Platformele digitale au devenit infrastructura esențială a vieții moderne. Ele alimentează totul, de la conversațiile de grup la afaceri, cumpărături, campanii electorale și coordonarea situațiilor de urgență. Ne conectează instantaneu și ne oferă în mod continuu informații.
Totuși, deși intermediază informația pretutindeni, puterea platformelor digitale rămâne în mare parte invizibilă.
Cel mai recent articol științific al OpenAI diagnostichează exact de ce ChatGPT și alte modele lingvistice de mari dimensiuni pot inventa lucruri – fenomen cunoscut în lumea inteligenței artificiale drept „halucinație”. El arată, de asemenea, de ce problema ar putea fi imposibil de rezolvat, cel puțin din perspectiva consumatorilor.
Duminică, un avion care o transporta pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi fost nevoit să aterizeze în Bulgaria folosind hărți pe hârtie, după ce sistemele sale de navigație GPS au fost bruiate.
Autoritățile bulgare susțin că bruiajul a fost o interferență deliberată a Rusiei; un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat pentru Financial Times că această afirmație este „incorectă”.
Interferențele GPS sunt în creștere, așa că poate te întrebi cum funcționează. Și dacă se poate face ceva în privința lor. Și, poate cel mai important, dacă trebuie să te îngrijorezi.
Guvernul Marii Britanii a lansat o consultare publică privind mașinile fără șofer, în pregătirea testelor pe drumurile publice programate pentru anul viitor. Au trecut deja mai bine de zece ani de când perspectiva vehiculelor autonome pe drumurile publice a devenit reală, iar prototipuri și flote de robotaxiuri, precum Waymo și Cruise, au înlocuit șoferii umani cu inteligență artificială (IA). În ciuda progreselor rapide în tehnologie, alte aspecte ale tranziției către condusul autonom rămân în urmă.
Iată cinci motive pentru care este puțin probabil ca mașinile autonome să cucerească prea curând drumurile publice.
În cursurile mele de scriere și retorică, studenții au multe opinii despre cât de „inteligentă” este IA: cât de bine poate evalua, analiza, interpreta și comunica informații.
Dar când întreb dacă inteligența artificială poate „gândi”, văd adesea o mare de fețe nedumerite. Ce înseamnă „a gândi” și în ce măsură este același lucru cu „inteligența”?
Am putea trata cele două concepte ca fiind mai mult sau mai puțin sinonime, dar filozofii au subliniat diferențele de nuanță de-a lungul mileniilor.
Răsfoiește numărul din august 2025 al revistei Vogue și vei găsi o reclamă pentru brandul Guess cu un model uimitor. Totuși, ascunsă într-o notă scrisă mărunt se află o recunoaștere șocantă: modelul nu este real. Imaginea a fost generată în întregime de un soft de inteligență artificială.
Timp de decenii, imaginile din modă au fost retușate. Dar aceasta nu este o simplă corectare a trăsăturilor unei persoane reale; este un „om” creat de la zero, un compozit digital de puncte, proiectat să arate ca o femeie frumoasă.
Inteligența artificială este adesea prezentată ca o revoluție tehnologică ce va aduce marje uriașe de profit, în special pentru startupuri. Însă un principiu economic vechi de peste 160 de ani – paradoxul Jevons – s-ar putea să pună frână exact acestor așteptări. Departe de a fi o simplă notă de subsol în economia IA, acest paradox ar putea fi chiar cheia înțelegerii unei realități inconfortabile: eficiența crescută nu duce neapărat la costuri mai mici, ci la consum mai mare – și, implicit, la cheltuieli în creștere.
„Și tu lucrezi bine cu IA?”. Pe măsură ce instrumente precum ChatGPT, Copilot și alte sisteme de inteligență artificială generativă devin parte din fluxurile de lucru cotidiene, tot mai multe companii caută angajați care pot răspunde „da” la această întrebare. Cu alte cuvinte, oameni care știu să formuleze prompturi eficiente, să gândească împreună cu IA și să o folosească pentru a crește productivitatea.
Multe aplicații și platforme sociale colectează informații detaliate despre tine în timp ce le folosești, uneori chiar și când nu le folosești activ.
Te trezești dimineața și, prima dată, deschizi aplicația meteo. Închizi reclama enervantă care apare inițial și verifici prognoza. Îți place aplicația ta meteo, care îți arată vremea pe ore, pentru locația ta. Și e gratuită! Dar știi de ce e gratuită?
Multe dintre dispozitivele moderne – de la telefoane mobile și computere la vehicule electrice și turbine eoliene – se bazează pe magneți puternici fabricați dintr-un tip de minerale numite „pământuri rare”.
Pe măsură ce sistemele și infrastructura vieții cotidiene s-au digitalizat, iar Statele Unite s-au orientat spre energie regenerabilă, accesul la aceste minerale a devenit esențial, iar piețele pentru aceste elemente au cunoscut o expansiune rapidă.
Atac cu rachete al Iranului asupra Tel Aviv, Israel, 13 iunie 2025. Imagine: Tomer Neuberg/AAP
În ultimul deceniu, armele, modalitățile de derulare a conflictului și terenul conflictului s-au schimbat radical. Dronele, sistemele de arme autonome, selecția algoritmică a țintelor, ofensivele informaționale, războiul cibernetic și armele anti-satelit au devenit săbiile, scuturile și câmpurile de luptă ale războiului modern, fascinând mass-media și înspăimântând oameni din întreaga lume.
În Gaza, armata israeliană a folosit sisteme de stabilire a țintelor bazate pe inteligență artificială. Unul, numit „Lavender”, este folosit pentru a identifica operativi Hamas; altul, „Where’s Daddy?” („Unde e tati?”), îi urmărește până acasă, unde pot fi atacați.
Pe măsură ce sistemele de inteligență artificială își extind capacitățile deja impresionante, se răspândește tot mai mult ideea că știința computerelor va deveni în curând de domeniul trecutului. Această convingere este transmisă potențialilor studenți sub forma unor sfaturi bine intenționate, dar care se reduc adesea la zvonuri răspândite de persoane care, deși inteligente, vorbesc în afara ariei lor de specializare.
Personalități marcante, precum economistul Christopher Pissarides, laureat al Premiului Nobel, au susținut această idee, ceea ce a contribuit la popularizarea ei; am auzit chiar consilieri de carieră din licee care descurajau în mod deschis studiul informaticii, deși nu aveau nicio cunoștință reală despre domeniu.
Chatboții bazați pe inteligență artificială (IA) au devenit deja parte din viața noastră, însă câți știu cu adevărat cum funcționează? Știai, de exemplu, că ChatGPT trebuie să caute pe Internet pentru a găsi informații despre evenimente de după iunie 2024?
Unele dintre cele mai surprinzătoare informații despre chatboții IA ne pot ajuta să înțelegem cum funcționează, ce pot și ce nu pot face și, astfel, cum îi putem folosi mai eficient.
Pornind de la asta, iată cinci lucruri esențiale pe care ar trebui să le știi despre aceste mașinării revoluționare:
Orbita asteroidului 2024 YR4 va fi aproape de Terra, dar probabilitatea de a intra în coliziune cu Terra este extrem de mică. Imagine: NASA/JPL
Mă pregăteam pentru cursul meu de dimineață în ianuarie 2025, când am primit o notificare despre un asteroid numit 2024 YR4, în care se spunea că probabilitatea ca acesta să lovească Pământul era neobișnuit de mare.
Deoarece apărarea Pământului împotriva intrușilor precum asteroizii face parte din domeniul meu de cunoaștere, am început imediat să primesc întrebări de la studenți și colegi despre ce se întâmplă.
Când oamenii de știință observă un asteroid a cărui traiectorie l-ar putea aduce aproape de Pământ, îl monitorizează frecvent și calculează probabilitatea ca acesta să se ciocnească de planeta noastră. Pe măsură ce primesc mai multe date observaționale, își formează o imagine mai clară despre ce s-ar putea întâmpla.
Dacă te-ai îngrijorat vreodată că inteligența artificială (IA) ți-ar putea lua locul de muncă, te-ar putea lipsi de sursele de venit sau chiar ți-ar lua locul tău în societate, probabil că te simți ușurat atunci când vezi cele mai recente softuri IA eșuând spectaculos. Dacă IA recomandă lipici ca topping pentru pizza, înseamnă că ești în siguranță pentru moment.
Totuși, realitatea este că IA are deja avantaje clare față de chiar și cei mai competenți oameni, iar înțelegerea locurilor în care apar aceste avantaje — și unde nu apar — va fi esențială pentru adaptarea la o forță de muncă în care IA este omniprezentă.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Cumpără un exemplar printat!
Clic pe imagine pt. detalii.