Studiul pe timpul nopţii, schimbarea fusului orar ori turele de noapte pot afecta sănătatea. Deprivarea de somn şi modificarea ritmului circadian (ceasul biologic) reduc secreţia insulinei şi sensibilitatea la insulină a unor organe şi ţesuturi [link].

După o perioadă mai lungă de nesomn (o noapte albă, de pildă) abilităţile obişnuite ale creierului sunt afectate. Ne simţim obosiţi, iritaţi şi ne lipseşte concentrarea obişnuită. Partea creierului ce controlează limbajul, memoria de scurtă durată şi simţul timpului funcţionează în regim de avarie. Performanţele organismului după numai o noapte de nesomn scad dramatic, fiind practic echivalente cu cele manifestate la o alcoolemie de 0,05% (două pahare de vin). Capacitatea de lua decizii raţionale şi în timp util este, de asemenea, diminuată.

Puteți găsit multiple surse pe Internet care susțin asta: mierea încălzită devine toxică. Dar chiar este adevărat? De ce ar deveni toxică? Și care este sursa acestei „înțelepciuni”?

În vremuri ca acestea, de criză sanitară, în care ne petrecem timpul mai mult în casă și la birou, probabil că o parte dintre noi am „reușit” să adăugăm ceva kilograme. Am căutat o metodă de slăbire, bazată pe știință, în interes propriu în primul rând, care rezolve problema.

Am pus câteva condiții inițiale:
am vrut o dietă pe timpul căreia să nu mă simt tot timpul înfometat (nu poate dura mult...).
am vrut ca această dietă să poată fi asumată pe termen nelimitat, să devină un mod de viață (iar fără punctul 1 este imposibil, căci nu poți trăi înfometat tot timpul).

Progresul științific depinde de capacitatea de a identifica întrebările esențiale. În ce privește nutriția și obezitatea, până de curând trei întrebări fundamentale au fost ignorate:
1. Care este caracteristica definitorie a obezității?
2. De ce ar consuma în mod obișnuit oamenii și animalele mai multe calorii decât pot „arde”?
3. De ce excesul de calorii se păstrează sub formă de „grăsime” și nu ca mușchi sau os?

 

Nu poţi să nu vorbeşti despre calorii dacă vorbeşti despre dietă. Spunem că "ardem calorii" atunci când practicăm diverse sporturi şi "limităm numărul de calorii" atunci când reducem cantitatea de mâncare ori schimbăm produsele pe care le mâncăm în mod tradiţional.

Caloriile sunt trecute pe pachetele în care se găsesc diverse produse alimentare. Dar ce sunt aceste calorii? Cum le numărăm? Cât de precisă este calcularea lor?

Un studiu publicat recent de prestigioasa publicaţie "The Lancet" arată că "hrana în Antropogen reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediu în secolul al XXI-lea".  Sistemul global deficitar în ce priveşte consumul şi producţia de hrană face ca circa 1 miliard din cele 7,5 miliarde de oameni ai planetei să nu dispună de hrană suficientă, iar 2 miliarde să mănânce prea mult hrană inadecvată.

Totul începe cu oxigenul din aer. Pe timpul exerciţiului fizic este nevoie de mai mult oxigen decât atunci când stai liniştit pe o canapea. Pentru a asigura mai mult oxigen organismul începe să absoarbă mai mult oxigen de la nivelul plămânilor. După un timp diafragma, muşchii intercostali şi pectoralii minori care controlează respiraţia devin mai eficienţi şi pot lucra împreună la intensităţi mai mari de antrenament.


Ședințele energice de yoga reduc mâncatul emoțional și gândurile negative

Yoga pare să reducă simptomele depresiei, sentimentele negative și mâncatul emoțional (pentru a satisface nevoi emoţionale, nu foamea normală). Acest lucru ne sugerează că practicarea ei poate constitui o completare utilă la terapiile verbale și medicamentele antidepresive.

Sute de milioane de persoane din întreaga lume consumă suplimente alimentare, începând de la vitamine şi terminând cu produse pentru slăbit. Majoritatea suplimentelor alimentare nu sunt necesare atunci când o persoană are o dietă echilibrată. În plus, anumite substanţe pot fi toxice pentru organism dacă depăşesc doza maximă admisă sau dacă se asociază cu alte medicamente; de aceea ar trebui să fie consumate doar în anumite condiţii şi la recomandarea specialiştilor (medici, nutriţionişti, farmacişti).

În filmul "Marţianul" Mark Watney, jucat de Matt Damon, este lăsat pe planeta Marte de colegii astronauţi, iar singurul aliment pe care-l poate consuma este cartoful. Andrew Taylor, un australian de 36 de ani urmează aceeaşi dietă, în mod voluntar. În încercarea de a slăbi, Taylor a decis să nu mănânce decât cartofi vreme de un an.

E-urile din lista de ingrediente de pe eticheta produselor alimentare înlocuiesc practic denumirile clasice ale aditivilor alimentari. E-urile sunt, aşadar, coduri pentru substanţe ce pot fi utilizate ca aditivi alimentari. E-urile (denumirea vine de la "Europa") sunt folosite pentru a augmenta / îmbunătăţi culoarea, savoarea şi structura alimentelor, precum şi pentru a preveni stricarea acestora. Aditivii alimentari se folosesc de secole. Vechii romani foloseau condimente ca şofranul pentru a da mâncării o culoare gălbuie. Sarea şi  oţetul erau folosite pentru a conserva carnea şi vegetalele pe timpul călătoriilor lungi.

Apa este fundamentală pentru viaţă. Reprezintă 50-70% din greutatea corpului tău şi este esenţială pentru cele mai multe funcţii organice. Orice deficit de apă - ca urmare a deshidratării, unei boli, exerciţiu fizic ori căldură excesivă - ne poate face să ne simţim rău.

Eliminăm continuu apă prin respiraţie, urină, excremente şi piele. Cei mai mulţi oameni sănătoşi reglează nivelul de apă din organism prin alimentaţie şi doza de apă zilnică, ghidaţi în special de sete. Dar este mai dificil de rezolvat această problemă pentru copii, bolnavi, bătrâni, atleţi şi cei care desfăşoară activităţi fizice foarte solicitante, în special în condiţii de temperatură ridicată.

Înainte de a se dezvolta diabetul de tipul al II-lea, existã aproape întotdeauna o perioadă de prediabet în care nivelul de glicemie se află într-o zonă gri, peste limita normală, dar sub limita diabetului propriu-zis. Conform Centrului pentru Controlarea şi Prevenirea Bolilor, aproximativ unul din trei adulţi americani este prediabetic şi doar 11% din prediabetici îşi cunosc situaţia medicală.

Întâi de toate trebuie menţionat că mass-media mileniului trei, cu foarte puţine excepţii, este dominată de superficialitate, tendinţa aproape maladivă de a transforma orice nimic în "breaking news", lipsă de autocontrol şi autocenzură (în sensul de limitare a prostiilor propagate non-stop). Pe acest fond, ştirile "senzaţionaliste" despre "alimente minune" ori alimente "apocaliptice", la care trebuie renunţat în regim de urgenţă, pentru că sunt nocive ori chiar letale, abundă.

Nu se poate să nu fi auzit că dulciurile (ori alte produse bogate în zahăr) pot cauza diabetul. Este posibil să şi crezi asta. Dar este vorba doar de un mit, ca multe altele din domeniile alimentaţiei şi sănătăţii. Nu, dulciurile nu provoacă diabetul. Dacă ar fi aşa, lucrurile ar fi mai simple decât în realitate. Aşadar, simplu fapt de a mânca dulciuri ori alte alimente bogate în zahăr nu duce la apariţia diabetului. În fapt, diabetul apare atunci când ceva se întâmplă în organismul tău, iar acesta nu mai poate transforma hrana în energie.

Bere recePentru a învinge căldura verii, recurgem la  soluţii adaptate vârstei, sexului ori propriilor obiceiuri: o îngheţată, un suc sau o bere rece etc. Avem impresia că dacă introducem ceva rece în stomac, acesta va calma cumva senzaţia de căldură. Dar ce se întâmplă la nivelul organismului nostru? Ajută acest adaos de "rece"?

VeneFierul este un nutrient care se găseşte în alimentele pe care le ingerăm. Atunci când acesta se combină cu anumite proteine, formează hemoglobina din globulele roşii. Aceste globule roşii sunt importante, întrucât ele transportă oxigenul de la plămâni către restul organismului. Nivelul redus de fier din sânge duce la stări de oboseală. Niveluri foarte reduse pot conduce la afectarea unor organe interne.

Cine nu ştie că atunci când iei antibiotice este interzis să bei alcool, pentru că alcoolul... ce? Doctori de familie, farmacişti ori rude, toţi ştiu şi ne spun că antibioticele şi alcoolul nu se folosesc în acelaşi timp. Dar cum au ajuns ei să ştie acest lucru? Are o bază ştiinţifică o asemenea afirmaţie ori este doar un mit? Să vedem...

În ultimii ani multe alimente au fost prezentate în alb sau negru, în funcţie de cultura ştiinţifică şi/sau interesele vorbitorilor. Adesea studiile sunt contrafăcute ori sunt interpretate eronat, asta dacă există vreun studiu. Vorbim astăzi despre laptele crud. Este acesta bun ori rău pentru sănătate?

Astăzi avem o bună înţelegere a ceea ce provoacă apariţia bolilor. Ştim despre infecţii, substanţe carcinogene, poluanţi, genetică, anomalii anatomice şi consecinţele unei alimentaţii deficitare. De asemenea, dispunem de tratamente farmaceutice ori chirurgicale, deşi nu sunt mereu ce ne-am aştepta să fie. Dar cel puţin sunt bazate pe ştiinţă.


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro