An Oyster-cellar in Leith de John Burnet (1819). Credit: NationalGalleries
Stridiile și melcii sunt recunoscuți în întreaga lume drept alimente de lux, însă în trecut erau surse ieftine de proteine pentru clasele de jos. Cei mai puțin aventuroși în ale mâncării privesc astăzi melcii ca pe niște dăunători de grădină și nu ezită să sublinieze că stridiile proaspăt desfăcute sunt nu doar crude, ci și vii în momentul în care sunt consumate.
Cum au ajuns aceste ingrediente neobișnuite să devină simboluri ale consumului extravagant?
- Detalii
- Scris de: Garritt C. Van Dyk,
- Categorie: Alimentaţie-Sănătate
Licheni la Blenheim Palace. Credit: Ian Wallman, CC BY-SA
Lichenii de pe piatră, acele „explozii încremenite”, așa cum i-a numit marea poetă americană Elizabeth Bishop, rămân nevăzuți pentru majoritatea dintre noi, ceea ce e remarcabil, având în vedere cât de răspândiți sunt. Se pare că aceste entități ecologic și cultural semnificative cad pe nedrept victime unui fenomen asemănător cu „orbirea față de plante”, o tendință recunoscută a oamenilor de a ignora plantele, cu care mulți dintre noi — atunci când întâlnim pentru prima dată lichenii — le confundăm, deși nu sunt deloc plante.
- Detalii
- Scris de: Nicholas Carter
- Categorie: Biologie
În ciuda popularității medicamentelor pe bază de semaglutid precum Ozempic și Wegovy pentru pierderea în greutate, sondajele sugerează că majoritatea oamenilor preferă totuși să slăbească fără a recurge la medicamente. Pentru cei care aleg o abordare naturală a pierderii în greutate, cercetările arată că anumiți nutrienți și strategii alimentare pot imita în mod natural efectele semaglutidelor.
Un consum crescut de fibre și grăsimi mononesaturate (găsite în uleiul de măsline și avocado) - precum și momentul zilei în care sunt consumate alimentele, ordinea în care sunt consumate, viteza de mâncare și chiar mestecatul — pot stimula în mod natural producția aceluiași hormon responsabil pentru efectele medicamentelor pe bază de semaglutid.
- Detalii
- Scris de: Mary J. Scourboutakos
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Universul nu este guvernat în întregime de nicio lege.
La trei secole după ce Newton a formulat realitatea în termeni de legi fixe și ecuații deterministe, știința a ajuns la o frontieră radical nouă, susțin Stuart Kauffman, biochimist și expert în sisteme complexe, și Andrea Roli, profesor de știința calculatoarelor. Biosfera – rețeaua în continuă evoluție a vieții – nu este un mecanism de ceas, ci un sistem auto-creativ și imprevizibil. Organismele se reconfigurează constant în moduri care nu pot fi prevăzute nici măcar în principiu și care nu pot fi captate într-un cadru matematic. Știința trebuie acum să înfrunte o idee îndrăzneață: realitatea nu este guvernată în întregime de nicio lege, iar cheia misterelor ei mai profunde o deține biologia, nu fizica.
La trei secole după Newton, ne aflăm în fața celei de-a treia mari tranziții din știință.
Newton a inaugurat prima mare tranziție inventând calculul diferențial și integral, precum și fizica clasică. Nu este o exagerare să spunem că Newton ne-a învățat cum să gândim. Să numim aceasta „paradigma newtoniană”.
- Detalii
- Scris de: Stuart Kauffman și Andrea Roli
- Categorie: Evoluţionism
Vă amintiți episodul acela din Fetițele Powerpuff în care clovnul colorat este înălbit din greșeală, transformându-se într-un mim malefic, și începe să absoarbă toate culorile din Townsville, cufundându-i pe toți în tristețe (pentru publicul nostru mai tânăr, acesta)? Așa mă simt eu în ultima vreme.
În contextul acesta, m-am chinuit să găsesc un subiect cu adevărat pozitiv, ceva care să distragă atenția în timp ce oferă o oarecare alinare. Știu, cam multe cerințe pentru un text de pe Internet. Și habar nu am dacă alegerea mea va îndeplini vreuna dintre ele, dar am optat pentru empatie. În mare parte pentru că vreau să mă agăț de speranța că ar putea contracara măcar o parte din negativitatea care ne îneacă.
- Detalii
- Scris de: Dr. Cristiana Dimulescu
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Se acceptă în general că exercițiile fizice sunt un element-cheie în pierderea în greutate. Însă această opinie, susținută de mult timp, a fost pusă sub semnul întrebării în ultimii ani, existând numeroase articole și podcasturi care susțin că este un mit faptul că exercițiile îți accelerează metabolismul și te ajută să arzi calorii și după antrenament.
Ideea centrală a acestor relatări este că numărul de calorii pe care îl ardem zilnic este cumva limitat. Această ipoteză a fost propusă pentru prima dată în 2012 de antropologul evoluționist Herman Pontzer. El a sugerat că, pe măsură ce îți crești consumul zilnic de energie (caloriile arse) prin activitate fizică, corpul tău va găsi modalități de a reduce energia consumată pentru alte procese biologice – cum ar fi metabolismul bazal (de repaus). Astfel, consumul total zilnic de energie ar rămâne neschimbat.
- Detalii
- Scris de: Dylan Thompson și Javier Gonzalez
- Categorie: Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Cei interesați cât de cât de nutriție au văzut, aproape sigur, că în ce privește consumul de proteine o sumedenie de influenceri, cu background mai mult sau mai puțin solid în domeniul nutriției, recomandă recent consumul unor cantități mari de proteine, mult peste recomandările instituționale. Au rămas instituțiile în urmă sau acești influenceri exagerează?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Alimentaţie-Sănătate
De la stânga la dreapta: A. africanus, A. aferensis, H. erectus, H. neanderthalensis și H. sapiens
În căutarea cunoașterii, evoluția umană se află la același nivel cu originile vieții și ale universului. Și totuși, cu excepția cazurilor când o descoperire spectaculoasă ajunge pe primele pagini, paleoantropologia și domeniile înrudite au beneficiat de mult mai puțin sprijin și finanțare științifică – mai ales pentru oamenii de știință și instituțiile din țările africane în care au avut loc atât de multe descoperiri importante.
Una dintre primele descoperiri importante a fost făcută acum un secol în Taung, Africa de Sud, de muncitori dintr-o mină care au descoperit craniul unui copil de 2,8 milioane de ani, cu dinți asemănători celor umani. Anatomia sa fosilizată oferea dovezi ale mersului biped timpuriu; 50 de ani mai târziu, în regiunea Afar din nordul Etiopiei, care avea să devină un punct fierbinte al descoperirilor umane străvechi, această înțelegere a făcut un nou salt înapoi în timp odată cu descoperirea lui Lucy.
- Detalii
- Scris de: John Gowlett
- Categorie: Evoluţionism
Scopul periajului dentar este obținerea unei respirații proaspete și prevenirea cariilor. Totuși, efectul pastei de dinți asupra ecosistemului complex de bacterii din cavitatea orală — microbiomul oral — este adesea neglijat.
Cercetări recente au subliniat importanța crucială a microbiomului oral pentru sănătatea generală. Un microbiom echilibrat ajută la reglarea bacteriilor dăunătoare, facilitează digestia și protejează gingiile.
Dar susține acest echilibru pasta de dinți sau îl perturbă? Și ar putea pasta de dinți a viitorului să fie concepută pentru a susține microbiomul oral, în loc să-l afecteze negativ?
- Detalii
- Scris de: Niamh Coffey, Albert Leung și Isabel Olegario
- Categorie: Alimentaţie-Sănătate
Un model popular al evoluției concluzionează că apariția umanității pe Pământ a fost extrem de puțin probabilă și că inteligența extraterestră este puțin probabilă.
Însă, în calitate de experți în istoria interconectată a vieții și a planetei noastre, propunem că evoluția vieții și a mediului de la suprafața Pământului s-ar putea să fi avut loc într-un mod care face ca originea evolutivă a unei inteligențe asemănătoare celei umane să fie un rezultat mai previzibil sau așteptat decât se crede în general.
- Detalii
- Scris de: Daniel Brady Mills, Jason Wright și Jennifer L. Macalady
- Categorie: Biologie
Rolul suplimentelor de vitamine este un subiect în dezbatere de mulți ani, iar o poziție definitivă, universală, a medicilor nu a fost și nu va fi atinsă prea curând. Probabil din motive solide, cum ar fi diferențele de alimentație între diversele populații ale lumii, dar și diferențele dintre indivizii din interiorul aceleași populații.
Unii nutriționiști sunt totuși de opinie că alimentația ar trebui să răspundă la nevoile organismului pentru vitamine. Dar uneori nu e posibil. Un caz discutat în literatura de specialitate este, de exemplu, cel al iodului.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Alimentaţie-Sănătate
- Detalii
- Scris de: Yasmine Probst și Karen Zoszak
- Categorie: Alimentaţie-Sănătate
Pandemia de COVID-19 a scos în evidență o mare cantitate de dezinformare pe multe subiecte, în special în domeniile științei și sănătății. De atunci, supraîncărcarea cu informații continuă, iar mulți oameni sunt pe bună dreptate confuzi din cauza unui val de informații contradictorii despre sănătate. Chiar și sfaturile experților sunt adesea contradictorii.
În plus, unii distorsionează uneori în mod intenționat rezultatele cercetărilor pentru a promova o anumită agendă. De exemplu, fosfatul trisodic este un aditiv alimentar comun în prăjituri și fursecuri, folosit pentru a îmbunătăți textura și a preveni alterarea, dar influencerii exploatează faptul că substanța este folosită și în vopsele și produse de curățenie pentru a sugera că este dăunătoare sănătății.
- Detalii
- Scris de: Aimee Pugh Bernard
- Categorie: Alimentaţie-Sănătate
Într-o lume tot mai obsedată de curățenie, folosirea substanțelor antimicrobiene a devenit o practică obișnuită. De la săpunuri și produse cosmetice la spray-uri de curățare și produse pentru menstruație, acestea promit să ne protejeze „ucigând 99,9% din bacterii”. Dar aceste produse vin cu un cost ascuns: nu vizează doar germenii dăunători, ci și bacteriile benefice, esențiale pentru sănătatea noastră.
- Detalii
- Scris de: Anastasia A. Theodosiou și Chrissie Jones
- Categorie: Alimentaţie-Sănătate
Tatăl meu a fumat pipă o vreme, iar îmi amintesc foarte bine acea substanță neagră și lipicioasă – gudronul – care se aduna pe filtrul dispozitivului. Acum, imaginează-ți această substanță ajungând în plămânii tăi și acoperindu-le pereții. Imaginea este cel puțin neplăcută.
Având la dispoziție nenumărate studii despre efectele utilizării tutunului, n-ar trebui să avem dificultăți în a ne convinge pe noi înșine și pe alții cât de nociv este acesta. Celulele care alcătuiesc țesuturile, organele și sistemele corpului nostru sunt sensibile la efectele agenților toxici externi, mulți dintre aceștia regăsindu-se în tutun.
Mulți fumători nu doar că acceptă acest lucru, ci ignoră și pericolul serios pe care îl reprezintă pentru cei din jur.
În acest articol, vom urmări fumul de tutun pe măsură ce intră și călătorește prin corpul nostru, de la gură la plămâni, celule și până la sistemul nervos. La fiecare pas, vom observa efectele dovedite științific pe care le are asupra corpului nostru la nivel microscopic, celular.
- Detalii
- Scris de: Guillermo López Lluch
- Categorie: Alimentaţie-Sănătate
