Dacă spațiu-timpul există n-ar trebui să fie o chestiune controversată sau măcar dificilă conceptual, dacă luăm în considerare definițiile termenilor „spațiu-timp”, „evenimente” și „clipe”.
Ideea că spațiu-timpul există nu este mai viabilă decât vechea credință că sfera cerească există: ambele sunt modele centrate pe observator, puternice și convenabile pentru descrierea lumii, dar niciuna nu reprezintă realitatea însăși.
Totuși, din punctul de vedere al fizicii moderne, al filozofiei, al comunicării științifice populare și al temelor familiare din literatura SF, afirmația că spațiu-timpul nu există este controversată.
- Detalii
- de: Daryl Janzen
- Fizică
Una dintre cele mai influente idei recente din fizica teoretică provine dintr-o lucrare care a acumulat un număr uluitor de peste 27.000 de citări și continuă să crească.
Acea lucrare abordează cel mai faimos mister din fizica teoretică: originea fundamentală a forței gravitaționale. Ideea este că poți înțelege gravitația, care în universul nostru se manifestă ca o curbare a structurii spațiu-timpului, fără a cunoaște exact regulile gravitației și ale spațiu-timpului. Regulile mai bine înțelese ale teoriei cuantice conțin implicit toate secretele gravitației.
- Detalii
- de: Charlie Wood
- Mecanica cuantică
Tabloul particulelor elementare
Un instrument matematic ingenios, cunoscut sub numele de „particule virtuale”, dezvăluie mecanismele ciudate și misterioase ale particulelor subatomice. Ce se întâmplă cu aceste particule în interiorul atomilor ar rămâne neexplicat fără acest instrument.
Calculele folosind particule virtuale prezic comportamentul bizar al particulelor subatomice cu o precizie atât de mare, încât unii oameni de știință cred că „trebuie să existe cu adevărat”.
- Detalii
- de: Dipangkar Dutta
- Fizica nucleară şi fizica particulelor
Gaură neagră - reprezentare artistică
Inițial găurile negre au fost considerate o eroare în ecuațiile teoriei gravitației formulate de Albert Einstein. Dar, în deceniul al optulea al secolului trecut găurile negre au fost evaluate, totuși, ca obiecte cosmice.
De atunci, astrofizicienii au identificat numeroase găuri negre în univers, prin detectarea radiației electromagnetice pe care o emit și a reverberațiilor declanșate atunci când se ciocnesc (undele gravitaționale).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Teoria relativităţii
Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle
Puține idei din știința modernă ne-au remodelat înțelegerea realității mai profund decât spațiu-timpul — structura interconectată a spațiului și timpului, aflată în centrul teoriei relativității a lui Albert Einstein.
Spațiu-timpul este descris adesea ca „țesătura realității” (eng. fabric of reality). În unele relatări, această țesătură este văzută ca un „univers-bloc” fix, cu patru dimensiuni — o hartă completă a tuturor evenimentelor, trecute, prezente și viitoare.
- Detalii
- de: Daryl Janzen
- Teoria relativităţii
Detectorul LIGO din Hanford, Washington, folosește lasere pentru a măsura extinderea microscopică a spațiului cauzată de undele gravitaționale. LIGO Laboratory
Oamenii de știință au detectat pentru prima dată ondulații în spațiu cunoscute sub numele de unde gravitaționale, provenite din contopirea a două găuri negre, în septembrie 2015. Această descoperire a marcat culminarea unei căutări de 100 de ani pentru a confirma una dintre predicțiile lui Einstein.
Doi ani după acest moment de cotitură în fizică, a venit o altă descoperire la sfârșit de vară, în august 2017: prima detectare de unde gravitaționale însoțite de unde electromagnetice provenite din contopirea a două stele neutronice.
- Detalii
- de: Chad Hanna
- Teoria relativităţii
David Wallace, fizician și autor al acestui articol, susține „viziunea decoerentă” asupra mecanicii cuantice - unde la nivel fundamental nu există nici probabilitate, nici colaps al funcției de undă - și în forma ei cea mai pură, interpretarea universurilor multiple a lui Hugh Everett III.
Fizicienii privesc de mult timp cu suspiciune „problema măsurării cuantice”: presupusa enigmă a felului în care putem înțelege mecanica cuantică. Toată lumea este de acord (nu-i așa?) asupra formalismului mecanicii cuantice; orice discuție suplimentară privind interpretarea acelui formalism poate părea doar vorbe goale. Iar celebra „interpretare a universurilor multiple” a lui Hugh Everett III pare și mai dubioasă decât altele: nu doar vorbe inutile, ci și universuri inutile. Nu-ți pierde vremea cu vorbe sau lumi; taci și calculează.
- Detalii
- de: David Wallace
- Mecanica cuantică
| GRAVITAȚIA | ELECTROMAGNETISMUL | FORȚA TARE | FORȚA SLABĂ |
Cel mai probabil surprinzător pentru cei nefamiliarizați cu subiectul, toate tipurile de schimbări cunoscute în univers pot fi explicate de doar patru forțe fundamentale.
Prima forță pe care fizicienii au ajuns să o înțeleagă a fost gravitația, care „atrage” orice lucru care are masă sau energie către alte obiecte cu masă sau energie.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizica nucleară şi fizica particulelor
Când nu pot dormi, îmi place să mă gândesc la unele mari probleme din fizică. Unele dintre ele le-am tot frământat în minte de zeci de ani. Așadar, iată topul meu personal cu zece paradoxuri și probleme nerezolvate din fizică.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
În esență, fizicienii au păreri diferite cu privire la interpretarea corectă a mecanicii cuantice, teoria fizicii despre care Richard Feynman spunea că nimeni nu înțelege mecanica cuantică. După cum se observă, fizicienii moderni confirmă ce spunea Feynman la jumătătea secolului trecut :)
Revista Nature, la 100 de ani la nașterea teoriei mecanicii cuantice, a pus o serie de întrebări cu privire la mecanica cuantică unui grup de peste 15.000 de cercetători care au publicat recent lucrări în legătură cu mecanica cuantică. S-au primit peste 1.000 de răspunsuri, în special de la fizicieni.
Sinteza răspunsurilor acestora o puteți vedea în imaginea de mai jos.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Mecanica cuantică
Într-un articol anterior am făcut o introducere în teoria curentului electric, completând cu două videoclipuri explicative. În acest articol găsiți completarea din acele clipuri sub formă de text.
Imaginează-ți că ai un circuit uriaș format dintr-o baterie, un întrerupător, un bec și două fire, fiecare având 300.000 de kilometri lungime. Aceasta este distanța pe care o parcurge lumina într-o secundă. Deci, firele ar ajunge până la jumătatea drumului spre Lună și s-ar întoarce pentru a se conecta la bec, care se află la un metru distanță.
Acum, întrebarea este: după ce închid întrerupătorul, cât timp va trece până se aprinde becul? O jumătate de secundă, o secundă, două secunde, 1/c secunde sau niciuna dintre variante?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Atomul
Gaură neagră - reprezentare artistică
Fizica este fascinantă. Dar nu e nici pe departe atât de misterioasă pe cât o face să pară presa de popularizare a științei. Astăzi vreau să demontez cele mai mari 10 mituri despre fizică. Vorbim despre: superpoziție, entropie, găuri negre, timp, viteza luminii și viteze superluminice, inseparabilitatea cuantică și energia întunecată.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
Reprezentare cuantică a câmpurilor cuantice. Vibrația câmpului, când atinge o anume energie, devine ceea ce numim „particulă”
Într-un articol recent, faimosul fizician Carlo Rovelli vorbește despre patru interpretări ale mecanicii cuantice, una dintre aceste interpretări revenindu-i chiar acestuia. Pentru cei nefamiliarizați cu mecanica cuantică, puteți citi articolele noastre dedicate subiectului aici.
Iată pricipalele idei ale lui Rovelli:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Mecanica cuantică
Sonda Galileo
În vid, cum este cazul în spațiul cosmic, două bucăți de metal identic se pot suda pur și simplu, la contact. Acest fenomen se numește „sudură la rece”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Atomul
Deși astăzi găurile negre sunt o parte fundamentală a astrofizicii moderne, Albert Einstein nu a crezut că acestea ar putea exista în realitate.
Deși ecuațiile sale din 1915 permit în mod matematic formarea unei „singularități” – un punct în care densitatea devine infinită și legile fizicii cunoscute nu se mai aplică – Einstein a susținut constant că astfel de situații nu pot apărea în mod fizic, în universul real.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
