Psihopatia este o afecțiune neurologică ce nu are drept cauză, cum încă se consideră, o traumă anterioară. Într-un articol recent publicat în PsychologyToday, psihologa Abigail Marsh, cercetător în domeniul psihopatiei, indică patru mituri cu privire la psihopatie care încă persistă, deși cercetările din ultimii ani le infirmă.
Iată, pe scurt, principalele idei din articol:
- Detalii
- Autor: Iosif A.
Lisa Feldman Barrett este profesor de psihologie la o facultate americană și unul dintre cei mai citați cercetători în acest domeniu. A publicat în urmă cu câțiva ani o importantă carte cu privire la emoții („Cum iau naștere emoțiile”), tradusă și în limba română.
Despre teoria emoțiilor formulată de autoare, puteți citi articolul nostru „Cum se formează emoțiile umane și cum pot fi acestea controlate”.
Lisa Feldman Barrett a publicat recent un articol cu privire la modul în care (nu) funcționează creierul uman, care poate fi lectura integral aici.
- Detalii
- Autor: Iosif A.
Maia Szalavitz scrie pentru New York Times, în special despre adicție și politici publice. Ea însăși consumatoare de droguri pe când era adolescentă, acesta a publicat recent un articol în care vorbește ce cred astăzi neurologii și filozofii despre adicție: care sunt cauzele, ce-i caracterizează pe cei care sunt dependenți și în ce fel consumul de droguri afectează capacitatea de a alege.
- Detalii
- Autor: Iosif A.
Când corpul tău luptă împotriva unei infecții, faci febră. Dacă ai artrită, te vor durea articulațiile. Dacă o albină te înțeapă în mână, locul înțepăturii se va umfla și va deveni tare. Toate acestea sunt manifestări ale inflamației.
Deși inflamația este de obicei asociată cu durerea care însoțește o rană sau cu numeroasele boli pe care le poate provoca, este o parte importantă a răspunsului imunitar normal. Problemele apar atunci când această funcție, în mod obișnuit utilă, are manifestări dincolo de cele normale.
- Detalii
- Autor: Prakash Nagarkatti și Mitzi Nagarkatti
Această idee este dezbătută în fel și chip, mecanica cuantică având și ea ceva de spus în această privință. În acest articol ne limităm stric la procesul fizic și psihologic pentru a analiza întrebarea, în final vorbind despre limitele simțurilor umane în raport cu lumea și semnificația acestora.
- Detalii
- Autor: Iosif A.
Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic
Suntem în era Omicron, o variantă a virusului SARS-CoV-2 mai infecțioasă, dar mai „blândă” decât tulpina Delta. Dar Omicron nu reprezintă neapărat sfârșitul pandemiei, iar virulența virusului nu se reduce odată cu timpul.
Sper, ca cei mai mulți dintre noi, ca noul coronavirus să nu devină mai letal prin versiuni ulterioare. Dar este bine să ne reamintim că ceea ce tot auzim de ceva vreme și pare că este confirmat de Omicron, și anume că virusul „vrea” să se răspândească și nu-l avantajează să omoare gazda, deci își pierde ușor ușor „colții” - este doar o poveste de adormit copii. Un virus nu „vrea” nimic, iar evoluția este „oarbă”. Dacă viitoare tulpini ale SARS-CoV-2 vor fi sau nu mai letale decât Omicron ține pur și simplu de șansă.
- Detalii
- Autor: Iosif A.
Fără apă rezistăm 2-3 zile. Fără hrană, câteva luni. Dar de ce nu rezistăm măcar câteva ore și fără aer? N-ar fi mai bine să respirăm doar din când în când?
Răspunsul simplu este: nu avem nevoie să stocăm oxigen din aer pentru perioade lungi. Nu avem nevoie să rezistăm minute ori ore fără aer, pentru că aerul este pretutindeni și disponibil non-stop. Sigur, pretutindeni, dar nu și în apă, nu? Ne-ar plăcea să putem înota fără să scoatem capul la suprafață pentru câteva minute bune, sunt sigur :)
- Detalii
- Autor: Iosif A.
Ne luăm informațiile despre lumea exterioară, în esență, prin cele cinci simțuri (deși putem vorbi de mai multe...). Informațiile pe care creierul uman le utilizează pentru a lua diverse decizii sunt rezultatul organelor de simț, care preiau anumite informații, existente în diferite forme, și le transformă în semnale neuronale pe care creierul le poate înțelege. Dar ce este această „informație” cu care lucrează creierul, cum este ea captată și cum este această procesată de către creier? Să vedem cum stau lucrurile în cazul sistemului vizual.
- Detalii
- Autor: Iosif A.
Observăm cu ușurință pe timpul verii: atunci când atmosfera este încărcată de apă (umiditatea este ridicată), temperatura exterioară este mai greu de suportat (decât în situația în care umiditatea ar fi scăzută). Care ar fi limita de temperatură pe care corpul nostru ar putea-o suporta?
- Detalii
- Autor: Iosif A.
Sigur, dacă dormiți, e greu să știți ce faceți. Dar sunt semne clare că pe timpul nopții scrâșniți dinții: vă dor dinții, gingiile sau maxilarul dimineața, observați o uzare (tocire) a dinților în timp sau vă spune acest lucru partenerul de viață, care aude scrâșnitul.
- Detalii
- Autor: Iosif A.
Sunt anumite persoane care pretind că pot auzi ceea ce „spun” morții. Sigur, unii, în special cei care și-ar dori să mai aibă o discuție cu persoane dragi, trecute în neființă, sunt înclinați să creadă că acest lucru este posibil. La urma urmelor credința în viața de apoi este una din credințele fundamentale în multe religii. Dar cine sunt aceia care „intermediază” discuțiile dintre vii și morți? Sunt ei doar simpli șarlatani ori aud ei ceva?
- Detalii
- Autor: Iosif A.
Oameni diferiți, luând același medicament, aceeași doză, au reacții diferite. Unii, așadar, se bucură de efectele așteptate ale medicației, alții - beneficii reduse ori chiar niciun efect, iar o altă categorie se luptă cu efectele secundare... De ce?
- Detalii
- Autor: Iosif A.
Roșul indică o temperatură mai ridicată, albastrul, mai rece
Ca să ne liniștim, e mai puțin grav decât pare 😀. Nimeni nu scapă de asta în univers.
Termenul „radiații” are un PR prost, dar pe nedrept, pentru că radiațiile se referă la unde electromagnetice, de care nu avem cum scăpa și fără de care nu am putea trăi. Banala lumină, solară ori de la bec, este radiație electromagnetică.
Dar să revenim la subiectul nostru. Vreau să prezint trei lucruri în acest articol: de ce emite corpul uman radiații, ce radiații emite corpul și cum anume sunt produse aceste radiații.
- Detalii
- Autor: Iosif A.
Sunt trei componente esențiale pentru o viață care ar fi definită de mulți ca una fericită: sănătatea organismului, bogăție materială și un cerc de prieteni. Principalii factori care influențează starea de sănătate a unui individ sunt: zestrea genetică și stilul de viață.
Stilul de viață se referă, în esență, atât la alimentație, cât și la activitatea fizică. Despre importanța exercițiului fizic sub aspectul păstrării sănătății fizice vorbim în acest articol.
- Detalii
- Autor: Iosif A.
Dacă porți căști audio, și probabil că o faci, atunci ai experimentat unele schimbări ale urechii: interiorul urechii se simte mai lipicios, uneori simți disconfort și e posibil să te fi ales la un moment și cu o infecție. Asta din pricina căștilor audio interne, care perturbă funcționarea normală a canalului auditiv, care, în principiu, n-a evoluat pentru a avea „dopuri” în el...
- Detalii
- Autor: Iosif A.