Colesterolul LDL ajută la formarea plăcii aterosclerotice

Nivelul mare al colesterolului rău din sânge trebuie să fie un motiv de îngrijorare pentru oricine, pentru că acesta este asociat cu un risc mare de formare a plăcii aterosclerotice și, pe cale de consecință, în timp, cu un risc mare de a avea un incident cardiovascular (infarct miocardic) ori cerebral (accident vascular cerebral - AVC).

De exemplu, dacă o bucată din această placă se rupe, se formează un cheag de sânge în arteră care poate bloca fluxul sangvin, ceea ce poate însemna atac de cord, dacă este la nivelul inimii, cu efecte majore asupra funcționării inimii, uneori blocajul putând fi chiar fatal. Dacă este la nivelul creierului, de asemenea, efectele pot fi majore, de la nealimentarea și afectarea unei părți a creierului pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă (în funcție de cât durează până la intervenția medicală specializată) până la deces.

În România infarctul miocardic acut este principala cauză de moarte neviolentă (vezi aici detalii).

Este important de menționat că atunci când vorbim despre colesterol și menționăm LDL sau HDL, în acest articol și în genere, nu ne referim la colesterolul în sine, ci la proteina care transportă colesterolul. Conceptele vor fi explicate mai jos.

Un articol recent publicat în Knowable Magazine face un rezumat al științei la zi cu privire la cum nivelurile colesterolului influențează sănătatea cardiovasculară și ce se poate face pentru a reduce nivelurile de colesterol rău din sânge. În continuare o să prezint, succint, principalele idei din articol.

Deși, de regulă, așa-numitul colesteror rău este „vinovat” de probleme cardiovasculare, există un alt tip de colesteror, denumit „lipoproteina(a)” (eng. lipoprotein(a)) care este implicat în acumularea de placă aterosclerotică.

Unul din cinci persoane are o predispoziție congenitală pentru a avea niveluri ridicate ale lipoproteinei(a), iar deocamdată nu se prea poate face mare lucru pentru a scădea aceste niveluri.

Statinele, care se comercizaliează în mai multe forme,  sunt medicamente care reduc nivelul colesterolului LDL, de tip „rău”, caracterizat de o densitate mică a lipoproteinelor (low-density lipoprotein - LDL).

Deși statinele reduc riscul de atac de cord și AVC cu circa 50%, unii dintre cei care le folosesc rămân în continuare cu risc de boală cardiovasculară.

Deși, de regulă, se vorbește despre colesterorul „bun”, HDL, (high-density lipoprotein) și colesterolul „rău”, LDL, mai sunt alte două tipuri de colesterol care sunt relevante sub aspect medical: colesterolul lipoproteina(a), amintit mai sus, și colesterolul-rest, care constă din colesterol VLDL (lipoproteine cu densitate foarte mică) și colesterol IDL (cu densitate intermediară).

Ce doresc doctorii este să poate reduce, la nevoie, nivelul tuturor tipurilor de colesterol, mai puțin al celui HDL. Cu toate acestea numeroase studii au arătat că HDL este mai complex decât se credea, în sensul că o creștere a acestuia nu a îmbunătățit sănătatea pacienților dincolo de ce au reușit deja staatinele.

Medicamente prescrise de medici pentru reducerea colesterolului LDL:
-- Sechestranții acizilor biliari. Acizii biliari sunt făcuți din colesterol, așa că medicația care înlătură acizii biliari obligă organismul să folosească colesterol LDL pentru a-i crea. Se administrează de regulă în combinație cu statine.
-- Statinele. Acestea încetinesc procesul de producere a colesterolului în ficat și îmbunătățesc abilitatea acestuia de a elimina colesterolul din sânge.
-- Ezetimib. Acesta blochează absorbiția colesterolului din alimente și bilă în intestinul subțire. Ca efect, ficatul ia mai mult colesterol din sânge pentru a crea bila necesară pentru digestie.
-- Derivați ai acizilor grași omega-3. Două medicamente, lovaza și vascepa, reduc nivelul grăsimilor din sânge.
-- Inhibitori PCSK9. PCSK9 controlează cantitatea de receptori LDL din ficat, care extrag colesterolul rău din sânge. Când PCSS9 sunt blocați, vor fi mai mulți receptori LDL pentru a elimina colesterolul din sânge.
-- Acid bempedoic.  Acesta blochează sinteza colesterolului asemănător modului de acțiune al statinelor. Avantajul acidului bempedoic este că este un „pre-medicament” înainte să ajungă în ficat, în sensul că nu există ca substanță activă în organism, evitând efecte adverse precum durerile musculare, prezente în cazul administrării statinelor.
-- Colchicina. Este un anti-inflamator folosit pentru a trata guta, care nu acționează direct asupra colesterolului, dar care reduce inflamația implicată în formarea plăcii ateriene.

Colesterolul este important în organism. Controlează stabilitatea și fluiditatea membranelor celulare și este un ingredient important în crearea de hormoni, precum testosteronul și estrogenul.

Colesterolul LDL
Colesterolul nu se amestecă bine cu apa, dată fiind alcătuirea chimică a acestuia. Asta înseamnă că, transmis de unul singur, se va separa, așa cum face uleiul pus în apă. Pentru asta este nevoie de complexe de proteine și grăsimi, denumite lipoproteine, care sunt create în ficat și în intestine și care au rolul de a transporta colesterol, dar și grăsimi, către țesuturile organismului.
Grăsimile merg către mușchi, pentru a fi utilizate pentru energie, ori către țesutul adipos, pentru stocare.
În schimb, colesterolul este transmis către țesuturi, pentru a fi încorporat în celulele membranelor și utilizat pentru crearea hormonilor.

După ce particulele purtătoare (lipoproteine-colesterol-grăsimi) distribuie cea mai parte a grăsimilor, acestea devin ceea ce numim colesterol LDL. Problema apare atunci când aceste particule LDL, în loc să revină la ficat pentru a fi reciclate, se strecoară în pereții vaselor de sânge, generează o reacție imună denumită „inflamație”, celule imune absorb o parte din particulele LDL și, uneori, rămân blocate în pereții vaselor de sânge - ceea ce reprezintă începutul pentru formarea plăcii aterosclerotice.

Atunci când placa formată limitează fluxul sanguin către inimă, apare o durere denumită „angină”. Dacă o bucată de placă se rupe și începe să se deplaseze prin sânge, poate bloca un vas de sânge la un moment dat, ceea ce poate duce, în funcție de unde se oprește, la infarct miocardic ori accident vascular cerebral.

Cu cât mai puțin colesterol LDL în sânge, cu atât mai bine. Statinele și alte medicamente recente sunt eficiente în a aduce nivelul de colesterol în parametri.

Cum călătorește colesterolul prin organism
De la intestine la ficat:
Grăsimi și colesterol din alimente sunt încorporate în particule lipoproteice denumite chilomicroni, care trec din intestine în limfă, de unde ajung în sânge. Aceste particule transferă acizi grași către mușchi și celule adipoase, iar când „scapă” de „încărcătură” sunt, de regulă, reciclate de ficat. Aceste resturi chilomicronice pot contribui și la placa aterosclerotică.

De la ficat la țesuturi:
Ficatul produce lipoproteine pentru a transporta grăsimi și colesterol prin organism, eliberând lipoproteine cu densitate foarte mică (VLDL). Pe măsură ce lasă grăsimi la țesuturi, particulele devin mai puțin dense, devenind lipoproteine de densitate intermediară (ILD), iar în final cu densitate mică (LDL). După ce au eliberat grăsimea, lipoproteinele de densitate mică (LDL) încept să distribuie colesterol către celulele organismului, pentru a stabiliza membranele celulare, și către glande, pentru a produce hormoni. Ulterior, LDL, se întorc, de regulă, la ficat pentru reciclare. VLDL, IDL și LDL pot contribui, prin colesterolu lor, la formarea plăcii.

Lipoproteinele de densitate mare (HDL) colectează colesterolul din placă:
Lipoproteinele de mare densitate sunt create în ficat și în intestine. Acestea călătoresc prin sânge, colectând colesterolul din țesuturi, dar și din placa aterosclerotică. Ulterior, colesterolul HDL revine la ficat pentru reciclare.

Lipoproteina(a)
Tratamentele menționate mai sus pentru colesterolul LDL nu funcționează în cazul lipoproteinei(a).

Lipoproteina(a), compusă din colesterol LDL și o proteină, apolipoproteina(a), este o plină de mister, pentru că, deocamdată, nu este clar care este rolul ei în organism. Ar putea avea un rol în vindecarea rănilor.

Lipoproteina(a) distribuie colesterol către vasele de sânge, ca LDL, promovează formarea cheagurilor de sânge ce blochează arterele și crește riscul de inflamație. Pentru că nu se paoate face mare lucru pentru a-i reduce nivelul din sânge, aceasta a fost ignorată de doctori.

În prezent sunt mai multe medicamente în faza de studiu clinic, dar va mai dura câțiva ani pentru a vedea dacă acestea sunt eficiente înpotriva nivelurilor mari de lipoproteină(a).

Colesterolul HDL
Activitatea fizică și reducerea greutății corporale (dacă este prea mare) pot crește nivelul de colesterol LDL, care, cum spuneam mai sus, are rolul de a alimina colesterolul rău din organism.

Sunt încă multe pe care nu le știm despre acest tip de colesterol. Uneori reduce inflamația, ceea ce e bine, alteori crește nivelul acesteia, din motive neclare. Dar, una peste alta, un nivel în parametri al colesterolului HDL indică o bună sănătate cardiovasculară.

Trigliceridele
Trigliceridele sunt componenta de grăsimi din sânge, transportate prin organism cu ajutorul lipoproteinelor.

Nivelul de trigliceride depinde, în principal, de dietă și de nivelul de activitate fizică în care este implicat fiecare.

Un nivel ridicat al trigliceridelor este asociat cu un risc mai mare de boli cardiovasculare, iar niveluri foarte ridicate sunt asociate cu inflamația pancreasului, cunoscută sub numele de pancraetită.

În funcție de tipul de particule lipoproteice, compoziția chimică este diferită, nivelul cel mai mare de trigliceride fiind în chilomicroni, apoi FLDL, IDL, LDL și HDL.

Una dintre abordările principale privind reducerea nivelului de trigliceride constă în administrarea de ulei de pește, care este bogat în acizi grași omega-3 (acid eicosapentaenoic și acid docosahexaenoic). Se crede că acești acizi încetinește procesul de producere a grăsimilor la nivelul ficatului.
Însă, într-un studiu publicat în anul 2019, în care participanților li s-a administrat un derivat purificat de acid eicosapentaenoic, s-a observat o reducere a riscului de probleme cardiovasculare și de deces de 25%, dar, ciudat, nu și o reducere a nivelului trigliceridelor. Un alt studiu, care a folosit ambii acizi, nu a identificat beneficii de sănătate. Motivele sunt neclare.

Concluzia cu privire la trigliceride de astăzi pare a fi: acestea sunt un indicator al unei sănătăți cardiovasculare precare, dar nu sunt cauza acesteia.

Ce se poate pentru a reduce nivelul de colesterol rău, dincolo de medicație?
Consumul mai multor fibre solubile sub formă de leguminoase, cereale integrale, semințe, fructe și legume poate ajuta la cuplarea colesterolului în tractul digestiv și la eliminarea acestuia din organism. Unele alimente, cum ar fi nucile, avocado și peștele gras conțin și grăsimi polinesaturate, care scad colesterolul LDL din sânge.

Încercați să limitați consumul de alimente bogate în grăsimi saturate, grăsimi trans și colesterol, cum ar fi carnea roșie, untul și brânza. Alegeți în schimb proteine vegetale precum soia și alimente minim procesate.

Deși efectele acestor alegeri dietetice asupra colesterolului variază de la o persoană la alta, ele pot scădea riscul de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Exercițiile fizice câteva zile pe săptămână pot scădea și mai mult nivelul colesterolului LDL și al trigliceridelor, în timp ce crește colesterolul HDL. Aceste schimbări ale stilului de viață pot beneficia substanțial chiar și celor care au nevoie de medicamente pentru scăderea colesterolului.

Recomandarea care se impune la finalul acestui acestui articol este aceea de a încerca reducerea colesterolului non-HDL, fie prin dietă și exerciții fizice, dacă funcționează, fie prin medicație, fie împreună.



Sursa: All about cholesterol și Get your cholesterol în check (pentru subcapitolul dedicat reducerii colesteroluluil fără medicație)
Credit imagine: wikipedia.org

Write comments...
symbols left.
Ești vizitator ( Sign Up ? )
ori postează ca „vizitator”
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.