De la colagen la jeleurile pentru imunitate, suplimentele sunt peste tot – în feedurile de pe Instagram, pe rafturile supermarketurilor și în dulapurile din baie. Promițând somn mai bun, piele strălucitoare, concentrare mai bună sau chiar o viață mai lungă, ele sunt promovate ca soluții rapide pentru problemele de sănătate ale omului modern.
Ca nutriționist, sunt întrebat adesea dacă suplimentele merită banii – iar răspunsul este: depinde. Dacă te iei după reclamele de pe Internet, ai putea crede că pot vindeca aproape orice.
Deși unele suplimente au un rol valoros în anumite circumstanțe, ele sunt adesea greșit înțelese și frecvent supraevaluate. Mulți oameni nu cunosc riscurile, limitările și trucurile de marketing din spatele etichetelor.
Iată cinci lucruri pe care mi-aș dori să le știe mai mulți oameni înainte să cumpere suplimente.
1. Începe cu alimentația, nu cu suplimentele
Dacă poți obține un nutrient din alimentație, aceasta este aproape întotdeauna opțiunea mai bună. Agenția pentru Standardele Alimentare din Marea Britanie definește un supliment alimentar ca un produs „destinat să corecteze deficiențele nutriționale, să mențină un aport adecvat de anumiți nutrienți sau să susțină funcții fiziologice specifice”. Cu alte cuvinte, suplimentele sunt menite să susțină dieta, nu să înlocuiască alimentele reale.
Alimentele integrale oferă mult mai mult decât nutrienți izolați. De exemplu, peștele gras precum somonul furnizează nu doar grăsimi omega-3, ci și proteine, vitamina D, seleniu și alți compuși benefici. Aceștia interacționează în moduri pe care nu le înțelegem complet, iar efectul lor combinat este dificil, dacă nu imposibil, de reprodus în formă de supliment.
Oamenii de știință au încercat să izoleze „ingredientele active” din fructe și legume pentru a recrea beneficiile lor sub formă de pastile, dar fără succes. Avantajele par să vină din alimentul complet, nu dintr-un singur compus.
Totuși, există situații în care suplimentele sunt necesare. De exemplu, acidul folic este recomandat înainte și în timpul sarcinii pentru a reduce riscul defectelor de tub neural la făt.
Vitamina D este indicată în lunile de iarnă, când lumina solară este limitată.
Persoanele care urmează o dietă vegană pot avea nevoie de vitamina B12, deoarece aceasta se găsește în principal în produsele de origine animală.
2. S-ar putea să nu-ți dai seama că iei prea mult
Este mult mai ușor să iei o doză prea mare de supliment decât să exagerezi cu alimentele. Pe termen scurt, acest lucru poate duce la efecte secundare precum greață sau diaree. Însă, utilizarea excesivă pe termen lung poate avea consecințe grave.
Mulți oameni iau suplimente ani fără să știe dacă au nevoie de ele sau cât înseamnă „prea mult”.
Vitaminele liposolubile precum A, D, E și K se depozitează în organism în loc să fie eliminate.
Prea multă vitamina D, de exemplu, poate duce la acumularea de calciu, ceea ce poate afecta rinichii și inima și poate slăbi oasele.
Doze mari de vitamina A pot provoca leziuni hepatice, malformații în sarcină și densitate osoasă redusă.
Chiar și vitaminele hidrosolubile pot cauza probleme – utilizarea îndelungată a vitaminei B6 a fost asociată cu afectarea nervilor.
Deoarece majoritatea oamenilor nu își verifică periodic nivelul nutrienților din sânge, nu își dau seama că ceva nu e în regulă decât atunci când apar simptomele.
3. Nu crede sfaturile de pe rețelele sociale
Petrece câteva minute online și probabil vei vedea suplimente promovate ca fiind „pentru imunitate”, „naturale” sau „detoxifiante”. Aceste cuvinte pot părea convingătoare, dar nu au nicio definiție științifică. Sunt termeni de marketing.
Agenția pentru Standardele Alimentare afirmă clar că suplimentele „nu sunt produse medicamentoase” și „nu pot avea acțiune farmacologică, imunologică sau metabolică”. Totuși, multe afirmații online sugerează contrariul.
Acest tip de marketing, numit uneori „healthwashing”, creează impresia că suplimentele au puteri pe care nu le au.
Suplimentele nu sunt supuse acelorași testări și reglementări ca medicamentele. Asta înseamnă că pot fi formulate greșit, dozate incorect sau etichetate eronat.
Autoritatea pentru Standarde în Publicitate (ASA) are reguli privind modul în care pot fi făcute afirmațiile despre sănătate, inclusiv pe rețelele sociale. Însă aplicarea acestora este dificilă, mai ales în cazul marketingului cu influenceri sau al schemelor de afiliere.
Schemele de tip multi-level marketing (MLM) complică și mai mult situația. Vânzătorii, adesea fără pregătire medicală sau științifică, promovează produse pe baza experiențelor personale, nu a dovezilor. Deși ASA oferă ghiduri specifice despre cum pot fi promovate suplimentele în MLM, aceste reguli sunt frecvent ignorate, rar aplicate și adesea scapă de reglementare, ceea ce duce la afirmații cu adevărat uimitoare.
4. Industria suplimentelor are mai mult legătură cu vânzările decât cu știința
Piața globală a suplimentelor valorează peste 100 de miliarde de lire sterline. Ca orice industrie majoră, scopul ei este creșterea și profitul. Acest lucru influențează modul în care sunt dezvoltate și promovate produsele. Dacă un supliment ar funcționa cu adevărat, ar fi recomandat de medici, nu de influenceri.
Unele suplimente sunt susținute de dovezi, dar de obicei sunt cel mai puțin atrăgătoare, cum ar fi fierul sau vitamina D.
Multe altele sunt promovate cu afirmații care depășesc mult ceea ce arată cercetările și sunt frecvent promovate de persoane fără pregătire formală în nutriție sau sănătate.
5. Unele suplimente nu sunt sigure pentru toată lumea
Faptul că un supliment este disponibil fără rețetă nu înseamnă că este sigur. Chiar și produsele etichetate drept „naturale” pot interacționa cu medicamente sau pot produce efecte nocive.
Sunătoarea, uneori folosită pentru stări de tristețe, poate avea efecte secundare periculoase dacă este luată împreună cu unele antidepresive, contraceptive sau medicamente pentru tensiune.
Vitamina K poate interfera cu anticoagulantele precum warfarina.
Doze mari de fier pot cauza probleme digestive și pot afecta absorbția unor antibiotice.
Multe suplimente nu au fost testate pentru siguranță în sarcină. Altele, cum ar fi vitamina A în doze mari, sunt cunoscute ca fiind nocive în timpul sarcinii și pot trece în laptele matern.
Dacă ești însărcinată, alăptezi, urmezi un tratament sau ai o problemă de sănătate, consultă un farmacist, medic de familie sau dietetician înainte de a începe un nou supliment.
Suplimentele pot susține sănătatea atunci când există o nevoie specifică, dar nu sunt soluții universale.
Înainte să cheltuiești bani pe un produs cu promisiuni mari, întreabă-te: chiar am nevoie de asta sau n-ar fi mai bine să investesc în alimente nutritive?
Traducere după Five things I wish people knew about supplements de Rachel Woods, profesor de fiziologie, University of Lincoln.
