Aproape toate băuturile răcoritoare (sucurile neacidulate și băuturile carbogazoase, inclusiv energizantele) sunt suficient de acide pentru a eroda (dizolva) smalțul, stratul protector al dinților, ceea ce duce la apariția cariilor dentare.
Strămoșii îndepărtați ai omului nu aveau carii dentare. Acestea sunt produsul procesului digestiv al bacteriilor din cavitatea noastră bucală. Bacteriile consumă bucăți infime de carbohidrați (zahăr) din gură, iar în urma procesului de fermentare care are loc se produc acizi, care dizolvă smalțul dinților. Am scris un articol amplu aici.
În acest articol discutăm despre efectul direct al băuturilor răcoritoare asupra smalțului, în absența bacteriilor, pentru că aceste băuturi distrug smalțul dinților ca urmare a compoziției (acidității) lor; în plus, în cazul celor care conțin zaharuri, asigură și hrană pentru bacterii, accentuând agresiunea asupra danturii. De asemenea, în a doua parte a articolului, vom arăta care este pH-ul unor băuturi arhicunoscute, precum Coca Cola sau Pepsi.
Eroziunea dentală reprezintă dizolvarea chimică a structurii dintelui în absența bacteriilor, în cazul în care mediul este acid (adică are un pH < 4,0).
După ce bei băuturi răcoritoare cu pH mai mic decât 4, interiorul gurii este atât de acid, că dacă te speli imediat, cel mai probabil vei înlătura o mică parte din smalț, care este, în fapt, o substanță incredibil de tare, dar nu în contextul unui mediu acid. Soluția ar fi să aștepți măcar jumătate de oră, după ce ai clătit bine gura, înainte de spălarea pe dinți, dacă ai consumat băuturi carbogazoase.
Dat fiind potențialul distructiv asupra danturii, probabil ar fi recomandat ca, similar pachetelor de țigări, pe băuturile carbogazoase cu pH scăzut să fie puse atenționări, gen: „Acest produs îți afectează dantura și provoacă apariția cariilor dentare!”.
pH-ul unei substanțe arată echilibrul dintre concentrația de ion hidroniu și concentrația de ion hidroxid. Cu alte cuvinte, pH-ul arată aciditatea unei substanțe. Termenul „pH” se referă la protonii de hidrogen. O soluție neutră va avea pH-ul 7. Atunci când concentrația de ion hidroniu crește, crește și aciditatea (pH-ul devine mai mic decât 7). Dacă vrei să te lămurești cu privire la acest concept, care nu se poate explica în 3-4 fraze, citește amplul nostru articol dedicat pH-ului: Ce este pH-ul unei substanțe. O explicație la nivel atomic.
Notă: acest articol are la bază articolul The pH of beverages available to the American consumer publicat în The Journal of the American Dental Association.
• pH-ul scăzut este factorul principal al potențialului eroziv al unei băuturi, deși chelarea cu citrat a ionilor de calciu poate contribui la capacitatea de eroziune chiar și la un pH mai mare.
• Din 380 de băuturi verificate în studiul menționat, 355 dintre acestea (93%) au un pH mai mic decât 4. 150 dintre băuturi au fost identificate ca extrem de corozive, cu un pH < 3.
• Conform unui studiu din anul 2022 al INS, „Consumurile medii de băuturi nealcoolice, pe locuitor, în anul 2021 comparativ cu anul precedent au evoluat astfel: consumul de băuturi răcoritoare a crescut cu 28,5%(+25,5 litri), consumul de bere nealcoolică a crescut cu 25,7% (+0,9 litri), iar consumul de apele minerale s-a menținut constant”.
Într-un articol recent referitor la vânzările „soft drinks”, cum le numesc jurnaliștii, marile companii producătoare de băuturi răcoritoare din România afirmă că au avut creșteri ale vânzărilor și tot creșteri vor urma. Un viitor roz pentru companii, unul la fel pentru dentiști, unul sumbru pentru populație...
• În ce privește cariile dentale, conform unui studiu din acest an al Ministerului Sănătății, în România mai mult de jumătate dintre copiii cu vârsta între 6 și 8 ani au avut cel puțin o carie la unul dintre dinții de lapte. Mai mult de jumătate dintre adolescenții între 12 și 19 ani au avut o carie la cel puțin unul dintre dinții permanenți. Unul din 4 adulți are în prezent carii netratate.
Cauzele principale ale aparițiilor cariilor: zahărul, băuturile răcoritoare cu pH-ul mai mic decât 4 și o igienă neadecvată a gurii.
• pH-ul băuturilor comerciale nelactate variază de la 2,1 (concentrat de suc de lămâie) la 7,4 (apă de izvor).
• Acizii sunt adăugați în băuturi, ajutând la crearea aromei, dând băuturii un gust distinct. De asemenea, acizii creează senzația de acidulat și ajută la echilibrarea nivelului de zahăr prezent în băutură.
Acidul fosforic este adăugat în băuturile de cola pentru a conferi aciditate, pentru a ține sub control dezvoltarea bacteriilor și a ciupercilor și pentru a crește durata de conservare.
Acidul citric, o substanță prezentă în mod natural în băuturile cu citrice și adăugată la multe altele, conferă o senzație de acidulat și funcționează ca un conservant.
Acidul malic se găsește în mod natural în mere, pere și cireșe și este adăugat la multe băuturi necarbogazoase, cum ar fi băuturile din fructe, sucuri fortificate, băuturi pentru sport și ceaiuri cu gheață, deoarece îmbunătățește aroma. Acidul malic este adăugat pentru a îndulci băuturile carbogazoase, pentru a intensifica gustul și a reduce cantitatea de alte arome adăugate.
• Pe măsură ce pH-ul cavității bucale scade sub 4,0, suprafața dintelui începe să se erodeze. Scăderea cu o unitate a pH-ului înseamnă o creștere de zece ori a demineralizării smalțului. Așadar, o băutură răcoritoare cu pH-ul de 2 este de 100 de ori mai corozivă decât una cu pH-ul 4.
• Creșterea dramatică a consumului de băuturi răcoritoare acide (sucuri de fructe, băuturi răcoritoare cu fructe, băuturi pentru sport și băuturi carbogazoase) este considerată a fi principala cauză a eroziunii dentare observată în rândul copiilor și adolescenților.
• Dinții de lapte, având un strat de smalț mai subțire, sunt mai predispuși la eroziunea rapidă a dinților, ceea ce duce la expunerea pulpei dentare.
CELE MAI ACIDE BĂUTURI RĂCORITOARE
• Cele mai acide băuturi răcoritoare testate, cu un pH < 2,4 au fost:
- sucul de lămâie (pH 2,25);
- RC Cola (pH 2,32);
- Coca-Cola clasic (2,37);
- Coca-Cola cherry (pH 2,38);
- Pepsi (pH 2,39).
Acizii citric, fosforic și malic sunt cei mai prezenți în aceste băuturi.
• Aciditatea altor băuturi răcoritoare (le-am selectat pe cele pe care le-am recunoscut):
- 7up Cherry - pH 2,98
- Coca-Cola zero și Lime diet - pH 2,96
- Dr. Pepper - 2,88
- Fanta (struguri - pH 2,67; ananas - pH 2,79; portocale - pH 2,82; căpșuni - pH 2,84
- Pepsi ( wild cherry - pH 2,41; Max - pH 2,74).
- Apă tonică Schweppes - ph 2,54
- Sprite - pH 3,24
- Redbull (regular - pH 3,43; sugar-free - pH 3,39)
- Nestea (Ice Tea cu aromă de lămâie - pH 2,94; Red Tea - pH 2,87)
- Lipton citrus - pH 2,93
Puteți căuta o anumită băutură, dacă vă interesează, în articolul original, The pH of beverages available to the American consumer.
Credit imagine depositphotos.com (versiunea în lb. română - scientia.ro)
