Ceasul circadian biologic la om
Ceasul biologic afectează ritmul zilnic al multor procese fiziologice. Această diagramă ilustrează modelele circadiene tipice pentru cineva care se trezește dimineața devreme, mănâncă prânzul în jurul orei 12 și se culcă în jurul orei 22.
Deși ritmurile circadiene tind să fie sincronizate cu ciclurile de lumină și întuneric, aceste pot fi influențate de diverși factori, precum temperatura ambiantă, orele mesei, programul și durata somnului, stresul și exercițiile fizice.
Sursa imaginii: wikipedia.org
În celulele noastre, în fiecare dimineață la răsărit, două proteine cunoscute sub numele de CLOCK și BMAL1 se cuplează între ele și se fixează pe diferite regiuni ale ADN-ului pentru a regla producerea altor proteine importante pentru activitatea din timpul zilei.
Cei care cred că o cămilă este un fel de „rezervor de apă”, care își poartă proviziile de apă în cocoașă, cred într-un mit. Cocoașa nu conține apă, ci grăsime, iar rolul ei este mult mai subtil: prin oxidarea acestor lipide, organismul produce energie și apă metabolică. Totuși, cămila are și un mecanism de stocare directă a apei lichide, localizat în stomac și susținut de particularitățile sistemului circulator. Cele două procese lucrează împreună și explică rezistența extraordinară a animalului la condițiile dure din deșert.
Știm cu toții cât de bine ne simțim după o noapte de somn odihnitor. Știința confirmă acest lucru: somnul de calitate susține sănătatea cardiovasculară, funcția imunitară, sănătatea creierului și starea de bine. Nu este de mirare că mulți oameni caută să-și îmbunătățească somnul – iar „igiena somnului” a devenit o strategie la îndemână.
Igiena somnului se referă la obiceiurile și factorii de mediu care favorizează un somn bun, cum ar fi menținerea unei ore regulate de culcare, evitarea ecranelor înainte de culcare și reducerea consumului de cofeină.
Acestea sunt sfaturi rezonabile pentru cei care dorm bine. Însă pentru persoanele cu insomnie, unele practici de igienă a somnului pot avea efect invers – favorizând mai degrabă lipsa somnului în loc să o rezolve problema.
Arborii urbani nu sunt simple decorațiuni. Ei reglează temperatura, filtrează poluanții, atenuează zgomotul și îmbogățesc peisajul. Sunt o componentă esențială a bunăstării cetățenilor. Renunțarea la ei nu este o opțiune, dar nici păstrarea arborilor care și-au depășit durata de viață utilă și prezintă un risc inacceptabil.
Ca toate ființele vii, arborii au un ciclu de viață limitat, cu faza de tinerețe, maturitate și bătrânețe. În perioada lor de vârf, arborii oferă umbră, răcoare și calitate a mediului – precum și o valoare estetică incontestabilă – spațiilor urbane. Însă, pe măsură ce îmbătrânesc, devin mai slabi, iar acest lucru le afectează stabilitatea. Vârsta aduce putrezire internă, trunchiuri scobite, infecții fungice și bacteriene și un risc crescut de rupere sau prăbușire.
În mediul natural, arborii morți fac parte din ciclul ecologic și pot oferi adăpost faunei. Dar în orașe, unde siguranța publică este o prioritate, aceste procese reprezintă un pericol ce nu poate fi ignorat.
Pentru multe plante, primăvara este pur și simplu un moment foarte bun. Au îndurat o iarnă rece, întunecată și aspră, iar în unele locuri, iernile pot fi ucigător de grele pentru acestea.
Este logic ca, atunci când vine primăvara, plantele să fie gata să profite de temperaturile mai ridicate, de zilele mai lungi și de mai multă lumină solară. Își reiau creșterea după perioada de repaus din timpul iernii și multe produc rapid flori.
„Când visăm, suntem conștienți, dar ne lipsește capacitatea de a ne privi „din afara momentului”. Nu știm că visăm. Pur și simplu existăm în cadrul experienței nemijlocite din vis. A visa înseamnă a fi fără a ști că ești”.
Rachel Barr, specializată în neuroștiință moleculară, vorbește despre rolul special al visului în analiza conștiinței într-un articol recent: „What the stages of sleep reveal about consciousness”. Iată principalele idei.
• Cât timp suntem treji, experiența conștientă este modelată de senzație și acțiune.
Cât timp dormim, acea arhitectură se dizolvă și se rearanjează.
„Ca și în cazul oricărei alte specii, noi, oamenii, suntem aici din întâmplare. Dar este uluitor cât de multe lucruri — oricare dintre ele putând să nu se fi întâmplat niciodată — a trebuit să se petreacă într-un anumit fel pentru ca oricare dintre noi să existe”.
„Șansele ca o anumită planetă să aibă viață complexă… Ei bine, aceasta este mai degrabă o opinie, pentru că nu știm nimic despre viața din alte părți ale universului. Însă majoritatea oamenilor de știință pe care îi cunosc și care se gândesc profund la această problemă consideră că probabilitatea existenței vieții în altă parte este foarte mare. S-ar putea să nu fie genul de viață cu care suntem obișnuiți. Nu vorbim de girafe și sequoia, ci măcar de lucruri precum microbii. Da, cred că există o probabilitate foarte mare ca viața să fie prezentă în abundență în altă parte în universul nostru.
Dacă ai trecut recent pe la raftul de suplimente din supermarket sau ai derulat ultimele trenduri de wellness pe rețelele sociale, probabil ai auzit despre creatină.
Creatina este un compus pe care organismul nostru îl produce în mod natural pentru a furniza energie mușchilor în timpul exercițiilor fizice. Majoritatea (95%) se stochează în mușchi, iar o mică parte în creier.
De la colagen la jeleurile pentru imunitate, suplimentele sunt peste tot – în feedurile de pe Instagram, pe rafturile supermarketurilor și în dulapurile din baie. Promițând somn mai bun, piele strălucitoare, concentrare mai bună sau chiar o viață mai lungă, ele sunt promovate ca soluții rapide pentru problemele de sănătate ale omului modern.
Ca nutriționist, sunt întrebat adesea dacă suplimentele merită banii – iar răspunsul este: depinde. Dacă te iei după reclamele de pe Internet, ai putea crede că pot vindeca aproape orice.
Aerul condiționat poate părea un dar trimis din cer în zilele toride de vară. Menține temperatura la un nivel de confort și controlează umiditatea, făcând mediile interioare suportabile chiar și în cele mai călduroase zile.
Dar unele persoane evită să folosească aerul condiționat (AC), oricât de cald ar fi afară, de teamă că le-ar putea îmbolnăvi. Deși această teamă poate părea exagerată pentru unii, ca microbiolog pot spune că ea nu este cu totul neîntemeiată.
Ca băutor obișnuit de cafea, nu m-am gândit că espresso are o „definiție” foarte fermă. În bună măsură, „espresso italiano”, cum se numește în accepțiunea certificată italiană, pare să necesite aplicarea unei unei proceduri de mare precizie, care nu are legătură doar cu cafeaua, ci este rezultatul combinației a 4 elemente. Espresso, în genere, este un proces, fiind adoptat de mulți, fără a respecta recomandările autorității italiene privind espresso.
Espresso italiano certificat însă, poate fi obținut numai dintr-un amestec de cafea calificat, preparat cu ajutorul unei mașini de cafea și al unei râșnițe calificate, în mâinile unui barista calificat, specialist în Espresso Italian.
Așa-numitul „vârf glicemic” ce apare după consumul unui desert este un exemplu familiar privind efectele potențial pozitive ale alimentației asupra stării de spirit.
Pe de altă parte, senzația de iritabilitate provocată de foame ilustrează cum ceea ce mâncăm sau nu mâncăm poate declanșa și emoții negative.
Cele mai recente cercetări sugerează că fluctuațiile nivelului glicemiei sunt parțial responsabile pentru legătura dintre alimentație și starea emoțională. Prin efectele sale asupra hormonilor și sistemului nervos, glicemia poate alimenta anxietatea și depresia.
„Mi se pare mie sau vine o furtună?”. Dacă suferi de migrene, e posibil ca o durere de cap intensă să apară atunci când vremea se schimbă.
Nu ești singur în situația asta. Studiile arată că între 30% și 50% dintre persoanele cu migrenă identifică o formă de schimbare a vremii ca factor declanșator, ceea ce o face cea mai frecvent raportată cauză a migrenelor. Totuși, este și una dintre cele mai enigmatice.
Durata recomandată de utilizare a unei periuțe de dinți este de aproximativ trei luni. După acest interval, eficiența periajului scade semnificativ din cauza uzurii perilor, care devin tociți, îndoiți și rigizi. Acest lucru afectează capacitatea periuței de a curăța în mod eficient suprafața dinților și spațiile interdentare, favorizând acumularea plăcii bacteriene.
Ți s-a întâmplat vreodată să mergi la optometrist pentru un control oftalmologic și să ți se spună că ai ochiul în formă de minge de fotbal? Sau poate ai observat că vederea îți devine tot mai încețoșată ori îți este greu să focalizezi? S-ar putea să te numeri printre cei 40% dintre oameni din lume care trăiesc cu astigmatism.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Cumpără un exemplar printat!
Clic pe imagine pt. detalii.