Peștii-lanternă au organe cu bacterii strălucitoare, pe care le folosesc pentru a transmite semnale luminoase.

Un sfert din speciile de pești înoată în grup. Acest comportament este rar noaptea. Peştele-lanternă înoată însă şi noapte în grup, folosind organe speciale umplute cu bacterii bioluminescente pentru a crea semnale luminoase, observate de ceilalţi din grup.

Zona geotermală Dallol din Etiopia este considerată drept unul dintre mediile cele mai ostile vieţii de pe Terra. Apa este de 3 ori mai sărată decât apa oceanului, este contaminată cu metale grele, cu temperaturi de până la 110 grade Celsius, iar aciditatea este extrem de ridicată. Şi cu toate acestea o echipă de cercetători, curioşi cu privire la limitele vieţii pe Terra, a descoperit că ceva trăieşte în acest mediu extrem.

Cât timp pot supraviețui bacteriile? Microbiologii încearcă să afle acest lucru prin păstrarea a două tipuri de bacterii, Chroococcidiopsis şi Bacillus subtilis, în flacoane de sticlă etanşe și verificarea acestora în mod regulat, timp de 500 de ani. Proiectul se alătură unui număr de experimente pe termen lung, de la demonstrarea smolii ca lichid până la urmărirea evoluţiei bacteriei Escherichia coli pentru 30 de ani.

Două maimuţe au păşit pe urmele oii Dolly, clonate în 1996, şi au devenit primele primate care au fost clonate în urma transferului de ADN. Cele două exemplare identice de macac cu coadă lungă, Zhong Zhong şi Hua Hua, s-au născut în urmă cu opt săptămâni, respectiv şase săptămâni într-un laborator din China. Succesul cercetătorilor chinez marchează un moment semnificativ în cercetarea privind clonarea. Studiul privind clonarea maimuțelor a fost publicat în revista Cell.

Cercetătorii de la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc au reușit să izoleze și să testeze, în premieră mondială, specii noi de bacterii care pot fi folosite la depoluarea mediului înconjurător, concluziile studiilor realizate în ultimii doi ani fiind făcute publice, vineri, în cadrul unei conferințe științifice.

Oamenii de ştiinţă cred că au rezolvat misterul imunităţii elefanţilor împotriva cancerului, boală pe care aceste animale o dezvoltă rareori în comparaţie cu omul, în ciuda faptului ca organismul lor are mult mai multe celule, potrivit unui studiu publicat în revista Journal of the American Medical Association (JAMA).


Peştera Mota - Etiopia

Cercetătorii au secvenţiat cel mai vechi genom uman din Africa, datând de 4.500 de ani, potrivit unor studii publicate joi în revista americană "Science", care oferă o nouă lumină asupra unui misterios val migrator din Eurasia spre Cornul Africii produs în urmă cu 3.000 de ani.

Analizele unor fosile ale unui strămoş al reptilelor, Bunostegos akokanensis, care a trăit în urmă cu peste 260 de milioane de ani, demonstrează că aceste animale au fost primele vertebrate cu corpul ridicat pe patru picioare.

Cercetătorii de la University of Massachusetts Medical School sunt primii care au arătat că este posibil să schimbi comportamentul unui animal prin modificări aduse comunicării neuronale. Studiul, publicat în PLOS Biology, descrie o nouă abordare privind cercetarea circuitelor neuronale ce guvernează comportamentul.

Un nou virus gigant a fost descoperit în solurile îngheţate din Siberia, fiind numit "Mollivirus Sibericum", pentru că este moale şi îşi schimbă forma cu uşurinţă. Este un nou tip de virus gigant, vechi de 30.000 de ani, găsit în solul îngheţat permanent (permafrost) din această regiune a lumii şi pe care cercetătorii au reuşit să-l trezească la viaţă.


Embrion uman
Credit: wikipedia commons

O echipă internaţională de cercetători (Karolinska Institutet, Suedia) a "cartografiat" pentru prima dată toate genele care sunt activate în primele zile ale unui ovul uman fecundat. Studiul, publicat în revista Nature Communications, asigură o înţelegere profundă a stadiului embrionic de dezvoltare a omului, iar cercetătorii speră să poată utiliza rezultatele pentru a identifica soluţii împotriva infertilităţii.

Povestea standard despre importanţa genelor în evoluţia vieţii este supraestimată. Sunt mulţi alţi factori care influenţează evoluţia unui individ şi evoluţia unei specii. Acest adevăr, susţinut de un număr din ce în ce mai mare de cercetători, pe baza dovezilor descoperite în timp, trebuie să se reflecte şi în cărţile de biologie.

O pisică este, desigur, o pisică. Leii sunt tot pisici, aşa cum sunt leoparzii, lincşii şamd; familia "Felidae" conţine 41 de specii în total. Dar ce putem spune despre alte specii apropiate, ca cea a hienelor ori a mangustelor? Aceste animale nu sunt în familia pisicii, ci în familii separate. Aşadar, de ce sunt anumite specii grupate în aceeaşi familie, iar alte separate în familii diferite?

Material geneticCa urmare a unor progrese importante înregistrate într-o perioadă de şapte ani, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă a reuşit să reconstruiască un cromozom de drojdie pe cale sintetică, cromozom care este pe deplin funcţional. Este un progres remarcabil care ar putea conduce în cele din urmă la obţinerea de organisme "personalizate" create în laborator, oamenii nefăcând excepţie.

ADNUtilizând o tehnică avansată de microscopie, cercetătorii au efectuat cea mai precisă măsurătoare de până acum a structurii moleculei de ADN. Rezultatele lor au evidenţiat unele diferenţe semnificative ale acesteia faţă de forma binecunoscută de spirală dublă, diferenţe care oferă informaţii noi în legătură cu mecanismele interne ale acestei molecule purtătoare de viaţă.


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro