Ceasul circadian biologic la om
Ceasul biologic afectează ritmul zilnic al multor procese fiziologice. Această diagramă ilustrează modelele circadiene tipice pentru cineva care se trezește dimineața devreme, mănâncă prânzul în jurul orei 12 și se culcă în jurul orei 22.
Deși ritmurile circadiene tind să fie sincronizate cu ciclurile de lumină și întuneric, aceste pot fi influențate de diverși factori, precum temperatura ambiantă, orele mesei, programul și durata somnului, stresul și exercițiile fizice.
Sursa imaginii: wikipedia.org
În celulele noastre, în fiecare dimineață la răsărit, două proteine cunoscute sub numele de CLOCK și BMAL1 se cuplează între ele și se fixează pe diferite regiuni ale ADN-ului pentru a regla producerea altor proteine importante pentru activitatea din timpul zilei.
În fiecare noapte, alte patru proteine — PER1, PER2, CRY1 și CRY2 — se cuplează cu CLOCK și BMAL1 pentru a le desprinde de pe ADN, practic oprind această mașinărie. Acest complex de șase proteine se repetă ciclic, zi și noapte, în fiecare zi a anului, pe toată durata vieții tale.
Aceasta este baza biologică a ritmului circadian la om, care durează circa 24 de ore, corelat fiind așadar de rotația Pământului în jurului propriei axe, în raport cu Soarele.
„Ceasul principal” este însă o mică regiune a creierului mamiferelor cunoscută sub numele de „nucleul suprachiasmatic”, care primește semnale luminoase de la Soare și sincronizează celulele corpului cu momentul corect al zilei.
Majoritatea formelor de viață de pe Pământ funcționează după un ritm circadian. Animalele, plantele, viermii, peștii și chiar unele bacterii sunt conduse de ritmuri circadiene care conectează biologia lor cu Soarele, Luna sau mareele. Totuși, par a exista și excepții: peștii de peșteră somalezi au un ciclu de 47 de ore, iar renii arctici par să nu aibă deloc un asemenea ceas biologic.
Ritmul circadian influențează aproape fiecare aspect al biologiei noastre. El controlează când dormim și când ne trezim. Reglează temperatura corpului, nivelurile hormonale și sistemul imunitar.
Atunci când ritmul circadian este perturbat, de exemplu când călătorim în zone cu diferențe semnificative de fusuri orare sau când stăm treji până dimineața, putem rămâne obosiți timp de mai multe zile.
Uneori, efectele sunt mai grave: turele de lucru de noapte, care obligă oamenii să doarmă ziua și să rămână treji noaptea, au fost asociate cu diabetul, bolile de inimă și anumite tipuri de cancer.
Cum știe corpul nostru timpul zilei?
> Citește și:
• Efectele negative asupra sănătății ale lucrului în ture
• Adoptarea unui comportament similar înaintașilor, ca posibilă soluție la problemele cu somnul
• De ce lipsa somnului ucide
Sursa: QuantaMagazine
