale integrale și leguminoase.

CE CĂRȚI CITESC:

• What kind of creatures are we? de Noam Chomsky (02.01.25)

Tag:   carti-note-lectura 

›› NEWSLETTER (lunar)
Scientia Q&A  || Forum
YouTube || Facebook     
⇒ Scrie pe Scientia
Contact || T&C || RSS
© 2008-2024 Scientia.ro