„Munții” stelelor neutronice ar putea genera unde gravitaționale care pot fi identificate de LIGO
Stelele neutronice, cele mai dense obiecte cosmice din univers, sunt ceea ce rămâne în urma stelelor masive care au explodat sub formă de supernove. Studiile recente sugerează că deformările non-axiale ale crustei acestor stele – denumite „munții stelelor de neutroni” – ar putea genera unde gravitaționale continue.
Aceste unde, care ar putea fi detectate cu ajutorul instrumentelor de precizie precum LIGO, oferă o oportunitate unică de a explora structura și compoziția acestor stele, testând totodată limitele legilor fundamentale ale fizicii.
Urâm ce nu suntem pentru că nu putem iubi ce suntem, plus alte gânduri în mijloc de iarnă
• Deșertul omului plat. Cei mai mulți oameni n-au nicio pasiune, niciun talent, niciun sistem ferm de valori, nicio opinie formată prin propria gândire.
Nicio idee nu depășește nivelul cârtiței.
Privitul în gol pe rețele sociale doar adâncește abisul existențial.
Cum afectează tutunul celulelor corpului
Tatăl meu a fumat pipă o vreme, iar îmi amintesc foarte bine acea substanță neagră și lipicioasă – gudronul – care se aduna pe filtrul dispozitivului. Acum, imaginează-ți această substanță ajungând în plămânii tăi și acoperindu-le pereții. Imaginea este cel puțin neplăcută.
Având la dispoziție nenumărate studii despre efectele utilizării tutunului, n-ar trebui să avem dificultăți în a ne convinge pe noi înșine și pe alții cât de nociv este acesta. Celulele care alcătuiesc țesuturile, organele și sistemele corpului nostru sunt sensibile la efectele agenților toxici externi, mulți dintre aceștia regăsindu-se în tutun.
Mulți fumători nu doar că acceptă acest lucru, ci ignoră și pericolul serios pe care îl reprezintă pentru cei din jur.
În acest articol, vom urmări fumul de tutun pe măsură ce intră și călătorește prin corpul nostru, de la gură la plămâni, celule și până la sistemul nervos. La fiecare pas, vom observa efectele dovedite științific pe care le are asupra corpului nostru la nivel microscopic, celular.
„Arta războiului” de Sun Tzu. Cât de relevant este astăzi vechiul manual chinez de strategie militară
Reprezentare Sun Tzu, era Qing (credit: wikipedia.org)
A cita din „Arta războiului”, un vechi manual chinez de strategie militară ce datează din secolul al V-lea î.Hr., a devenit un clișeu. Din păcate, este astăzi utilizat adesea de adolescenții rebeli, guru din domeniul managementului și de iubiții pseudo-intelectuali.
Din această cauză, cartea a devenit parte a șirurile nesfârșite de ironii care stau la baza culturii Internetului. Diverse meme fac referire la faimoasele sale citate, precum „Cunoaște-ți dușmanul; cunoaște-te pe tine însuți” sau „Nu presa prea tare un dușman disperat”, dar, în același timp, iau în derâdere această tendință de a o cita excesiv.
Cum îi duce curiozitatea morbidă pe oameni către teoriile conspirației
Îți plac filmele de groază, podcasturile despre crime adevărate sau sporturile violente? Cercetările au arătat că o mare parte din atracția acestora se bazează pe apelul acestora la curiozitatea morbidă. Curiozitatea morbidă descrie un interes accentuat pentru a avea cunoștință despre situații amenințătoare sau periculoase.
Nu te menaja
„Singurul lucru mai periculos decât dorința de a salva o altă persoană — o dorință riscantă, adesea confundată cu iubirea — este dorința de a te salva pe tine însuți, de a te menaja de dezamăgirea, suferința și pierderea inseparabile de condiția de a fi o ființă cu speranțe și dorințe care se ciocnesc constant de realitate, de indiferența timpului și a hazardului, de speranțele și dorințele opuse ale altora.
Cancerul de pancreas avansează în Europa
În Europa, cancerul de pancreas se situează pe locul 7 in ceea ce privește frecvența tipurilor de cancer, însă este mult mai letal, ocupând locul al 4-lea, în urma cancerului pulmonar, colorectal si mamar, cu o speranță de viață de doar 4,6 luni la diagnosticare și o rată de supraviețuire la 5 ani de doar 3%.
O analiză publicată în 2024 în The Lancet1 a evidențiat faptul că în Europa de Vest este cea mai mare incidență, atribuită unor factori de stil de viață precum obezitatea, sedentarismul, consumul ridicat de carne roșie și alcool, fumatul, diabetul, pancreatita cronică și istoricul familial.
Șapte progrese tehnologice pe care le vom vedea probabil în 2025
Robotul Optimus, Tesla
La scara istoriei, 45 de ani nu înseamnă mare lucru. În 1980 îmi lua trei săptămâni să rulez un program de computer scris în limbajul de programare Cobol, care funcționa cu cartele perforate. Fiecare cartelă reprezenta o linie de cod și erau necesare mai multe reperforări pentru a corecta erorile. În cele din urmă, aveam un program funcțional care făcea ceva util.
Cât de repede s-au schimbat lucrurile în tehnologie... Acum telefonul meu mobil are o capacitate de procesare vastă comparativ cu mașina care procesa acel program Cobol. Cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială (IA), același telefon poate traduce instantaneu între limbi în timpul unui apel, printre multe alte funcții.
Având în vedere anunțurile spectaculoase care sunt făcute constant, la ce ne putem aștepta în 2025 în lumea tehnologiei? Iată șapte evoluții de urmărit.
Care este riscul de a avea o pandemie de metapneumovirus? Care sunt simptomele și ce tratamente există?
În presă au apărut recent diverse articole alarmiste despre o nouă posibilă pandemie, asemănătoare celei generate de virusul SARS-CoV-2, provocată de metapneumorirusul uman.
Dar natura în general ușoară a bolii provocate de metapneumovirusul uman (hMPV), detectarea anticorpilor care reflectă expunerea și imunitatea în populație, combinate cu lipsa unei pandemii cauzate de hMPV, sugerează că nu există motive de alarmă.
La cinci ani de la primele știri despre COVID, rapoarte recente despre un virus respirator obscur din China pot, în mod justificat, să ridice îngrijorări. Autoritățile chineze au emis pentru prima dată avertismente despre metapneumovirusul uman (hMPV) în 2023, dar informațiile din mass-media indică faptul că numărul de cazuri ar putea crește din nou în sezonul de iarnă din China.
Pentru majoritatea oamenilor, hMPV va provoca simptome similare unei răceli sau gripei. În cazuri rare, hMPV poate duce la infecții severe. Totuși, este puțin probabil să provoace următoarea pandemie.
Ce este metapneumovirusul - hMPV?
hMPV a fost descoperit pentru prima dată în 2001 de către oameni de știință din Olanda la un grup de copii la care testele pentru alte virusuri respiratorii cunoscute au fost negative.
Cele mai citite articole de pe Scientia publicate în 2024
În 2025 se vor împlini 17 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 9.300 de articole, peste 300 în 2024. În 2023 am publicat o carte, exclusiv online, disponibilă gratuit.
Iată cele mai bune articole publicate în anul 2024 pe scientia.ro.
Consumul redus de alcoolul și riscul de cancer. Cele patru mecanisme de generare a cancerului
În aceste zile în SUA (și în restul lumii, la cum se preiau știrile din SUA de către agențiile de presă de pretutindeni) se vorbește masiv despre cum alcoolul este responsabil de apariția cancerului la om, indiferent de cantitatea de alcool consumat (desigur, cu risc mai mare pe măsură ce crește cantitatea consumată). Chirurgul general al SUA (eng. The US Surgeon General) anunță la TV că recomandă înscrierea pe sticlele de alcool mesaje asemănătoare celor de pe pachetele de țigări.
Prin urmare, consumul de alcool începe să fie prezentat în mod similar cu fumatul. Rezultatele studiilor efectuate pe grupuri mari de persoane ar arăta că, pe parcursul vieții, la un consum de 2 băuturi pe zi, femeile prezintă un risc de a dezvolta cancer de 21,8%, iar bărbații de 13,1%.
Interesant este că datele publicate recent în SUS sunt, totuși, contradictorii... Concluziile chirurgului general sunt în anumite aspecte diferite de cele prezentate recent într-un raport al National Academies - Sciences, Engineering and Medicine.
Tehnologia nu va deveni niciodată un zeu, dar a devenit deja o religie?
În septembrie 2015, controversatul inginer, antreprenor și magnat din Silicon Valley, Anthony Levandowski, a decis să stabilească o nouă religie. A numit-o „Calea Viitorului” sau WOTF (Way of the Future). Scopul WOTF era „dezvoltarea și promovarea realizării unei divinități bazate pe inteligență artificială”.
Ideea lui Levandowski era că, deși această entitate divină nu se născuse încă, ar fi trebuit să începem să ne închinăm unui zeu tehnologic în avans. Pentru că, în ziua inevitabilă a apariției sale, aceasta ar putea fi singura modalitate de a evita mânia sa teribilă.
ChatGPT încă nu poate răspunde la întrebări banale pentru om
1. „Ai șase cai și vrei să vezi care aleargă mai repede. Care este cea mai bună metodă pentru a stabili asta?”
Modul în care experiențele timpurii de viață ne remodelează genele și sănătatea creierului
Activitatea cercetătorului Michael Meaney a oferit informații esențiale despre modul în care experiențele din primii ani de viață se integrează biologic, afectând rezultatele pe termen lung în materie de sănătate, informează 360medical.ro.
Distinsul cercetător dr. Michael Meaney* de la universitatea canadiană, McGill, discută despre interacțiunile dintre gene și mediu, într-un interviu exclusiv din Genomic Press. Profesor emerit la Universitatea McGill, călătoria științifică a lui Michael Meaney este o dovadă a puterii curiozității în știință. Fascinația sa pentru modul în care mediul ne modelează genele, funcțiile creierului și sănătatea mintală a dus la descoperiri care au schimbat modul în care ne gândim la dezvoltarea umană.
Într-un interviu cuprinzător pentru Genomic Press, renumitul neurolog dr. Michael Meaney dezvăluie descoperiri-cheie despre relația complexă dintre gene și mediu în modelarea sănătății creierului.
