În pâine și alte produse pe bază de făină de brutărie/ simigerie-patiserie se află o substanță extraordinară – glutenul. Chimia unică a glutenului face alimentele pufoase și elastice. Glutenul este un amestec complex de proteine. Reprezintă 85%-90% din proteinele din făină.
Proteinele sunt macromolecule biologice naturale compuse din lanțuri de aminoacizi care se pliază pentru a adopta o varietate de forme. Elasticitatea aluatului frământat din făina cerealelor este dată de către gluten.
- Detalii
- Scris de: Kristine Nolin
Spuneam într-un articol mai vechi că mi se pare o dovadă de inadaptare pentru autorii moderni să nu publice măcar jumătate din cartea pe care au încheiat-o pe Internet, gratuit, disponibilă pentru toată lumea. Pentru că, din câte îmi dau seama, dacă ești convins că ai ceva de spus lumii, vrei ca lumea să și afle, iar jumătate de carte permite să-ți faci o idee, ca cititor, dacă vrei să o parcurgi integral. Dacă ești un autor faimos, înțeleg (doar) parțial închiderea, dar dacă nu ești, sunt șanse să fi scris ceva de calitate, dar să nu afle aproape nimeni niciodată. În plus, o carte astăzi este de sezon, în sensul că apare, primește un pic de publicitate, iar rapid dispare, fiind înlocuită de noianul de noutăți perpetue. De aceea am și publicat integral pe site cartea de filozofia științei „Călătorie la granițele gândirii”. Cred și peste 10 ani va avea aceeași valoare ca și azi, dacă are vreuna.
Sunt înregistrat la foarte puține newslettere, căci sunt puține care nu sunt pierdere de vreme. Favoritul meu, pe care văd că-l primesc și urmăresc de câțiva ani buni, este The Marginalian, care s-a numit multă vreme, din 2006 până-n 2021, Brain Pickings.
The Marginalian este scris de Maria Popova, o autoare americană de origine bulgară, de 39 de ani. Newsletterul săptămânal conține un rezumat de duminică gratuit al celor mai interesante reflecții ale autoarei de-a lungul săptămânii, cuprinzând domeniile artei, științei, poeziei, filozofiei etc. Nu cred că e pentru toată lumea, dar merită citit de 2-3 ori, până decizi dacă te interesează sau nu.
Ce apreciez este că Maria Popova publică sinteze săptămânale ale lecturilor sale, „îmbrăcate” în propriile opinii, de foarte bună calitate. Cred că acestea ar putea foarte bine să constituie material pentru mai multe cărți. Faptul că acestea sunt oferite gratuit publicului este de admirat. Sigur, primește donații pe site-ul acesteia, dar acestea sunt voluntare, oricine putându-i citi textele pentru a se îmbogăți intelectual și spiritual.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Într-un articol am vorbit despre ce se întâmplă atunci când introducem sare în apă - de ce se dizolvă sarea în apă. Puteți citi articolul aici.
După cum să puteți observa dacă citiți cele două articole, cel de față și cel despre sare, dizolvarea zahărului în apă este diferită de cea a sării de bucătărie. Pe scurt, sarea este formată din ioni de clor (-) și de sodiu (+), care formează legături cu atomii de hidrogen, respectiv cu atomii de oxigen din moleculele de apă, astfel atomii din sare creând legături separate cu apa. Explicația pe larg o găsiți în articolul indicat.
În ce privește dizolvarea zahărului, iată ce se întâmplă...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Despre acest aparent „paradox” s-au scris mai multe articole în limba română, dar niciunul care să explice exact cum stau lucrurile (cel puțin eu nu am găsit). Așa că am decis să scriu acest articol, care, întâi, să mă lămurească pe mine 😀, apoi, sper, și pe cititori.
Așadar, matematica ne spune că dacă avem 23 de persoane într-o cameră, selectate la întâmplare, probabilitatea ca două dintre acestea să aibă ziua de naștere în aceeași zi este 51%. La prima vedere e greu de văzut de ce ar sta așa lucrurile, așa că să explicăm pas cu pas.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ambele cuburi par să aibă pătrate galbene și albastre pe latura de sus, dar cele ce par galbene de pe pătratul din stânga sunt de un gri identic cu cele care par albastre pe cubul din dreapta. Credit: Jolyon Troscianko
O lucrare publicată recent arată că iluziile optice sunt generate de limitări ale ochilor noștri și ale modului în care funcționează neuronii vizuali și nu de procese psihologice complexe.
Cercetătorii au examinat iluzii optice care au la bază modul în care contextul (culorile din proximitate) afectează modul în care percepem culorile.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Teoria clasică a percepției culorilor vă este, cel mai probabil, cunoscută: culoarea este rezultatul procesării de către creier a impulsurilor bioelectrice transmise prin nervul optic de către ochi la interacţiunea acestuia cu unde electromagnetice dintr-o anumită gamă de frecvenţe. Culoarea roşie, de exemplu, este percepţia undelor electromagnetice cu lungimea de undă între 610 şi 700 nanometri. Culorile fundamentale se găsesc între următoarele valori de frecvenţă: roşu: 610 - 700 nm; portocaliu: 590 - 610 nm; galben: 570 - 590 nm; verde: 500 - 570 nm; albastru: 450 - 500 nm; indigo: 430 - 450 nm; violet: 400 - 430 nm.
Dar lucrurile nu sunt așa simple, după cum se poate vedea în clipul de mai jos, unde pătratul care se deplasează pe fundalul unei imagini statice pare că-și schimbă culoarea, dar, în fapt, culoarea pătratului rămâne neschimbată.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Prima ecuație scrisă vreodată (14x + 15 = 71), prinsă în cartea „The Whetstone of Witte”, publicată de Robert Recorde în 1557
În acest articol vom vorbi pe scurt despre originea unor simboluri matematice arhicunoscute, precum: egal - „=”, plus - „+”, minus - „-”, înmulțit - „×”, împărțit - „÷”, radical - „√”, infinit - „∞”, pi - „π”, sumă - „Σ” și integrală - „∫”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.