Inteligența artificială generativă ar putea ajunge să nu valoreze nimic

Credit: AP/Michael Dwyer

În graba de a încasa profituri din „goana” după „aurul” inteligenței artificiale generative, un posibil scenariu al viitorului IA este rareori discutat: ce se întâmplă dacă tehnologia nu va funcționa niciodată suficient de bine încât să-ți înlocuiască colegii, companiile nu reușesc să folosească eficient IA sau majoritatea start-upurilor din domeniu pur și simplu eșuează?

Estimările actuale sugerează că marile firme de IA se confruntă cu un deficit de venituri de 800 de miliarde de dolari americani.

Până acum, câștigurile de productivitate rezultate din utilizarea IA generative sunt minime și se aplică în principal programatorilor și redactorilor de conținut. 

IA generativă face unele lucruri interesante și utile, dar încă nu este motorul unei noi economii.

Nu este un viitor rău, dar este diferit de cel care domină în prezent titlurile din presă. Și este un viitor care nu se potrivește cu narațiunea pe care firmele de IA vor să o promoveze. Exagerarea alimentă noi runde de investiții ce promit profituri masive în viitor.

Poate că IA generativă se va dovedi lipsită de valoare și poate că este bine așa.

Indispensabilă sau de neapărat?

Serviciile gratuite de IA generativă și abonamentele ieftine precum ChatGPT sau Gemini costă mult pentru a fi operate. Există însă tot mai multe întrebări despre modul în care firmele de IA vor reuși să facă bani.

Directorul OpenAI, Sam Altman, a fost sincer în legătură cu cât cheltuie compania sa, glumind la un moment dat că de fiecare dată când utilizatorii spun „te rog” sau „mulțumesc” către ChatGPT, asta costă firma milioane. Exact cât pierde OpenAI la fiecare conversație este greu de știut, dar Altman a spus că până nici conturile plătite nu produc profit din cauza costurilor mari de calcul asociate fiecărei interogări.

Ca multe start-upuri, firmele de IA generativă au urmat rețeta clasică: cheltuiesc bani pentru a atrage și păstra utilizatorii cu un produs esențial de care nu se poți lipsi. Însă majoritatea giganților tehnologici nu au avut succes creând produse cu costuri mari, ci prin realizarea unor produse ieftine de care utilizatorii nu se pot desprinde, finanțate în mare parte prin publicitate.

Când companiile încearcă să găsească noi surse de valoare, rezultatul este ceea ce jurnalistul și autorul Cory Doctorow a numit „enshittification” — degradarea treptată a platformelor în timp, care în acest caz înseamnă creșterea numărului de reclame pentru a compensa pierderile generate de oferirea serviciului gratuit.

OpenAI ia în considerare introducerea reclamelor în ChatGPT, deși compania spune că este „foarte atentă și cu gust” în abordare.

Este prea devreme pentru a spune dacă această strategie va funcționa pentru IA generativă. Există posibilitatea ca publicitatea să nu genereze suficiente venituri pentru a justifica cheltuielile masive necesare funcționării acesteia. Asta deoarece IA generativă începe să devină un fel de pasiv.

Costurile ascunse ale modelelor de IA

O altă problemă majoră pentru IA generativă este dreptul de autor. Majoritatea firmelor de IA sunt fie date în judecată pentru utilizarea neautorizată a conținutului, fie semnează contracte costisitoare pentru drepturile de utilizare a conținuturilor.

IA generativă a „învățat” în moduri dubioase, inclusiv citind cărți protejate de copyright și extrăgând aproape orice s-a scris online. Un model poate reproduce „din memorie” 42% din primul volum Harry Potter.

Firmele se confruntă cu dureri de cap financiare majore: lobby pentru a se sustrage problemelor legale și plata editorilor și creatorilor pentru a-și proteja modelele, care ar putea deveni o problemă indiferent de strategie.

Start-upul american Anthropic a încercat să plătească autorilor aproximativ 3.000 de dolari per carte pentru a-și antrena modelele, propunând o înțelegere totală de 1,5 miliarde de dolari. Dar acordul a fost respins rapid de instanțe ca fiind prea simplist. Valoarea actuală a Anthropic, de 183 de miliarde de dolari, ar putea fi consumată rapid de procese.

Rezultatul final este că IA este pur și simplu prea scumpă pentru a fi deținută și devine un fel de activ toxic: ceva util, dar fără valoare în sine.

IA generativă ieftină sau gratuită

Meta, probabil strategic, și-a lansat modelul de IA generativă, Llama, ca open source. Că a făcut-o pentru a-și deranja competitorii ori pentru a semnala o abordare etică diferită, rezultatul este că oricine are un computer decent își poate rula propria versiune locală de Llama gratuit.

Modelele IA deschise sunt o altă strategie corporatistă de a fixa o cotă de piață, cu efecte secundare curioase. Nu sunt la fel de avansate ca Gemini sau ChatGPT, dar sunt suficient de bune și sunt gratuite (sau cel puțin mai ieftine decât modelele comerciale).

Modelele deschise subminează evaluările ridicate ale firmelor de IA. Compania chineză DeepSeek a provocat temporar o scădere abruptă a acțiunilor din sectorul IA atunci când a lansat un model deschis care avea performanțe la nivelul modelelor comerciale. Motivele DeepSeek sunt neclare, dar succesul său contribuie la creșterea îndoielilor privind valoarea reală a IA generative.

Modelele deschise — aceste produse secundare ale competiției industriale — sunt omniprezente și devin tot mai ușor accesibile. Dacă vor avea suficient succes, firmele comerciale de IA ar putea avea mari dificultăți în a-și vinde serviciile în fața alternativelor gratuite.

Investitorii ar putea, la rândul lor, deveni mai sceptici față de IA comercială, ceea ce ar putea seca robinetul finanțărilor. Chiar dacă modelele cu acces liber vor fi și ele târâte în procese până la epuizare, va fi mult mai greu să fie eliminate de pe Internet.

Poate fi IA vreodată proprietatea cuiva?

Ideea că IA generativă ar putea fi lipsită de valoare ar putea reflecta că, în fapt, cunoașterea are o valoare intangibilă. Cele mai bune modele IA generativă sunt antrenate pe baza cunoașterii lumii; atâta informație, încât prețul ei real ar putea fi imposibil de calculat.

Ironia este că tocmai eforturile firmelor de IA de a captura și comercializa cunoașterea lumii ar putea fi ceea ce condamnă produsele lor; o resursă atât de valoroasă, încât nu i se poate atașa un preț. Aceste sisteme ar putea fi atât de îndatorate muncii intelectuale colective, încât rezultatele lor să nu poată fi cu adevărat deținute de cineva.

Dacă IA generativă nu poate genera profituri sustenabile, consecințele vor fi probabil mixte. Creatorii care urmăresc înțelegeri cu firmele de IA ar putea avea ghinion; nu vor exista cecuri grase de la OpenAI, Anthropic sau Google dacă modelele lor nu vor genera profituri.

Progresul în domeniul IA generative ar putea stagna, lăsând consumatorii cu instrumente „suficient de bune” care sunt gratuite. Într-un astfel de scenariu, firmele de IA ar putea deveni mai puțin importante, tehnologia ceva mai puțin puternică — și asta ar putea fi perfect acceptabil. Utilizatorii ar beneficia în continuare de instrumente accesibile și funcționale, fiind în același timp scutiți de încă un val de promisiuni exagerate sortite eșecului.

Amenințarea ca IA să valoreze mai puțin decât se așteaptă ar putea fi cea mai bună apărare împotriva puterii tot mai mari a marilor companii tech de astăzi. Dacă modelul de afaceri pentru IA generativă se dovedește nesustenabil, ce loc mai bun pentru ca un astfel de imperiu să se prăbușească decât în bilanțurile contabile?