RSS

RSS Scientia.ro.

• Ce spune o simulare matematică despre cine va câștiga Cupa Mondială 2026

  Actualizare 20.07.2026: inteligența artificială a nimerit și câștigătoarea, și cele 4 echipe care au jucat semifinalele 😀
  
  Singurele echipe cu șanse mai mari de 10%de a câștiga trofeul sunt Spania (15,8%), Franța (15,6%), Argentina (15,3%) și Anglia (11,0%) — toate membre ale „grupului celor nouă” și actualele prime patru echipe după rating.

  

  Cupa Mondială FIFA 2026este unul dintre cele mai urmărite evenimente din calendarul sportiv internațional, iar fanii din întreaga lume vor încerca să prezicăpână unde va ajunge echipa lor.

  Sunt cercetător în domeniul datelorși, în încercarea de a anticipa câștigătoarea turneului, semifinalistele și șansele echipelor de a trece de faza grupelor, am construit un model informaticpentru a prezice cum s-ar putea desfășura Cupa Mondială.

  Iată cum am făcut acest lucru și ce a prezis modelul meu.

• Abonează-te la NEWSLETTER!

   

• Suplimente alimentare anti-îmbătrânire sau fructe de pădure? De ce rețeta pentru longevitate nu e, de regulă, într-o capsulă

  

  Vrem cu toții, într-o formă sau alta, să îmbătrânim mai încet. Nu neapărat să trăim 130 de ani, ci să păstrăm cât mai mult timp energia, luciditatea, mobilitatea și autonomia. Ridurile nu sunt, în fond, marea problemă. Mai greu de acceptat sunt articulațiiledureroase, memoria care ezită, oboseala persistentă și bolile cronicecare se adună odată cu vârsta.

  De aici și succesul uriaș al primsiunilor de tipul „ia un supliment și încetinești îmbătrânirea”. În ultimii ani, două categorii de produse au fost promovate insistent în acest registru: suplimentele care ar crește nivelul de NAD+și suplimentele cu polifenoli, adesea prezentate ca antioxidanți naturali capabili să apere organismul de degradarea produsă de timp.

  Problema este că îmbătrânirea nu este o singură defecțiune. Nu este un șurub slăbitpe care îl strângi cu o capsulă. Este rezultatul unei rețele de procese biologicecare se influențează reciproc: deteriorarea ADN-ului, inflamația cronicăde intensitate redusă, modificarea microbiomului, scăderea eficienței sistemului imunitar, schimbări hormonale, pierderea masei musculare, acumularea de „deșeuri” celulare și funcționarea mai slabă a mitocondriilor, micile structuri celulare care participă la producerea energiei.

  Cu alte cuvinte, ideea că o intervenție simplă va avea un efect spectaculos asupra unui fenomen atât de complex este, la rigoare, o formă de gândire magică. Nu pentru că moleculele invocate nu ar fi importante, ci pentru că biologia reală este mai încăpățânată decât marketingul.

• „Drept pentru care” sau „drept care”? Ce înseamnă „a adresa” și cum se folosește?

  

  Influencerul Dragoș Pătraruse manifestă des public apropo de cât de atent este la modul în care folosește limba română, ceea ce este, desigur, lăudabil. Nu mai contează că, ducând o intenție onorabilă în ridicol, îl apostrofează de câte ori are ocazia pe partenerul său ocazional de platou, Valeriu Nicolae, la orice mică abatere („pe care”, nu „care”!). Terapie lingvistică la TV! 😀

  De la el am cules două mici perle: „a adresa” și „drept pentru care”. Sunt convins că se va adapta rapid și limba folosită va fi de mâine cristalinăca apa unui izvor de munte înainte de epoca încălzirii globale.

• Evoluția universul nu poate fi prezisă, chiar dacă îi cunoști toate regulile

  Fizicianul Stephen Wolframa petrecut decenii rulând experimente pe calculator cu reguli simple — fără să caute ceva grandios, ci doar urmărind ce se întâmplă. Ceea ce a descoperit s-a transformat într-un model al felului în care funcționează universul, într-o explicație pentru motivul pentru care evoluția nu rămâne niciodată blocată și într-un argument matematic pentru care viața ta nu poate fi scurtcircuitată sau prezisă de nimeni.
  Mai jos, un text al lui Wolfram despre univers și ireductibilitatea computațională a universului
  
  Regula 30

  „Istoria fizicii secolului XX a fost istoria descoperirii multor fenomene diferite. Iar întrebarea era: se potrivesc toate aceste fenomene între ele? Au existat idei precum supersimetria, teoria corzilorși așa mai departe. A existat o întreagă colecție de idei care, în fapt, nu s-au conectat niciodată cu observațiile experimentale realecare fuseseră făcute. Și a existat, vreme de câteva decenii, un fel de încercare de a transforma toate acestea în ceva mai ușor de explicat, dar încercarea nu a reușit.