Ipoteza simulării computerizate, ideea că universul nostru ar putea fi un construct artificial care rulează pe un computer avansat al unor extratereștri, a captivat de mult imaginația publicului. Dar majoritatea argumentelor se bazează pe intuiție, puține definind în mod formal ce înseamnă, de fapt, „simulare”. Profesorului David H. Wolpert a publicat recent un articol „What computer science has to say about the simulation hypothesis”, în care introduce un cadru matematic riguros pentru ceea ce ar însemna ca un univers să simuleze un altul și arată că mai multe afirmații consacrate despre simulări se destramă odată ce conceptul este definit cu precizie. Rezultatele sale sugerează un peisaj mult mai straniu decât cel indicat de argumentele anterioare, incluzând posibilitatea ca un univers capabil să simuleze un altul să poată fi el însuși reprodus perfect în interiorul acelei simulări. Iată mai jos principalele idei din lungul articol menționat.
Ipoteza simulării este discutată de obicei în cheie filozofică sau fizică: ideea că universul nostru ar putea fi rezultatul rulării unui program pe un computer dintr-o altă realitate. Articolul lui Wolpert propune o schimbare de perspectivă radicală: dacă vorbim despre simulare, atunci trebuie să apelăm în mod serios la informatică, nu doar la speculații metafizice. Autorul se întreabă ce rezultă necesar din teoremele clasice ale științei computerelor, dacă acceptăm anumite ipoteze standard despre calcul și fizică.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Când vine vara, combinația dintre căldură și activitatea fizică duce adesea la creșterea volumului de transpirație. Transpirația este un lucru bun – reprezintă sistemul nostru de răcire prin evaporare. Cei mai mulți dintre noi eliminăm prin transpirație cel puțin o jumătate de litru pe zi, chiar și fără exerciții fizice intense.
Din păcate, transpirația poate accentua și mirosul corporal. Pentru a-l controla, mulți dintre noi folosim zilnic un antiperspirant sau un deodorant. Deși le aplicăm pe ambele la subraț, cele două produse sunt de fapt diferite și funcționează în moduri distincte.
Cunoașterea acestei diferențe te poate ajuta să alegi mai bine produsele de igienă personală – și să eviți mirosurile neplăcute.
- Detalii
- de: Daniel Eldridge
- Chimie
Globalizarea a avut mereu critici, dar, până de curând, aceștia au venit mai ales dinspre stânga, nu dinspre dreapta. După al Doilea Război Mondial, pe măsură ce economia mondială creștea rapid sub dominația SUA, mulți din zona stângii argumentau că beneficiile globalizării erau distribuite inegal, sporind inegalitatea în țările bogate, în timp ce obligau țările mai sărace să implementeze politici de piață liberă, precum deschiderea piețelor financiare, privatizarea industriilor de stat și respingerea politicilor fiscale expansioniste în favoarea rambursării datoriei – toate acestea beneficiind în principal corporațiilor și băncilor americane.
Aceasta nu era o îngrijorare nouă. Încă din 1841, economistul german Friedrich List argumentase că liberul schimb era conceput pentru a împiedica provocarea dominației globale a Marii Britanii, sugerând: „Când cineva a ajuns în vârful măreției, dă cu piciorul scării pe care s-a urcat, pentru a-i lipsi pe alții de mijloacele de a se ridica după el”.
- Detalii
- de: Steve Schifferes
- Cultură-economie
În Taiwan, fiecare bon de cumpărături este mai mult decât o dovadă de plată: este un bilet la loterie. Sistemul, numit Uniform Invoice Lottery (統一發票), funcționează din 1951 și a fost conceput de guvern ca un mecanism ingenios de combatere a evaziunii fiscale într-o economie aflată atunci în reconstrucție.
Ideea a fost atât de simplă, cât și revoluționară: pentru ca firmele să emită bonuri, oamenii trebuie să le ceară; iar pentru ca oamenii să le ceară, bonurile trebuie să aibă o valoare directă pentru ei. Așa a apărut loteria națională a chitanțelor.
Și în România a funcționat ceva similar în urmă cu circa 10 ani, dar s-a renunțat relativ repede.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Timp de aproape patru secole, economia mondială a urmat o direcție de integrare tot mai profundă, pe care nici măcar două războaie mondiale nu au reușit să o deraieze complet. Acest lung marș al globalizării a fost alimentat de creșterea rapidă a comerțului și investițiilor internaționale, însoțită de vaste deplasări ale populației peste granițe și de schimbări dramatice în tehnologia transporturilor și comunicațiilor.
Potrivit istoricului specializat în economie J. Bradford DeLong, valoarea economiei globale (măsurată la prețuri fixe din 1990) a crescut de la 81,7 miliarde de dolari în 1650, când începe această poveste, la 70,3 trilioane de dolari în 2020 – o creștere de 860 de ori. Cele mai intense perioade de creștere au corespuns celor în care comerțul global avansa cel mai rapid: mai întâi în „lungul secol al XIX-lea”, dintre sfârșitul revoluției franceze și începutul Primului Război Mondial, apoi în perioada liberalizării comerțului după al Doilea Război Mondial, din anii '50 până la criza financiară globală din 2008.
Acum însă, acest mare proiect se află în retragere. Globalizarea nu este încă moartă, dar moare.
- Detalii
- de: Steve Schifferes
- Cultură-economie
La începutul lui octombrie 2025, cu viitorul său politic atârnând de un fir de ață, premierul francez demisionat-și-reinstalat, Sébastien Lecornu, a promis suspendarea nepopularei reforme a pensiilor până în 2027, când vor avea loc alegerile prezidențiale. Parlamentarii socialiști au declarat victoria. Mediul de afaceri francez a oftat. S&P a retrogradat ratingul de credit al Franței, invocând probleme bugetare.
Cum Franța întârzie reforme inevitabile cu cel puțin încă doi ani și cum multe țări europene se confruntă cu propriile crize ale sistemelor de pensii, merită analizat cum pot fi concepute reforme ale pensiilor care să fie sustenabile, echitabile și viabile politic.
- Detalii
- de: Javier Díaz Giménez și Julián Díaz Saavedra
- Cultură-economie
Mai jos sunt principalele idei dintr-un articol publicat în Phenomenal World de autoarea și economista argentiniană Mercedes D'Alessandro.
Rezultatele alegerilor de la finalul lui octombrie i-au oferit președintelui Javier Milei o nouă validare politică, în ciuda recesiunii și a costurilor sociale tot mai apăsătoare. Proiectul său de „miracol argentinian” – un amestec de austeritate extremă, disciplină monetară și dependență financiară externă – redefinește nu doar economia țării, ci și raporturile de putere din regiune. În spatele scăderii rapide a inflației se află însă o listă tot mai lungă de costuri sociale, o restructurare instituțională amplă și o dependență crescândă de Statele Unite și FMI.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Da, pare o ciudățenie pentru animale care-și petrec viața în apă, dar aceasta este situația: unele specii de rechin sunt nevoite să înoate continuu; altfel, riscă să moară. Există două mari tipuri de rechini, în funcție de modul în care respiră.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Flash-science
La începutul celui de-al doilea mandat al său, impunerea tarifelor de către Donald Trump a fost întâmpinată cu scepticism larg răspândit. Criticii au avertizat asupra unui declin economic și a unei reacții globale negative. Totuși, peisajul economic actual al Statelor Unite oferă o imagine mai complexă.
La mai puțin de un an de la revenirea sa la Casa Albă, administrația susține că Trump readuce producția pe teritoriul SUA. De asemenea, afirmă că a asigurat investiții străine directe în valoare de trilioane de dolari doar în 2025. Alte voci estimează însă că aceste angajamente reprezintă doar o mică parte din acea sumă.
- Detalii
- de: Benjamin Selwyn
- Cultură-economie
Prețul aurului a sărit miercuri peste 4.100 USD uncia pentru prima dată, ducând creșterea extraordinară din acest an la peste 50%. Viteza creșterii a fost mult mai mare decât au prezis analiștii și aduce câștigurile totale la aproape 100% de când actualul trend ascendent a început la începutul lui 2024.
Prețul în ascensiune al aurului a captat interesul și portofelele investitorilor și a dus la formarea unor cozi lungi de oameni în fața dealerilor de aur din Sydney, dornici să pună mâna pe metalul prețios.
- Detalii
- de: Luke Hartigan
- Cultură-economie
Muncitori din Bangladesh într-o fabrică de textile (Urmi Group), 08 aprilie 2025.
Credit: AP /Mahmud Hossain Opu
În ciuda unei conștientizări tot mai mari și a legislației menite să eradicheze sclavia modernă — inclusiv munca forțată, munca pentru datorii și alte forme extreme de exploatare umană — eforturile de combatere a problemei rămân în mare parte ineficiente.
Regatul Unit, prima țară care a adoptat o lege privind sclavia modernă în 2015, este un exemplu elocvent. Cele mai recente cifre guvernamentale arată că 5.690 de cazuri de potențiale victime din Regatul Unit au fost raportate Ministerului de Interne între aprilie și iunie. Aceasta este cea mai mare cifră trimestrială de la introducerea mecanismului național de referire în 2009.
- Detalii
- de: Kam Phung
- Cultură-economie
Discuția privind introducerea euro digital a ajuns în centrul atenției în Uniunea Europeană. Banca Centrală Europeană (BCE) promovează intens proiectul, considerându-l esențial pentru viitorul plăților și pentru independența monetară a zonei euro.
În același timp, băncile comerciale și o parte a clasei politice europene îl privesc cu suspiciune, temându-se de efectele asupra sistemului financiar existent.
Ce este euro digital?
Euro digital este propus ca o extensie virtuală a monedei unice europene. Spre deosebire de criptomonedele private, el ar fi emis și garantat direct de BCE și ar avea exact aceeași valoare ca euro fizic. Nu ar înlocui bancnotele și monedele existente, ci le-ar completa.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Adevărul despre economia circulară: schimbarea reală va necesita mai mult decât sticle reutilizabile
Extragem din Pământ peste 100 de miliarde de tone de materii prime în fiecare an, pentru ca apoi să aruncăm cea mai mare parte. „Economia circulară” propune o abordare diferită: în locul modelului liniar „extrage-produ-aruncă”, am putea refolosi, repara și recicla materialele. Însă, în pofida entuziasmului tot mai mare pentru un stil de viață circular, de fapt ne mișcăm înapoi, folosind mai multe resurse virgine ca oricând.
- Detalii
- de: Jonatan Pinkse
- Cultură-economie
Yanis Varoufakis a fost pentru scurt timp ministru de finanțe al Greciei în 2015. Acesta a scris mai multe cărți de economie, dar cea intitulată „Technofeudalism. What Killed Capitalism” a făcut multe valuri atât în zona economică, dar și în cea politică. Varoufakis susține că nu mai trăim într-o societate capitalistă, ci că, în fapt, capitalismul s-a transformat într-o „formă avansată tehnologic de feudalism”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cultură-economie
Administrația Trump încearcă să remodeleze capitalismul american? Mișcările recente de la Washington, cum ar fi preluarea unei participații de 10% la producătorul de semiconductori Intel, indică o schimbare în această direcție.
Timp de decenii, Washingtonul a sprijinit capitalismul liberului schimb. Astăzi, guvernul pare să susțină o nouă orientare – capitalismul dirijat de stat.
- Detalii
- de: H. Sami Karaca
- Cultură-economie
