Primul medicament împotriva malariei destinat bebeluşilor şi copiilor mici a fost autorizat în Elveţia, urmând să fie utilizat în principal în Africa.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cimpanzeii au fost observați aplicând insecte pe propriile răni deschise de cinci ori, iar într-un caz, un individ a aplicat o insectă pe rana altuia.
Animalele reacționează în multe feluri atunci când sunt rănite. Până acum, dovezile privind folosirea de către animale a unor materiale cu proprietăți biologice pentru tratarea rănilor sunt rare.
Un studiu recent privind un urangutan care și-a tratat o rană cu o plantă medicinală oferă o direcție promițătoare.
Cimpanzeii, de exemplu, sunt cunoscuți pentru faptul că își ling rănile și uneori presează frunze pe ele, dar aceste comportamente sunt încă doar parțial înțelese. Nu știm cât de frecvent apar aceste acțiuni, dacă sunt deliberate sau cât de inventive pot fi aceste animale în fața unei răni.
- Detalii
- de: Kayla Kolff
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Descoperirea primelor exemplare de țânțari în Islanda marchează o transformare climatică majoră pentru una dintre ultimele regiuni fără țânțari de pe planetă.
Pentru prima dată în istorie, au fost identificați țânțari în Islanda, o țară considerată până de curând prea rece pentru ca acești insecte să supraviețuiască. Fenomenul, atribuit încălzirii accelerate a climei, confirmă avertismentele oamenilor de știință privind extinderea zonelor locuibile pentru specii sensibile la temperatură.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Roca cunoscută sub numele de Cheyava Falls are trăsături care s-ar fi putut forma în prezența vieții microbiene. NASA JPL-Caltech
În urmă cu puțin peste un an, NASA a făcut un anunț remarcabil: roverul Perseverance găsise posibile semne ale vieții străvechi pe Marte. Acum, detaliile tehnice ale acelei descoperiri au fost publicate într-un articol din revista Nature care, în ciuda formulării sale destul de modeste, s-ar putea dovedi, în cele din urmă, printre cele mai semnificative din istoria științei.
Concluzia este aceasta: ar putea fi vorba de viață, dar nu vom ști sigur până când nu vom aduce probele pe Pământ. Perseverance a colectat deja un fragment din roca respectivă; trebuie doar să mergem și să-l recuperăm.
- Detalii
- de: Sean McMahon
- Ştiri ştiinţă. Biologie
ARN-ul poate contribui direct la stabilitatea și evoluția genomului. Acesta nu este doar un mesager pasiv, ci un participant activ în întreținerea genomului.
ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic) este deteriorat în mod constant de surse din interiorul și din afara corpului tău. O formă deosebit de severă de deteriorare, numită „ruptură dublă de catenă”, presupune secționarea ambelor fire ale dublei elice de ADN.
Rupturile duble de catenă sunt printre cele mai dificile forme de deteriorare ale ADN-ului pe care celulele trebuie să le repare, deoarece ele întrerup continuitatea ADN-ului și nu mai oferă un șablon intact pentru a ghida refacerea. Dacă sunt reparate greșit, aceste rupturi pot duce la alte mutații care destabilizează genomul și cresc riscul pentru numeroase boli, inclusiv cancer, neurodegenerare și imunodeficiență.
- Detalii
- de: Francesca Storici
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un studiu comparativ al genomului râmelor și al rudelor lor marine arată că viermii marini și-au distrus genomul și l-au reconstruit într-o formă radical diferită atunci când au ieșit pentru prima dată din mare, în urmă cu 200 de milioane de ani.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
În fapt, vorbim despre 20 de modificări în 14 gene ale genomului lupului cenușiu pentru a crea acești „lupi cumpliți”. Genomul lupului cenușiu are 2.447.000.000 de baze azotate. Am considera că un cimpanzeu, cu care împărtășim 98,8% din genom, devine om după 20 de modificări?
În ultima săptămână, mass-media a fost inundată cu știri despre „readucerea la viață” a lupului cumplit (eng. dire wolf; lat. Aenocyon dirus), o specie care a dispărut acum circa 13.000 de ani.
Această reușită aparține Colossal Biosciences, o companie americană evaluată la miliarde de dolari, care susține că obiectivul său este restaurarea biodiversității prin readucerea la viață a unor specii dispărute.
Proiectul este celebrat și promovat ca o victorie pentru domeniul conservării. Dar are această tehnologie cu adevărat în vedere interesele reale ale conservării?
- Detalii
- de: Martín Boer-Cueva, Dieter Hochuli, Marco Salvatori și Peter Banks
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Restricția alimentară (fastingul) are diverse beneficii, precum prelungirea vieții sau întârzierea apariției bolilor. Un alt beneficiu constatat de cercetători este regenerarea celulelor stem intestinale, care ajută intestinele să se recupereze după vătămări și inflamație.
Un studiu recent pe șoareci realizat de cercetări de la MIT arată că există și efecte secundare ale aceste regenerări: creșterea probabilității de a dezvolta tumori intestinale dacă în perioada regenerării apar mutații canceroase. Desigur, oamenii nu sunt șoareci, prin urmare nu este clar în acest moment dacă efectele observate la șoareci se manifestă și la om.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
În 1976 o bunică și-a luat cele două nepoate, gemene identice, la piață, într-o localitate din Coreea de Sud. Dar s-a întors cu una, cealaltă pierzându-se în mulțime. După multiple peripeții, cea pierdută a fost înfiată de o familie din SUA. Cele două, care au crescut una în Coreea de Sud și cealaltă în SUA, s-au întâlnit după 45 de ani.
Cercetătorii au fost curioși să vadă care sunt asemănările / diferențele dintre gemene, dată fiind raritatea unor astfel de cazuri, în care gemeni identifici trăiesc o parte semnificativă din viață separați, în țări / culturi diferite. Iată ce au descoperit.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Bicellum brasieri
Credit imagine: P.K. Strother, Boston College
Pe plajele din Loch Torridon, Scoția, se află depozite geologice formate acum un miliard de ani. În rocile care formează depozitele există dovezi ale celui mai vechi organism multicelular non-marin cunoscut, denumit de cercetători „Bicellum brasieri”, organism de o complexitate unică. Se pare că este un membru al grupului Holozoa, grup de eucariote care include animalele și cele mai apropiate rude ale lor, dar exclude ciupercile.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Peștii-lanternă au organe cu bacterii strălucitoare, pe care le folosesc pentru a transmite semnale luminoase.
Un sfert din speciile de pești înoată în grup. Acest comportament este rar noaptea. Peştele-lanternă înoată însă şi noapte în grup, folosind organe speciale umplute cu bacterii bioluminescente pentru a crea semnale luminoase, observate de ceilalţi din grup.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Zona geotermală Dallol din Etiopia este considerată drept unul dintre mediile cele mai ostile vieţii de pe Terra. Apa este de 3 ori mai sărată decât apa oceanului, este contaminată cu metale grele, cu temperaturi de până la 110 grade Celsius, iar aciditatea este extrem de ridicată. Şi cu toate acestea o echipă de cercetători, curioşi cu privire la limitele vieţii pe Terra, a descoperit că ceva trăieşte în acest mediu extrem.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cât timp pot supraviețui bacteriile? Microbiologii încearcă să afle acest lucru prin păstrarea a două tipuri de bacterii, Chroococcidiopsis şi Bacillus subtilis, în flacoane de sticlă etanşe și verificarea acestora în mod regulat, timp de 500 de ani. Proiectul se alătură unui număr de experimente pe termen lung, de la demonstrarea smolii ca lichid până la urmărirea evoluţiei bacteriei Escherichia coli pentru 30 de ani.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Două maimuţe au păşit pe urmele oii Dolly, clonate în 1996, şi au devenit primele primate care au fost clonate în urma transferului de ADN. Cele două exemplare identice de macac cu coadă lungă, Zhong Zhong şi Hua Hua, s-au născut în urmă cu opt săptămâni, respectiv şase săptămâni într-un laborator din China. Succesul cercetătorilor chinez marchează un moment semnificativ în cercetarea privind clonarea. Studiul privind clonarea maimuțelor a fost publicat în revista Cell.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cercetătorii de la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc au reușit să izoleze și să testeze, în premieră mondială, specii noi de bacterii care pot fi folosite la depoluarea mediului înconjurător, concluziile studiilor realizate în ultimii doi ani fiind făcute publice, vineri, în cadrul unei conferințe științifice.
- Detalii
- de: Agerpres
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Cumpără un exemplar printat!
Clic pe imagine pt. detalii.