Priviți cele două obiecte de mai sus (în fapt e un obiect fotografiat din unghiuri diferite). Nu este nicio iluzie optică: cele două structuri denumite în engleză „tensegritysunt în echilibru, deși componentele dure, bucățile de lemn, nu se ating unele de altele, fiind conectate prin intermediul unor lanțuri și a unui arc (care putea fi, de asemenea, un lanț). Pare că sfidează gravitația, la prima vedere... Cum poate funcționa o asemenea structură?

Inteligența artificială (IA) poate depăși omul într-o plajă largă de problematici, dar și-a dovedit multiple limite, uneori letale. Răspândirea IA ne obligă să știm mai multe despre această tehnologie, căci are un impact direct asupra vieții noastre. Iată șapte moduri în care eșuează.

Cuptorul cu microunde folosește radiație electromagnetică pentru a încălzi mâncarea. Modul în care funcționează ne spune când este util și când nu, precum și ce putem pune în cuptor și ce nu e recomandat.

Deplasările cu avionul pot fi destul de obositoare pe distanțe lungi. Creșterea vitezei aeronavelor ar putea rezolva problema. Dar trebuie să fie unele dificultăți dacă nu s-a întâmplat deja, nu?

Dronele s-au tot perfecționat în ultimii ani, devenind mașini zburătoare de înaltă clasă.

Așa cum știți, rolul senzorului de ploaie este să semnaleze prezența ploii și să activeze în mod automat ștergătoarele atunci când sunt precipitații. Desigur, pentru ca senzorul să inițieze mișcarea ștergătoarelor este necesar să fi făcut setările corecte, adică maneta care gestionează ștergătoarele să fie în modul „auto”. Senzorul de ploaie este, în fapt, eficient atât în condiții de ploaie, cât și  e ninsoare.

Până în 2018 am avut StumbledUpon, un site unde intrați, foloseați un buton „magic” și aterizați pe diverse pagini web interesante, promovate de utilizatorii site-ului.

Ai un site și-ți promovezi unele articole pe Facebook. Dar observi că imaginile care însoțesc articolele nu sunt afișate pe Facebook. Linkul tău va fi materializat într-un titlu sec și eventuala introducere a articolului, dar nicio poză. Arată rău...

Cu o astfel de situație ne-am confruntat și noi. De ce și ce se poate face?

Învăţarea profundă (eng. deep learning) este un subset al învăţării automate care stă la baza principalelor realizări din domeniul inteligenţei artificiale din ultima perioadă: recunoaşterea facială, sinteza vocală, crearea de fotografii realiste ale oamenilor, AlphaGO (care a învins cel mai bun jucător uman la go) şamd. Învăţarea automată este o ramură a inteligenţei artificiale.

Pentru iubitorii de natură și animale explore.org poate fi un excelent mijloc de relaxare și satisfacere a unor curiozități privind viața unor animale în habitatul lor natural. Site-ul oferă imagini de la sute de camere montate în diverse locuri ale globului, transmițând online. Pentru copii, dar nu numai, mi se pare un loc excelent de aterizat din când în când.

TikTok este o aplicație de socializare pentru telefonul mobil ce are ca țintă publicul tânăr. Are peste 800 milioane de utilizatori la data scrierii articolului și este una dintre cele mai instalate aplicații din lume. Este deținută de compania chineză ByteDance.

În prezent are destul probleme prin anumite țări ale lumii, motivația principală fiind aceea că ar reprezenta o amenințare pentru securitatea națională (prin folosirea datelor personale ale utilizatorilor de către statul chinez). În India a fost interzisă, iar în SUA se negociază vânzarea către o companie IT americană(probabil Microsoft) o componentă a TikTok (cea care gestionează utilizatorii americani), ca urmare a interdicției aplicației în SUA începând cu 15 septembrie anul curent.

Dar ce face această aplicație să aibă un așa mare succes?

Una dintre metode, prin care nu-i observi direct, dar le identifici prezența în corp, este de natură biochimică, așa cum se întâmplă astăzi cu noul coronavirus: se iau probe de țesut, iar în laborator se identifică prezența sau nu în organism a virusului. Dar nu-l vezi „cu ochii tăi”. În fapt, este foarte dificilă observarea directă a virusului, dată fiind mărimea acestuia.

Așa mic cum este, cu tehnologia potrivită, virusul poate fi totuși observat în mod direct. Dar cât de mic este? Sigur, mărimea variază, dar dacă e să stabilim o mărime medie, am ajunge undeva la 150 de nanometri (0,00015 milimetri). Și pentru că sunt așa de mici, o celulă umană pare enormă (care are circa 0,1 mm - fiind, așadar, de circa 1.000 de ori mai mare).

Am scris cu ceva vreme în urmă alte două articole despre aparatul de aer condiționat. Unul în care am explicat cum funcționează aparatul de aer condiționat (>link<) și altul în care am arătat cum este efectiv înlăturată căldura dintr-o încăpere (ce se întâmplă la nivel molecular) pe timpul funcționării aparatului de aer condiționat (>link<). În acest articol vrem să lămurim care este, în fapt, diferența dintre modul „dezumidificare” (eng. dry) și modul „răcire” (eng. cool).

Am instalat acum câteva zile pe telefonul personal (un iPhone) aplicația Bitdefender Mobile Security for IOS (există și versiune pentru Android). Recunosc că nu am avut niciun soft de protecție a datelor pe telefon în ultima vreme; motivul este că, din câte mi-am dat seama, diversele softuri antivirus sunt cam inutile. Între timp, tehnologia a mai evoluat, iar soluțiile de securitate au venit cu opțiuni noi.

Una peste alta, experiența de până acum a fost ok. Iată ce face aplicația și care sunt opțiunile.

Ieri am văzut următoarea scenă: un vecin cu doi copii, a cărui mașină stătuse în parcare sub incidența directă a razelor solare vreme de câteva ore, dăduse drumul la aerul condiționat din mașină, iar ei stăteau afară, lângă mașină, așteptând ca interiorul habitaclului mașinii să se răcească.

Sigur, după o vreme temperatura din mașină se va răci și astfel. Dar există o metodă simplă prin care aduci în câteva secunde temperatura din mașină la nivelul temperaturii de afară.


Tânără purtând mască tip N95

Suntem în epoca marelui virus, iar, între timp, masca facială a devenit obligatorie. Sunt mai multe tipuri de măști disponibile pe piață, unele destinate publicului larg, altele destinate personalului medical, alte care pot fi folosite de ambele categorii.

Ce diferențiază aceste măști? Sunt mai mulți indicatori care sunt luați în calcul atunci când comparăm diversele măști care există pe piață, cum ar fi: numărul de straturi, protecția împotriva bacteriilor, dimensiunea particulelor filtrate, nivelul de etanșeitate pe care-l asigură, eficiența filtrării particulelor de praf și altele.

Pe scurt, dacă o să intrați pe un site care comercializează măști, ați putea da peste următoarele tipuri de mască: masca facială simplă (3 straturi, cu o eficiență filtrare > 80% și filtrare particule de până la 3 microni), masca medicală tip I (3 straturi, eficiență filtrare > 95% și filtrare particule de până la 3 microni), masca medicală tip II (3 straturi, eficiență filtrare > 98% și filtrare particule de până la 3 microni), masca tip KN95, FFP2, N95 (4 straturi, eficiență filtrare > 94% și filtrare particule de până la 0,3 microni) și masca tip KN99, FFP3, N99 (4 straturi, eficiență filtrare > 99% și filtrare particule de până la 0,3 microni).

 

Suntem la mai bine de 100 de ani de când zburăm cu avionul, dar o explicație exhaustivă a modului în care un avion se ridică și stă în aer încă nu există. Două teorii oferă o bună parte din răspuns, dar niciuna o explicație completă: 1) teorema lui Bernoulli; 2) principiul al III-lea al mecanicii (al acţiunii și reacţiunii). Inclusiv Einstein și-a „încercat norocul” în a explica zborul avioanelor, fără prea mare succes. Contribuții recente încearcă să acopere golurile din cele două teorii, dar dacă acestea lămuresc pe deplin problema este încă subiect de dezbatere.

Culoare, sunet, miros, gust, senzaţii tactile - toate sunt rezultatul procesării cerebrale a datelor furnizate de simţurile noastre. Spunem că un măr este roşu, dar mărul nu are o culoare în sine. Culoarea este o chestiune de interpretare omenească, nu o proprietate a lucrurilor. Un extraterestru nu va vedea un măr roșu ca fiind roșu, pentru că roșul reprezintă o experiență subiectivă omenească (nu se poate descrie în cuvinte).

Culoarea este rezultatul procesării de către creier a impulsurilor bioelectrice transmise prin nervul optic de către ochi, ca urmare a captării undelor electromagnetice dintr-o anumită gamă de frecvenţe, gama frecvențelor luminii vizibile. Culoarea roşie, de exemplu, este percepția undelor electromagnetice cu lungimea de undă între 610 şi 700 nanometri.

Probabil ai făcut-o deja. Și probabil știi că „e mai bine cu azot”. Oare ce ți-a spus cel de la service ori de la vulcanizare?

Probabil că ideea a fost preluată din lumea formulei 1, unde roțile se umflă cu azot pur. Dar chiar e mai bine? Și dacă da, de ce?


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro