
Dean Karnazes
Majoritatea alergătorilor – fie ei amatori sau olimpici – ating inevitabil un prag fiziologic clar: limita lactatului. Dincolo de acest punct, organismul nu mai poate procesa lactatul produs în mușchi, apar arsuri, crampe și blocaj muscular. Pentru Dean Karnazes, ultramaratonist din California, această limită pare însă să nu existe. De-a lungul carierei a alergat trei zile și trei nopți fără oprire (mai precis, a alergat 560 km - echivalentul București-Timișoara - în 80 de ore și 44 de minute în 2005), fără să simtă vreodată arsura musculară pe care restul lumii o cunoaște atât de bine.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii

A nu simți durerea poate părea, la prima vedere, o calitate de super-erou. În realitate, lipsa totală a durerii este profund periculoasă. Durerea funcționează ca un sistem de alarmă evolutiv esențial, avertizându-ne asupra rănilor și pericolelor care ne pot afecta integritatea fizică. În absența ei, accidentele se acumulează, iar viața devine o suită continuă de riscuri neobservate.
Exemplul lui Ashlyn Blocker, o adolescentă din Georgia, SUA, ilustrează brutal această realitate. Din clipa nașterii, nu a simțit nicio formă de durere: și-a mușcat limba până aproape de automutilare, a ars pielea palmelor pe un utilaj industrial, a mers două zile cu o gleznă ruptă și s-a ales cu cicatrici severe în urma unor accidente repetate. Toate, fără să simtă vreun semnal de avertizare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Când spunem „îmi amintesc”, nu vorbim cu toții despre același lucru. Pentru unii, amintirea este un film interior bogat în imagini; pentru alții, o propoziție scurtă sau o notă într-un caiet.
Mințile umane sunt diferite, pe un spectru larg, din multe perspective, aspect care ne scapă, pentru că nu avem acces decât la propria minte și propriul mod de a percepe lumea. Dar știința este aici tocmai pentru a ne îmbogăți cunoașterea...
Memoria nu este doar o listă de fapte despre viața noastră, ci, pentru majoritatea oamenilor, ci abilitatea de a revedea trecutul cu imagini, sunete și emoții. În ultimele decenii, cercetările au arătat însă că o parte din populație nu vede nimic cu „ochiul minții”. Această absență a imaginilor mentale, numită afantazie, și opusul ei, hiperfantazia, influențează profund felul în care ne amintim, trăim emoțiile, creăm artă, ne raportăm la traumă și chiar la ideea de „eu”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Tot mai multe afecțiuni sunt reunite sub umbrela „bolilor inflamatorii cronice”: obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, Alzheimer, cancer, astm, boală inflamatorie intestinală, artrită, endometrioză, tulburări psihice precum depresia sau schizofrenia și multe altele. Împreună, formează astăzi principala cauză de mortalitate la nivel global.

Inflamația acută reprezintă o reacție de vindecare a organismului esențială, dar forma ei cronică, difuză și persistentă pune sub semnul întrebării vechile modele medicale. Pe măsură ce anomaliile se acumulează și explicațiile clasice nu mai sunt mulțumitoare, tot mai mulți cercetători consideră că asistăm la începutul unei schimbări de paradigmă cu implicații majore pentru modul în care înțelegem sănătatea, boala și tratamentul.
- Detalii
- de: Amy K McLennan
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii

Miturile despre alcool sunt vechi de când omenirea produce și consumă băuturi alcoolice, însă multe dintre ele nu rezistă verificării științifice.
În fapt, ordinea în care bei diferitele tipuri de alcool nu influențează mahmureala, alcoolul nu încălzește organismul, iar cafeaua nu te trezește din beție. Cercetările sunt clare: ceea ce simțim nu coincide întotdeauna cu ce se întâmplă în corpul nostru.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii

Principiul de bază al pierderii în greutate este simplu: dacă o să consumi mai puține calorii decât arzi, vei slăbi. În practică însă, lucrurile nu sunt de obicei atât de ușoare sau simple.
Pe lângă numărarea caloriilor sau consumul de porții mai mici, mulți oameni adaugă exercițiile fizice în ecuație pentru a ajuta la echilibrarea balanței. Totuși, cercetările arată că exercițiile pot avea efecte modeste asupra pierderii în greutate.
- Detalii
- de: Rachel Woods
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii

Puțin peste jumătate dintre adulții australieni au consultat un specialist stomatolog în ultimele 12 luni, cel mai adesea pentru un control de rutină. Dar ți s-a spus vreodată că ar trebui să faci un control și un detartraj la fiecare șase luni? Poate că aceasta este recomandarea implicită a clinicii tale dentare sau a poliței tale de asigurare de sănătate, care te invită să programezi aceste servicii de două ori pe an.
- Detalii
- de: Tan Nguyen și Santosh Tadakamadla
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii

Genunchi înțepeniți, șolduri dureroase și durerea cronică articulară sunt adesea acceptate ca o parte inevitabilă a îmbătrânirii. Dar, deși osteoartrita este cea mai comună boală articulară din lume, experții spun că modul în care o tratăm și o prevenim este grav în grav dezacord cu dovezile.
Cel mai bun medicament nu se găsește într-o cutie de pastile sau într-o sală de operație – este mișcarea. Totuși, prea puțini pacienți de oriunde din lume sunt ghidați spre singura terapie dovedită că protejează articulațiile și ameliorează durerea: exercițiile fizice.
- Detalii
- de: Clodagh Toomey
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii

Frica este una dintre cele mai vechi și mai puternice emoții ale speciei umane. Ea ne-a ajutat să supraviețuim pericolelor, declanșând reacții rapide în fața amenințărilor.
Dar există oameni care nu pot simți frica deloc. Cazurile lor rare ne arată cât de complex este creierul și ridică întrebări cu privire la rolul fricii în lumea modernă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii

Imaginează-ți o lume în care afecțiunile periculoase ale copiilor nenăscuți pot fi tratate cu diamante mai mici decât un virus, în care aurul poate localiza și distruge celulele canceroase cu precizia unui laser, iar platina poate schimba codul genetic al tumorilor. Nu este științifico-fantastic – se întâmplă chiar acum, în medicina modernă.
- Detalii
- de: Adam Taylor
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii

Ceasul circadian biologic la om
Ceasul biologic afectează ritmul zilnic al multor procese fiziologice. Această diagramă ilustrează modelele circadiene tipice pentru cineva care se trezește dimineața devreme, mănâncă prânzul în jurul orei 12 și se culcă în jurul orei 22.
Deși ritmurile circadiene tind să fie sincronizate cu ciclurile de lumină și întuneric, aceste pot fi influențate de diverși factori, precum temperatura ambiantă, orele mesei, programul și durata somnului, stresul și exercițiile fizice.
Sursa imaginii: wikipedia.org
În celulele noastre, în fiecare dimineață la răsărit, două proteine cunoscute sub numele de CLOCK și BMAL1 se cuplează între ele și se fixează pe diferite regiuni ale ADN-ului pentru a regla producerea altor proteine importante pentru activitatea din timpul zilei.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii

Știm cu toții cât de bine ne simțim după o noapte de somn odihnitor. Știința confirmă acest lucru: somnul de calitate susține sănătatea cardiovasculară, funcția imunitară, sănătatea creierului și starea de bine. Nu este de mirare că mulți oameni caută să-și îmbunătățească somnul – iar „igiena somnului” a devenit o strategie la îndemână.
Igiena somnului se referă la obiceiurile și factorii de mediu care favorizează un somn bun, cum ar fi menținerea unei ore regulate de culcare, evitarea ecranelor înainte de culcare și reducerea consumului de cofeină.
Acestea sunt sfaturi rezonabile pentru cei care dorm bine. Însă pentru persoanele cu insomnie, unele practici de igienă a somnului pot avea efect invers – favorizând mai degrabă lipsa somnului în loc să o rezolve problema.
- Detalii
- de: Kirsty Vant
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
„Când visăm, suntem conștienți, dar ne lipsește capacitatea de a ne privi „din afara momentului”. Nu știm că visăm. Pur și simplu existăm în cadrul experienței nemijlocite din vis. A visa înseamnă a fi fără a ști că ești”.
Rachel Barr, specializată în neuroștiință moleculară, vorbește despre rolul special al visului în analiza conștiinței într-un articol recent: „What the stages of sleep reveal about consciousness”. Iată principalele idei.

• Cât timp suntem treji, experiența conștientă este modelată de senzație și acțiune.
Cât timp dormim, acea arhitectură se dizolvă și se rearanjează.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
Ce este creatina? Contribuie la creșterea masei musculare? Dar la îmbunătățirea sănătății cerebrale?

Dacă ai trecut recent pe la raftul de suplimente din supermarket sau ai derulat ultimele trenduri de wellness pe rețelele sociale, probabil ai auzit despre creatină.
Creatina este un compus pe care organismul nostru îl produce în mod natural pentru a furniza energie mușchilor în timpul exercițiilor fizice. Majoritatea (95%) se stochează în mușchi, iar o mică parte în creier.
- Detalii
- de: Evangeline Mantzioris
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii

De la colagen la jeleurile pentru imunitate, suplimentele sunt peste tot – în feedurile de pe Instagram, pe rafturile supermarketurilor și în dulapurile din baie. Promițând somn mai bun, piele strălucitoare, concentrare mai bună sau chiar o viață mai lungă, ele sunt promovate ca soluții rapide pentru problemele de sănătate ale omului modern.
Ca nutriționist, sunt întrebat adesea dacă suplimentele merită banii – iar răspunsul este: depinde. Dacă te iei după reclamele de pe Internet, ai putea crede că pot vindeca aproape orice.
- Detalii
- de: Rachel Woods
- Corpul omenesc. Funcţionare, boli şi remedii
