Studii recentă arată că sunt diferențe mari între oameni în modul în care organismul reacționează la diferite alimente, ceea ce arată necesitatea nutriției personalizate și inadecvarea metodelor curente.
Nu există două persoane care să reacționeze identic la același tip de aliment, nici măcar gemenii identici. Răspunsul organismului la alimente depinde de mulți factori, unul foarte important fiind microbiomul (totalitatea microbilor din intestine); genetica are un rol mai puțin important decât se credea. Modificările aduse alimentației pot modifica microbiomul, ceea ce înseamnă, pe cale de consecință, modificarea răspunsului organismului la alimentele ingerate, la stres, modificarea stării de spirit și reducerea inflamației.
Afirmațiile de mai sus au la bază un studiu denumit PREDICT-1 (Personalized Responses to Dietary Composition Trial-1), coordonat de profesorul Tim Spector și echipa sa de la King’s College London și ZOE, în colaborare cu cercetători din SUA, Marea Britanie, Italia și Suedia. Studiul PREDICT-1, care a implicat 1.103 subiecți, inclusiv 660 de gemeni identici și neidentici, din Marea Britanie și SUA, a început în iunie 2018 și măsurat o gamă largă de markeri, de la nivelurile de glucoză din sânge, grăsimi și insulină până la nivelul de activitate fizică, inflamația din organism, calitatea somnului și calitatea (diversitatea) microbiomului.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
După cum probabil cei care intră pe acest site în mod regulat au observat, în ultimii 2 ani am publicat multiple articole cu privire la nutriție/ alimentație. Mă apropii de final și cu acest domeniu (după ce am scris pe larg despre fizică, biologie, tehnologie, psihologie sau cosmos, printre altele) și va trebui să identific altul de interes pentru următorii doi ani 😀.
În tot acest timp mi-am cristalizat o serie de concluzii simple cu privire la legătura dintre alimentație și sănătate. Surprinzător, cel puțin pentru mine, este că, în fapt, marile descoperiri din acest domeniu sunt de bun-simț și în niciun caz nu revoluționează modul în care gândim despre hrănire. Sigur, cei care își asigură un venit ca urmare a implicării în domeniul nutriției au tendința de a pune în evidență lucruri mici, încercând să creeze impresia că au o mare relevanță - desigur, pentru a-și demonstra utilitatea.
De pildă, probabil că cea mai rezonabilă și mai importantă concluzie pe care o poți trage după ce te lămurești cam ce gândesc cercetătorii în domeniul nutriției umane este următoarea: trebuie să mâncăm așa cum mâncau strămoșii noștri care aveau acces la o alimentație decentă și să nu mâncăm mult. În alte cuvinte asta înseamnă, în esență: să evităm produsele inventate de industria alimentară modernă, adică produse înalt-procesate, cu multiple adaosuri de substanțe chimice (zahăr, sare și grăsimi, printre altele) care au rolul de a prelungi perioada de valabilitate a produselor și de a fi gustoase, dar au efecte nocive asupra organismului.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cartea „Food for live” de Tim Spector are două mari părți: în prima se vorbește despre principiile alimentației sănătoase, în a doua se vorbește despre diversele tipuri de alimente. Tim Spector este un epidemiolog, doctor și scriitor de știință englez, specializat în studiile pe gemeni, genetică, epigenetică, microbiom și dietă. Acesta derulează de circa 30 de ani un studiu clinic masiv pe gemeni identici.
În cartea „Food for life”, Spector oferă „un ghid pentru alimente și nutriție”. În continuare găsiți o serie de idei din prima parte a cărții. Este una dintre cele mai bune cărți de nutriție pe care le-am citit, deși mi-ar fi plăcut ca nivelul de detaliu în ce privește concluziile sale cu privire la diverse alimente să fie mai ridicat.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Principalii factori care influențează starea de sănătate a unui individ sunt: zestrea genetică și stilul de viață. Stilul de viață se referă, în esență, atât la alimentație, cât și la activitatea fizică.
Iată în continuare 20 de sugestii pentru o viață sănătoasă și mai lungă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Compania NOVOS, pe care am mai menționat-o în articolul despre cele 12 cauze ale îmbătrânirii, companie susținută de o serie de biochimiști, geneticieni și profesori de la universități prestigioase, precum Harvard, MIT și altele, are ca scop identificarea unor substanțe chimice care să crească longevitatea.
NOVOS a creat două suplimente cu care-și propune să contracareze efectele celor 12 cauze ale îmbătrânirii.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Compania NOVOS a fost fondată în anul 2018 cu scopul de a „debloca accesul la cunoașterea și produsele care au în vedere cele douăsprezece cauze ale îmbătrânirii”. Dacă încercați să căutați pe motoarele de căutare despre cauzele îmbătrânirii o să observați că nu există deocamdată o opinie comună între cercetători, deși nu sunt totuși diferențe foarte mari între aceștia.
NOVOS a fost înființată de Chris Mirabile, dar pentru producerea produsele sale și derularea de studii clinice se bazează pe biochimiști, geneticieni și profesori de la universități prestigioase, precum Harvard, MIT și altele.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Grăsimile alimentare au, de regulă, o „reputație” proastă, căci conțin multe calorii. Carbohidrații și proteinele conțin 4 calorii / gram, pe când grăsimile conțin 9 calorii / gram. Dar grăsimile sunt mai mult decât pachete de energie. Acestea sunt esențiale în stabilirea gustului (plăcut) al unor preparate culinare, intensificând anumite gusturi. În plus, grăsimile au rolul de a reține căldura organismului, precum și de a proteja organele interne.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cancerul este considerat o boală cu debut tardiv, de obicei la adulții cu vârsta de 50 de ani sau mai mult, însă datele recente sugerează că incidența acestuia a crescut marcant și la persoanele mai tinere. Numărul mare de persoane tinere diagnosticate cu cancer este asociat cu creșterea incidenței obezității și cu modificările din mediu, cu expunere mai crescută la fum și compuși de ardere ai combustibilului, schimbări în programul de somn, dezechilibre ale microbiomului și expuneri la diverși compuși carcinogeni.
Într-un studiu publicat recent în JAMA Network Open, s-a ajuns la concluzia că incidența cancerului debutat precoce (vârsta sub 50 de ani) a crescut pe parcursul a 9 ani, în timp ce incidența în rândul persoanelor peste 50 de ani a scăzut. Pe perioada studiului, s-a constatat o creștere a cazurilor care afectează persoanele de sex feminin față de bărbați, din cauza creșterii incidenței cancerului mamar și cancerului uterin.
- Detalii
- Scris de: Dr. Ana Maria Vasile
Înainte de a vorbi despre ce se poate face pentru a accelera metabolismul, vreau să menționez rapid ce nu ajută: suplimentele alimentare. Studii recente arată că pur și simplu sunt ineficiente, în ciuda publicității și afirmațiilor îndrăznețe din spațiul public.
Și mai vin cu o veste proastă, înainte de a intra efectiv în articol: dietele încetinesc metabolismul, pe termen lung.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Este o întrebate legitimă: care e problema cu cartofii prăjiți? Sunt buni la gust, dar au o publicitate proastă. De ce?
Sunt mai multe motive. Un motiv foarte bun este acela că, după prăjirea în ulei, cartofii or să aibă mai multe calorii, în fapt de două ori mai multe. Un alt motiv este acela că prăjirea în ulei adaugă grăsimi nesănătoase. Cantitatea de sare ingerată cu cartofii prăjiți este mare, ceea ce vine cu alte riscuri de sănătate. În fine, un alt motiv este acela că, prin prăjire, sunt produse substanțe nocive, posibil cancerigene.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Riscul de boli cardiovasculare poate fi cu 30%-50% mai ridicat la persoanele cu glicemie crescută, chiar şi când aceasta nu depăşeşte valorile prag pentru diagnosticul de diabet zaharat, conform unui studiu publicat în The Lancet Regional Health Europe.
Persoanele cu prediabet, diabet nediagnosticat și diagnosticat anterior au risc ridicat de boală cardiovasculară, în timp ce persoanele cu niveluri scăzute sau normale ale hemoglobinei glicozilate (HbA1c) au risc scăzut. Dacă glicemia este în limite normale, riscul de boli cardiovasculare este cu atât mai scăzut, cu cât glicemia este mai redusă.
- Detalii
- Scris de: Dr. Monica Dugăeșescu
Afecțiunile medicale sunt clasificate în două mari categorii: boli cronice și boli acute.
O boală cronică este una care progresează lent, cu schimbări mici pe perioade lungi și care durează mult. Exemple de boli cronice: diabetul, cancerul sau hipertensiunea arterială.
Cauzele unei boli cronice țin de genetică, de mediu ori de obiceiuri nesănătoase (o alimentație inadecvată, sedentarism etc.).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Găsirea unui echilibru între efectele benefice ale antibioticelor (eliminarea infecțiilor bacteriene) și cele nocive (afectarea florei intestinale și a sistemului imunitar, plus generarea rezistenței la antibiotice) reprezintă una dintre cele mai problematice provocări pentru cercetători. Identificarea unei căi de a administra antibioticele țintit (afectând doar bacteriile care generează infecția), alimentația corectă și folosirea antibioticelor doar în cazurile în care chiar este nevoie de acestea ar putea reprezenta abordarea corectă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Usturoiul pare să aibă ceva al lui... Oricât ai încerca să scapi de mirosul lui după ce-l mănânci, nu prea poți...
Problema principală este aceea că usturoiul, prin anumiți compuși chimici, nu rămâne la nivelul gurii, ci se transferă prin intermediul tractului gastrointestinal (sistemul digestiv) în sânge.
Și mai rău, de acolo o substanță chimică (sulfura de metil alil; eng. allyl methyl sulfide) este eliminată din organism prin pori (transpirație), urină, dar și prin intermediul plămânilor (unde substanța ajunge să „contamineze” aerul plămânilor). Întregul proces de eliminare a substanței poate dura până la 24 de ore.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Substanțele nutritive sunt substanțele pe care organismul le utilizează pentru dezvolta, menține și repara țesuturi.
Apa, carbohidrații, lipidele (grăsimile), proteinele, vitaminele și câteva minerale sunt nutrienți sau substanțe nutritive.
Pe lângă substanțe nutritive în alimente se mai găsesc și alți compuși, precum fibre, fitonutrienți (fitochimicale), pigmenți, aditivi, alcooli etc.
Fitonutrienții sunt compuși chimici care apar natural în plante, precum: carotenoida, polifenolul, luteina, zeaxantina, licopenul, acidul elagic sau hesperidina.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.