Care este diferența dintre plante, vegetale, legume și leguminoase? Acești termeni sunt utilizați de multe ori în mod interschimbabil, în special în domeniul nutriției. Și din acest punct de vedere vrem să clarificăm lucrurile în acest articol.
Deși nu este foarte simplu să stabilești delimitări ferme între conceptele menționate (plante, vegetale, legume și leguminoase), în special pentru că în literatura de limbă engleză (de unde se traduc cărțile la noi) sunt abordări diferite, se poate totuși lămuri într-un mod rezonabil despre ce vorbim atunci când utilizăm acești termeni.
Întâi de toate trebuie menționat că sintagma standard în nutriție este „legume și fructe”. Este important acest aspect, pentru ne lămurește despre un lucru: legumele se referă generic la plantele pe care le folosim în alimentația umană.
Pe scurt, plantele reprezintă unul dintre regnuri (regnul este al doilea rang taxonomic de clasificare a vieții, după domeniu).
Regnul Plantae este format din plante, mușchi și ferigi. Celelalte regnuri, după una dintre taxonomii (căci sunt mai multe): monera/ procariota (bacteriile și algele albastre-verzi), protista (algele și protozoarele (euglena verde, parameciul, amiba, giardia)), fungi (drojdii, mucegaiuri, ciuperci cu pălărie) și animalele.
→ Citiți mai multe despre clasificarea viețuitoarelor aici (taxonomia „clasică”) și aici (propuneri de schimbare a taxonomiei).
Plantele acoperă, așadar, de la iarba câmpului la plantele cultivate în curte, de la copacii din pădure la florile din ghiveci.
Conceptul de „vegetale”, din punctul meu de vedere, este un termen perfect sinonim cu cel de plante.
Legumele, în schimb, se referă strict la plantele/ vegetalele cultivate pentru hrana omului (fasolea, morcovul, cartofii, ceapa, ridichea, varza etc.); se mai numește și zarzavat. O să găsiți acestă explicație în mai toate dicționarele limbii române.
Leguminoasele (în fapt, plantele leguminoase), în schimb, se referă la o familie de plante, familia leguminoaselor, care conține plante al căror fruct este o păstaie (mazărea, fasolea, soia, lintea, arahida etc.).
În engleză e un pic diferit...
În literatura de limbă engleză o să găsiți diferențe între termeni care nu se regăsesc în limba română. Plantele reprezintă termenul generic, în care sunt incluse:
- vegetalele (partea care se mănâncă dintr-o plantă);
- legumele (clasă a vegetalelor care conțin mazărea, fasolea, arahidele etc.). Această clasificare are o abordare strict alimentară. Legumele, așadar, sunt asociate cu ce numim în limba română „leguminoase”.
- nuciferele și semințele.
Vegetalele sunt de obicei grupate în funcție de partea din plantă care se mănâncă, precum frunzele (salată verde), tulpina (țelina), rădăcinile (morcovul), tuberculii (cartoful), bulbii (ceapa) și florile (broccoli).
Acum, că ne-am clarificat (cât de cât...) asupra diferențelor dintre plante, vegetale, legume și leguminoase, iată câteva informații suplimentare despre lumea plantelor...
Gimnosperme și angiosperme
Plantele lipsite de fructe se numesc gimnosperme (ex: bradul, ienupărul), iar plantele cu flori și semințe închise în fruct se numesc angiosperme, care sunt plantele cele mai evoluate.
Plantele angiosperme sunt formate din rădăcină, tulpină, frunze, flori și fructe.
Pornind de la definiția științifică, roșia, fasolea, porumbul, ardeiul gras, mazărea, vânăta, dovleacul, castravetele sunt toate fructe, nu legume. Dar din punct de vedere alimentar sunt tratate ca legume.
De ce nu sunt tratate ca fructe? Cel mai important criteriu este gustul, fructele fiind dulci, iar legumele deloc sau mult mai puțin dulci.
→ Vezi și: Diferența dintre legume și fructe
Din categoria angiospermelor fac parte: arborii din păduri, pomii din livezi, gramineele și plantele cu flori din pajiști, plantele de cultură (alimentare, tehnice și ornamentale). Plantele tehnice sunt cele cultivate si utilizate in scopuri industriale, precum: floarea-soarelui, rapița, sfecla de zahăr, inul, cânepa, hameiul, tutunul și soia.
Dicotiledonate și monocotiledonate
Angiospermele sunt de două feluri: dicotiledonate și monocotiledonate (adică păstrează embrionul în unul sau două cotiledoane, care conțin substanțe de rezervă pentru embrion).
→ Dicotiledonate
Familia ranunculaceelor: plante ierboase, una dintre cele mai primitive familii de angiosperme.
Familia rozaceelor: acestei familii îi aparțin aproape toți pomii roditori (cum sunt mărul, părul, prunul etc.), precum și alte plante (precum trandafirul, zmeurul, murul și fragul).
Familia leguminoaselor: conțin plante înrudite cu rozaceele, fructul lor este o păstaie (mazărea, fasolea, soia, lintea, arahida etc.).
Tot din rândul leguminoaselor fac parte trifoiul, lucerna și salcâmul.
Familia malvaceelor și linaceelor: bumbacul face parte dintre malvacee, iar inul din cea a linaceelor. Cânepa, în schimb, face parte din familia cannabinaceelor.
Familia cruciferelor: varza albă, varza roșie, varza creață, varza de Bruxelles, varza pentru frunze, gulia, conopida, rapița, napii-de-miriște, muștarul și hreanul etc.
Familia solanaceelor: cartoful, tomatele, vinetele, ardeiul-gras, gogoșarii, ardeii-iuți, tutunul etc.
Familia labiatelor: levănțica, izma, cimbrișorul, busuiocul, rosmarinul, cimbrul, salvia etc.
Familia compozitelor: păpădia, floarea-soarelui, cicoarea, salata-de-grădină, mușețelul, pelinul, coada-șoricelului, crizantema, daliile, pălămida, albăstrița, susaiul, scaieții și spinii, brusturele etc.
Familia chenopodiaceelor: sfecla (de zahăr, furajeră sau roșie), spanacul, loboda etc.
Familia fagaceelor: stejarul, fagul.
→ Monocotidedonate
Familia liliaceelor: laleaua, crinul, zambila, ceapa, prazul, usturoiul.
Familia amarylidaceelor: ghiocelul și narcisele.
Familia iridaceelor: șofranul, gladiola, brândușa etc.
Familia gramineelor: grâul, grâul tare, secara, orzul, ovăzul, orezul, porumbul.
Ca să vedeți cât de complicată este problema dicotiledonatelor, vedeți scheciul de mai jos cu Florin Piersic 😀:
