Nu cred să mai fie vreo țară în care să se consume covrigi în cantități atât de mari ca-n România. Produse de patiserie-simigerie se găsesc, desigur, și-n alte locuri, dar puncte de vânzare la fiecare colț de stradă (și chiar mai multe pe aceeași stradă) sunt de găsit doar la noi.
Când m-am gândit să scriu acest articol și am făcut o scurtă verificare pentru a vedea ce s-a mai scris pe acest subiect, m-a amuzat să descopăr câte articole s-au scris prin presa noastră despre covrigi :) Multe, cu același text. În fapt, sunt o mulțime de articole despre covrigii de la Luca, faimoasa simigerie, articole care promit, desigur, să ne spună adevărul. Ce ne spun însă este doar un copy-paste cu ingredientele de pe site-ul companiei. Senzația mea este că, în realitate, aceste articole sunt publicitate mascată. Și imaginea din multe articole din diverse ziare este preluată de pe site-ul companiei, cu niște covrigi de toată frumusețea!
Ce vreau să spun în acest articol este însă o altă poveste: care sunt și ce sunt ingredientele din covrigii de la Luca.
Ce v-ați aștepta să conțină covrigii?
Mă gândesc că și fără cunoștințe în acest domeniu, așteptările ar fi de genul: făină, apă, drojdie și sare.
Prima rețetă de covrigi care s-a păstrat până astăzi datează din 1607. Ingredientele utilizate erau: făină, ouă, unt, apă caldă, amestecate până se omogenizează, după care, din coca respectivă, se modelau covrigi, se puneau în apa caldă, apoi în apa rece și se introduceau în cuptor. Se introduceau în apa fierbinte pentru ca amidonul din făină să se descompună, iar covrigii să se digere mai ușor (sursa).
Ce conțin în realitate covrigii?
În realitate, iată lista de ingrediente, așa cum este de găsit pe site-ul Luca:
* aluat, 100 g, care are la bază următoarele ingrediente:
- făină albă de grâu
- apă
- drojdie
- sare
- zahăr
- margarină, care are la bază uleiuri vegetale rafinate de palmier, apă, emulsifianți (mono și digliceride ale acizilor grași), sare, aromă.
* semințe de floarea soarelui/ mac/ susan (în funcție de tipul de covrig) 5g
Cam multe ingrediente pentru un simplu covrig, nu credeți? Primele 4 ingrediente le-am menționat în... așteptările noastre rezonabile, înainte să trecem la lista concretă de produse.
Să luăm pe rând ingredientele.
1. Făină albă de grâu
Aceasta este făina obișnuită, din care este făcută majoritatea tipurilor de pâine, a prăjiturilor și a... covrigilor.
Problema cu făina albă este că este un produs procesat, care este făcută din grâu căruia i s-a înlăturat partea exterioară a bobului, fiind folosită partea centrală, formată din amidon. Amidonul este descompus ulterior în organism cu ajutorul unei enzime în glucoză. De aceea se spune colocvial că pâinea și alte produse bogate în amidon conțin „zahăr”.
Dacă iei o bucată de pâine albă și o ții 30 de secunde în gură, o să observi că începe să se simtă dulce. Gustul dulce apare ca urmare a descompunerii unei părți a amidonului în glucoză, ca urmare a acțiunii salivei.
2. Apă. Nicio problemă :)
3. Drojdie. Nicio problemă :)
4. Sare. Nicio problemă :)
5. Zahăr
O caracteristică a produselor ultra-procesate este amestecul de sare, zahăr și grăsimi. În combinația potrivită, creează un gust bun și, se pare, dependență.
Cât zahăr este într-un covrig? Nu știm. Nu mult, pentru că atunci covrigul ar fi prea dulce.
De ce e nevoie de zahăr într-un covrig? Pentru că este mai bun, desigur. Dar zahărul este un adaos recent în alimentația umană, raportat la istoria speciei noastre; nu este de imaginat că acum 500 de ani ori acum 3.000 de ani puneam zahăr în pâine.
Dacă astăzi consumăm de sute de ori mai mult zahăr decât o făceam înainte de era alimentației industrializate este pentru că astăzi zahărul este foarte ieftin și este pus în aproape orice, în cantități mai mici sau mai mari.
6. Margarină
Despre margarină sunt multe de spus. Dar, pe scurt, este un produs nociv. În 1871 americanul Henry Bradley a patentat oleomargarina, cunoscută sub numele de „margarină”. Margarina a fost ulterior discreditată ca produs alimentar, fiind bogată în grăsimi trans, cu unele efecte nocive asupra sănătății.
Câtă margarină este într-un covrig? Nu știm. Dar margarina este un produs ieftin. Nu crește prețul produsului final cu cine știe ce valoare.
Cum știm, margarina este un înlocuitor pentru unt. Untul ar fi, desigur, mai sănătos, dar și mai scump.
Margarina este făcută din apă și ulei vegetal, de palmier în cazul covrigilor de la Luca.
Margarina mai conține și emulgatori, care au rolul de a da consistență produsului. În fapt, mono și digliceridele menționate ca emulgatori favorizează amestecarea ingredientelor, împiedică separarea, controlează cristalizarea, mențin ingredientele dispersate și contribuie la stabilitatea produsului. Cele două sunt catalogate ca E471 la nivelul UE, fiind aditivi alimentari. Puteți citi mai multe aici.
Margarina conține și aromă, care se înțelege ce rol are.
Una peste alte, margarina este un aliment ultra-procesat, iar astfel de produse sunt, pe cât posibil, de evitat în alimentația noastră.
Recomandarea, după am scris de nenumărate ori pe site, este aceea de a consuma produse integrale, pe care le regăsim în natură.
Margarina nu este un aliment, ci un înlocuitor de aliment. Până recent (ce înseamnă 150 de ani raportat la istoria de sute de mii de ani a speciei noastre?), Homo sapiens nu s-a întâlnit în alimentație cu așa ceva.
Efectele pe termen lung asupra sănătății ale alimentelor ultra-procesate, care sunt ultra-prezente în magazine, sunt încă evaluate de cercetători, dar numeroase studii recente le arată ca fiind nocive.
De ce este adăugată margarină în covrigi? Din nou, pentru că gustul produsului final este mai bun.
7. Semințe de floarea soarelui/ mac/ susan. Nicio problemă :)
Te va omorî un covrig? În niciun caz. Mai mănânc câte unul din când în când, firește :)
Dar consumul regulat de alimente ultra-procesate (care, pe lângă covrigi, poate, de pildă, iaurturi (aproape toate iaurturile sunt ultra-procesate, conținând ingrediente de care nu ați auzit), mezeluri, înghețată, (aproape) toate tipurile de dulciuri/ prăjituri din magazine șamd) poate duce la apariția unor boli cronice.
Iată și un articol recent dintr-o publicație medicală românească ce vorbește despre dovezile privind legătura dintre alimentele ultra-procesate și cancer.
Ține de foame un covrig? Nu prea, deși senzația de sațietate se instalează la câteva minute după consum. Dar nu ține mult. De ce? Din cauza conținutului mare de amidon (zahăr) din covrigi, care generează o creștere a nivelului de glucoză din sânge, care duce la o eliberare masivă de insulină în sânge (care transferă glucoză la nivel celular ori o stochează sub formă de grăsime) și care este urmată de o scădere abruptă a nivelului de glucoză din sânge (s-a ocupat insulina de asta!), care duce la apariția senzației de foame!
Am scris aici despre covrigii de la Luca, dar presupunerea mea rezonabilă este că toți producătorii au o rețetă similară, pentru a fabrica un produs similar, adică unul care să fie bun la gust.
Sigur, covrigii sunt făcuți pentru a fi consumați calzi/ proaspeți, așa că în cazul acestora nu trebuie investit prea mult pentru a asigura aceeași consistență și același gust produsului pe termen lung. Și reci, dar încă proaspeți, covrigii sunt încă buni.
Un covrig făcut din făină, drojdie, apă și sare nu este la fel de bun precum cel cu o rețetă ca cel de la Luca.
→ Despre cum să controlezi vârfurile de glucoză din sânge am scris recent un articol, pe care-l poți accesa aici.
→ Ingredientele covrigului de la Luca le-am luat de pe site-ul companiei, pe această pagină. Clic pe „Informații suplimentare” pentru a putea vedea ingredientele.
Credit imagine: romania-insider.com
