În fapt, vorbim despre 20 de modificări în 14 gene ale genomului lupului cenușiu pentru a crea acești „lupi cumpliți”. Genomul lupului cenușiu are 2.447.000.000 de baze azotate. Am considera că un cimpanzeu, cu care împărtășim 98,8% din genom, devine om după 20 de modificări?
În ultima săptămână, mass-media a fost inundată cu știri despre „readucerea la viață” a lupului cumplit (eng. dire wolf; lat. Aenocyon dirus), o specie care a dispărut acum circa 13.000 de ani.
Această reușită aparține Colossal Biosciences, o companie americană evaluată la miliarde de dolari, care susține că obiectivul său este restaurarea biodiversității prin readucerea la viață a unor specii dispărute.
Proiectul este celebrat și promovat ca o victorie pentru domeniul conservării. Dar are această tehnologie cu adevărat în vedere interesele reale ale conservării?
- Detalii
- Scris de: Martín Boer-Cueva, Dieter Hochuli, Marco Salvatori și Peter Banks
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
Restricția alimentară (fastingul) are diverse beneficii, precum prelungirea vieții sau întârzierea apariției bolilor. Un alt beneficiu constatat de cercetători este regenerarea celulelor stem intestinale, care ajută intestinele să se recupereze după vătămări și inflamație.
Un studiu recent pe șoareci realizat de cercetări de la MIT arată că există și efecte secundare ale aceste regenerări: creșterea probabilității de a dezvolta tumori intestinale dacă în perioada regenerării apar mutații canceroase. Desigur, oamenii nu sunt șoareci, prin urmare nu este clar în acest moment dacă efectele observate la șoareci se manifestă și la om.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
În 1976 o bunică și-a luat cele două nepoate, gemene identice, la piață, într-o localitate din Coreea de Sud. Dar s-a întors cu una, cealaltă pierzându-se în mulțime. După multiple peripeții, cea pierdută a fost înfiată de o familie din SUA. Cele două, care au crescut una în Coreea de Sud și cealaltă în SUA, s-au întâlnit după 45 de ani.
Cercetătorii au fost curioși să vadă care sunt asemănările / diferențele dintre gemene, dată fiind raritatea unor astfel de cazuri, în care gemeni identifici trăiesc o parte semnificativă din viață separați, în țări / culturi diferite. Iată ce au descoperit.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
Bicellum brasieri
Credit imagine: P.K. Strother, Boston College
Pe plajele din Loch Torridon, Scoția, se află depozite geologice formate acum un miliard de ani. În rocile care formează depozitele există dovezi ale celui mai vechi organism multicelular non-marin cunoscut, denumit de cercetători „Bicellum brasieri”, organism de o complexitate unică. Se pare că este un membru al grupului Holozoa, grup de eucariote care include animalele și cele mai apropiate rude ale lor, dar exclude ciupercile.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
Peștii-lanternă au organe cu bacterii strălucitoare, pe care le folosesc pentru a transmite semnale luminoase.
Un sfert din speciile de pești înoată în grup. Acest comportament este rar noaptea. Peştele-lanternă înoată însă şi noapte în grup, folosind organe speciale umplute cu bacterii bioluminescente pentru a crea semnale luminoase, observate de ceilalţi din grup.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
Zona geotermală Dallol din Etiopia este considerată drept unul dintre mediile cele mai ostile vieţii de pe Terra. Apa este de 3 ori mai sărată decât apa oceanului, este contaminată cu metale grele, cu temperaturi de până la 110 grade Celsius, iar aciditatea este extrem de ridicată. Şi cu toate acestea o echipă de cercetători, curioşi cu privire la limitele vieţii pe Terra, a descoperit că ceva trăieşte în acest mediu extrem.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
Cât timp pot supraviețui bacteriile? Microbiologii încearcă să afle acest lucru prin păstrarea a două tipuri de bacterii, Chroococcidiopsis şi Bacillus subtilis, în flacoane de sticlă etanşe și verificarea acestora în mod regulat, timp de 500 de ani. Proiectul se alătură unui număr de experimente pe termen lung, de la demonstrarea smolii ca lichid până la urmărirea evoluţiei bacteriei Escherichia coli pentru 30 de ani.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
Două maimuţe au păşit pe urmele oii Dolly, clonate în 1996, şi au devenit primele primate care au fost clonate în urma transferului de ADN. Cele două exemplare identice de macac cu coadă lungă, Zhong Zhong şi Hua Hua, s-au născut în urmă cu opt săptămâni, respectiv şase săptămâni într-un laborator din China. Succesul cercetătorilor chinez marchează un moment semnificativ în cercetarea privind clonarea. Studiul privind clonarea maimuțelor a fost publicat în revista Cell.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
Cercetătorii de la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc au reușit să izoleze și să testeze, în premieră mondială, specii noi de bacterii care pot fi folosite la depoluarea mediului înconjurător, concluziile studiilor realizate în ultimii doi ani fiind făcute publice, vineri, în cadrul unei conferințe științifice.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
Oamenii de ştiinţă cred că au rezolvat misterul imunităţii elefanţilor împotriva cancerului, boală pe care aceste animale o dezvoltă rareori în comparaţie cu omul, în ciuda faptului ca organismul lor are mult mai multe celule, potrivit unui studiu publicat în revista Journal of the American Medical Association (JAMA).
- Detalii
- Scris de: Agerpres
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
Peştera Mota - Etiopia
Cercetătorii au secvenţiat cel mai vechi genom uman din Africa, datând de 4.500 de ani, potrivit unor studii publicate joi în revista americană "Science", care oferă o nouă lumină asupra unui misterios val migrator din Eurasia spre Cornul Africii produs în urmă cu 3.000 de ani.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
Analizele unor fosile ale unui strămoş al reptilelor, Bunostegos akokanensis, care a trăit în urmă cu peste 260 de milioane de ani, demonstrează că aceste animale au fost primele vertebrate cu corpul ridicat pe patru picioare.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
Cercetătorii de la University of Massachusetts Medical School sunt primii care au arătat că este posibil să schimbi comportamentul unui animal prin modificări aduse comunicării neuronale. Studiul, publicat în PLOS Biology, descrie o nouă abordare privind cercetarea circuitelor neuronale ce guvernează comportamentul.
- Detalii
- Scris de: MedicalXpress
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
Un nou virus gigant a fost descoperit în solurile îngheţate din Siberia, fiind numit "Mollivirus Sibericum", pentru că este moale şi îşi schimbă forma cu uşurinţă. Este un nou tip de virus gigant, vechi de 30.000 de ani, găsit în solul îngheţat permanent (permafrost) din această regiune a lumii şi pe care cercetătorii au reuşit să-l trezească la viaţă.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
Embrion uman
Credit: wikipedia commons
O echipă internaţională de cercetători (Karolinska Institutet, Suedia) a "cartografiat" pentru prima dată toate genele care sunt activate în primele zile ale unui ovul uman fecundat. Studiul, publicat în revista Nature Communications, asigură o înţelegere profundă a stadiului embrionic de dezvoltare a omului, iar cercetătorii speră să poată utiliza rezultatele pentru a identifica soluţii împotriva infertilităţii.
- Detalii
- Scris de: MedicalXpress
- Categorie: Ştiri ştiinţă. Biologie
