În legătură cu evoluția stării de sănătate a populației nu avem niciun proiect major. Iar un cumul de factori face ca predicția din acest articol, conform căreia populația României va fi din ce în ce mai bolnavă pe măsură ce trec anii, să fie greu de infirmat de realitate.
Pe scurt, doi sunt factorii care influențează negativ starea de sănătate a populației pe termen mediu și lung: modernitatea și lipsa de educație formală. La o primă privire nu este evident, probabil, care ar putea fi legătura celor două cu starea de sănătate, dar ne vom lămuri imediat.
În fapt, cele spuse mai jos sunt, cred, arhicunoscute, dar o înțelegere a impactului integrat la nivel social pare că lipsește, atât din discursul public, cât și din procesul de planificare de politici publice.
Modernitatea
Sigur, termenul de modernitate, în sine, nu are nimic negativ, dimpotrivă. Dar modernitatea a venit cu un mod de viață care afectează sănătatea indivizilor.
Sedentarismul copiilor
Cei care au copii au observat care sunt activitățile obișnuite ale acestora, atunci când nu sunt la școală: își petrec o bună parte din timp cu ochii ațintiți asupra telefoanelor mobile. Chiar și atunci când sunt împreună cu prietenii.
Pe de-o parte, acest comportament afectează calitatea vederii (vezi acest articol privind unele recomandări pentru păstrarea unei bune vederi). Pe de altă parte, evidențiază un comportament static, fără implicarea corpului în activități fizice semnificative.
Sunt mai multe cauze pentru care copiii sunt sedentari și nu mai practică sporturi.
Un motiv este acela că au dispărut spațile de joacă dintre blocuri din zonele urbane, spațiul pe care jucau fotbal sau alte sporturi copiii fiind acum ocupat de mașini.
În București sunt înregistrate 1,4 milioane de mașini. Nu mai vorbesc despre cele din provincie care staționează zilnic în București. Dacă luăm o medie de 8 m2 pentru fiecare mașină, vedem că 11.200 km2 sunt ocupați de mașini, iar orașul are 239 km2. Dacă ești un extraterestru care nu știe nimic despre Terra, nu ai cum să nu rămâi cu impresia, la o primă vedere, că orașele lumii sunt locuite de mașini, în primul rând.
Un alt motiv este acela că au dispărut sporturile organizate la nivelul școlilor (ori, în orice caz, se face foarte puțin). Nu se mai organizează competiții între școli cum se făcea odată. Sportul s-a mutat în zona privată, cu rezultate mai mult decât îndoielnice, după cum am putut observa.
Performanțele sportivilor români la nivel internațional au scăzut dramatic după 1989, iar oricât de mult am vrea să ignorăm acest fapt, nu se poate să nu fie o legătură cu modul în care era tratat și organizat sportul înainte (cu toate relele vremurilor trecute) și cu modul în care (nu) este organizat astăzi.
Sportul mutat în privat introduce o primă barieră fantastică: cea financiară. Numai copiii din familii care-și permit financiar plata unor abonamente lunare pot participa la diverse sporturi. Dar problema nu este doar de ordin financiar.
Problema deplasării la antrenamente este una serioasă în multe familii, care nu-și pot lăsa copiii să meargă singuri în cealaltă parte a orașului ori, în multe cazuri, în alte localități. Dacă activitățilie sportive ar avea loc în interiorul școlilor, atunci lucrurile ar fi diferite, în mod evident.
Pe de altă parte, cele mai multe cluburi de copii, indiferent de sport, nu par să-și pună problema performanței. Cel puțin aceasta este experiența mea. Ci pe cea a supraviețuirii ori, dacă lucrurile merg bine, a profitului. Un club va lua oricâți copii poate, pentru că primează suma strânsă la final de lună, nu calitatea participanților/ sportivilor.
În fine, un alt motiv, dacă mai era cazul, este acela că există alte atracții care ocupă timpul copiilor, pe care le cunoașteți: Netflix, TikTok, Instagram șamd.
Sedentarismul copiilor face, inetivabil, ca aceștia să se maturizeze cu un organism plăpând, care nu beneficiază de stresul pe care-l presupune activitatea fizică, dar care ajută la formarea unui organism rezistent și sănătos.
Sedentarismul duce la disfuncții metabolice (genele creează proteine problematice) care duc la boli. În schimb, exercițiul fizic îmbunătățește sănătatea și previne apariția bolilor cronice. Mai multe puteți citi aici.
Alimentația copiilor
Despre alimentație am tot în scris în ultimii doi ani, oferind, cred, prin multiple articole, o bună sinteză a științei nutriției sănătoase. Am publicat recent un Ghid al alimentației sănătoase, pe care-l puteți citi aici.
Modul în care se alimentează copiii astăzi va duce la probleme de sănătate atunci când vor ajunge adulți. Deși, în mod cert, există diferențe între copii în ce privește alimentația, diferențe care țin în special de mediul familial, ce putem observa sunt următoarele: astăzi mulți copii consumă în mod regulat produse de simigerie-patiserie (prăjituri, plăcinte, pateuri, covrigi etc.). Fac asta în pauzele școlare sau după școală (un anumit brand este loc de întâlnire), dar, în multe cazuri, acest tip de produse reprezintă o soluție la îndemână pentru părinți pentru a potoli rapid foamea celor mici. Aceste produse au la bază făină albă, pe lângă alte elemente îndoielnice, din care s-a eliminat partea bună a bobului de grău (partea externă a bobului, care conține minerale, fibre, fitochimicle și acizi grași) și care este mai ușor de digerat (cu efecte pe termen lung asupra sănătății, printre altele, creșterea în greutate).
În plus, copiii consumă băuturi carbogazoase și energizante. Acestea conțin cantități impresionate de zahăr, pe lângă alte ingrediente care pot afecta sănătatea copiilor (Red Bull conține 11 g de zahăr la 100 ml - adică 27 g zahăr la o cutie, plus 80 mg de cofeină, cât cafeaua instant; Coca Cola conține 10,6 g de zahăr la 100 ml; datele privind zahărul conținut sunt conform specificațiilor oficiale ale acestor băuturi).
Și probabil că mulți părinți au tendința de a achiziționa de câte ori merg la supermarket diverse dulciuri, care vor face ulterior parte din „pachețelul de școală”. Este baza formării unui obicei prost, acela de a consuma în mod regulat dulciuri, care, în largă majoritate, sunt produse ultra-procesate cu adaos mare de zahăr sau înlocuitori.
Sigur, recomandat ar fi dulciurile să fie înlocuite cu fructe, înlocuire care să țină cont de ce fructe preferă copilul. Deși și fructele conțin zaharuri, absorbția acestora de către organism se face în mod complet diferit, iar efectele asupra organismului ale consumului de fructe sunt în mod clar benefice. Ce trebuie înțeles este că nu „dulcele” este problema, ci produsul consumat.
Dacă adăugăm lipsa unei hrane echilibrate la sedentarism, obținem un tablou complet: ajunși adulți și fără schimbări fundamentale ale dietei, copiii de astăzi vor fi adulții de mâine cu boli cronice (diabet, boli cardiovasculare, diverse tipuri de cancere etc.).
Dar, până să ajungem „mâine”, trebuie spus că este îngrijorător numărul din ce în ce mai mare de copii cu diabet din România!
Câteva cuvinte despre diabet...
În ce privește diabetul, în trend cu Occidentul, în România am văzut o evoluție dezastruoasă a incidenței acestei boli, de la 832 de mii de cazuri în 2012 la 1,25 milioane cazuri în anul 2021 (când au fost înregistrate și 4.344 de decese). Vezi pg. 4 a statisticii Institutului național de sănătate publică. Este interesant de observat că există o diferență semnificativă între numărul de cazuri de diabet din zona rurală (522 mii în 2021) și cel din zona urbană (732 mii în 2021), populația României locuind cam jumătate în rural, jumătate în urban.
În aceeași perioadă, numărul copiilor (0-14 ani) cu diabet s-a dublat, de la 1.998 de cazuri în 2012 la 3.973 de cazuri în 2021. Dacă vă gândiți că numărul copiilor cu diabet nu este mare (4 mii, față de 1,25 milioane adulți), amintiți-vă că diabetul este o boală cronică, ce se dezvoltă în mod normal într-o perioadă lungă, o boală care, în principiu, este asociată cu bătrânețea. În niciun caz nu este normal ca un copil să aibă diabet. Nu e ca și când ai răci.
Diabetul zaharat este o boală caracterizată prin hiperglicemie cronică provocată de scăderea secreţiei de insulină sau de tulburarea acţiunii acesteia. Se consideră că o persoană are diabet zaharat atunci când glicemia măsurată dimineaţa, înainte de masă, are o valoare mai mare de 126 mg % sau peste 200 mg % în orice moment al zilei.
Diabetul este o boală cu multiple complicații și riscuri. Cele mai comune complicaţii sunt retinopatia diabetică (riscul pierderii vederii), polineuropatia (afecțiune a sistemului nervos periferic), hipertensiunea arterială, infarctul miocardic, nefropatiile (boli rinichi), arteriopatiile, accidentele vasculare și altele.
Câteva cuvinte despre obezitatea la copii...
Nu am găsit statistici recente cu privire la obezitatea infantilă în România. Date mai vechi existente sunt de-a dreptul stupefiante: conform unui articol din 2020 „Singurul studiu oficial conține date din anul 2015 și arată că la toate grupele de vârstă studiate – 7, 8 și 9 ani - ponderea copiilor cu probleme de greutate (supraponderali sau obezi) este de peste 25%”.
Conform unor afirmații de acum câteva zile ale președintei Societății Române de Pediatrie „în România, unul din trei copii cu vârste de 6-7 ani este obez, iar unul din 10 este supraponderal. Aproximativ 30% din copiii de până la 14 ani sunt supraponderali și la aceștia se mai adaugă un procent de cam 15% de copii obezi”. Aceasta mai adaugă ,,Sunt multe ore parcurse de copii în fața device-urilor, media pentru cei 695 de copii fiind între 4 și 5 ore zilnic. Sunt cifre îngrijorătoare în contextul în care activitatea sportivă este extrem de limitativă la populația luată de noi în calcul. De aceea, fac un apel în a pune sportul la loc de cinste în viața copiilor”.
Aș menționa că apelul la sport este binevenit, dar problema principală stă totuși în alimentația deficitară, nu în lipsa de activități fizice. Ce vreau să spun este că o alimentați corectă ar elimina, de una singură, „epidemia” de obezitate din rândul copiilor. Sigur, cum spuneam și mai sus, sportul are beneficii incalculabile în păstrarea unei bune sănătăți.
În fine, un studiu privind obezitatea la copii în România publicat în 2019, dar care se bazează pe date colectate în 2007-2008, 2009-2010 și 2012-2013, indică, de asemenea, cifre alarmante (pg. 31):
„Dintre copiii incluși în analiza finală a datelor, 618 copii (5,9%) sunt subponderali, 6.606 copii (63,6%) sunt normoponderali, 1.723 copii (16,6%) sunt supraponderali, iar 1.446 copii (13,9%) sunt obezi.
În ceea ce privește subponderalitatea severă, aceasta se întâlnește la 165 copii (1,6% din totalul copiilor). Obezitatea severă a fost înregistrată la 380 copii (3,7% din totalul copiilor).
Supraponderalitatea și obezitatea au o prevalență mai mare în rândul băieților decât în rândul fetelor: 32,3% versus 28,7%. Variația între sexe este determinată în cea mai mare parte de procentul crescut al obezității în rândul băieților (16,4% la băieți și 11,3% la fete).
Prevalența supraponderalității, inclusiv obezitatea, crește o dată cu vârsta copilului, ea fiind de 27,3% la copiii de 7-8 ani, de 31,4% la cei de 8-9 ani și de 34,6% la cei de 9-10 ani.
De asemenea, prevalența obezității crește o dată cu vârsta copiilor, de la 12,5% la copiii de 7-8 ani, de 14,6% la cei de 8-9 ani și de 15,3% la cei de 9-10 ani. Obezitatea severă se întâlnește la 3,6% dintre copiii de 7-8 ani, la 3,9% la copiii de 8-9 ani și la 3,4% dintre copiii de 9-10 ani, fără diferențe semnificative în ceea ce privește prevalența obezității severe în funcție de vârstă”.
Și totuși, care ar fi esența unei alimentații echilibrate?
Deși am menționat mai sus ghidul acel ghid al alimentației sănătoase, o să reiau aici, foarte pe scurt, principiile fundamentale ale unei alimentații adecvate. Motoul ghidului, trecut pe prima pagină, este următorul: „Mănâncă, dar nu prea mult. În special plante și fructe. Redu/ elimină consumul de pâine albă, orez alb și cartofi. Evită pe cât posibil dulciurile și alimentele procesate”.
Dar dacă ar fi să rescriu într-un limbaj cât mai simplu tot ce am învățat din lectura a multiple cărți și a literaturii științifice recente, aș recomanda următoarele:
› eliminați pâinea albă din alimentație și înlocuiți-o, dacă nu puteți elimina complet pâinea, cu pâine integrală (făina albă se face din miezul boabelor de grâu, în urma eliminării părții exterioare a bobului, eliminându-se fibrele, magneziul, alte vitamine etc.).
› eliminați orezul alb din alimentație și înlocuiți-l cu orez brun (integral). Același lucru și când vine vorba despre paste. Folosiți paste integrale.
› eliminați / reduceți drastic consumul de alimente înalt-procesate, de orice tip. Cu alte cuvinte, favorizați în alimentație alimentele în forma lor naturală. Una este salamul sau cârnații, produse înalt-procesate, alta este o friptură.
› eliminați / reduceți drastic consumul de zahăr, sub orice formă (dulciuri, băuturi carbogazoase), înlocuind dulciurile cu fructele.
› reduceți consumul de brânză și carne roșie (porc, vită etc.).
› reduceți consumul de cartofi. Și, sigur, eliminați consumul de cipsuri de cartofi.
› consumați cât mai multe plante și fructe. Fructele sunt bune pentru sănătate, chiar dacă acestea conțin fructoză.
› consumați pește și păsări (pui, rață).
› consumați legume-păstăi (fasole, mazăre, soia, năut etc.).
› consumați nucifere (nuci de toate tipurile, alune de tot felul) și semințe.
Sigur, fundamental este să nu mâncați cât puteți! Stabiliți mărimea porțiilor care vă permite să vă păstrați greutatea dorită.
Să vă dau un singur exemplu în ce privește modul în care organismul „arde” caloriile pe care le consumăm. O bere, că tot e vară, are în jur de 200 calorii. Pentru a elimina aceste calorii trebuie să mergem, într-un ritm decent, circa 5 km. Dacă nu mă credeți, citiți eticheta primei beri cu care vă întâlniți, apoi faceți o plimbare de 5 km și vedeți ce vă spune aplicația care vă monotorizează pașii :)
Produsele integrale sunt net preferabile celor procesate, în special pentru că cele procesate elimină componente care păstrează alimentul sănătos și/ sau adaugă diverse ingrediente care afectează, pe termen lung, sănătatea.
După cum se poate observa ușor, dacă super-simplificăm, în fapt recomandarea la o alimentație sănătoasă se reduce la îndemnul la consumul de alimente neprocesate (așa cum sunt ele luate din natură) și la o reținere când vine vorba despre consumul de carne roșie și cartofi.
Dacă doriți detalii privind o alimentație corectă și impactul asupra organismului al diverselor alimente, intrați pe secțiunea dedicată alimentației. Unele dintre articolele mele favorite sunt cele despre: grăsimi, carbohidrați, proteine și vitamine.
Puse împreună, sedentarismul și dieta deficitară, obținem un „cocktail” super-nociv, care, cred, va exercita o presiune din ce în ce mai mare asupra sistemului sanitar, pentru că acești factori vor influența cum va arăta „peisajul medical” de mâine, câți bolnavi vor ciocăni la ușile doctorilor.
Nu spun că generațiile mai vechi au beneficiat de o educație alimentară superioară. Doar că timpurile au fost diferite, iar obiceiurile alimentare s-au schimbat, odată cu apariția supermarketurilor și a produselor procesate de toate felurile. Câți copii, la terminarea cursurilor, acum 30 de ani, mergeau la o patiserie, de unde cumpărau o bucată de pizza din făină albă, după care mergeau la un market de cartier, de unde luau o pungă de cipsuri și o băutură carbogazoasă? Iar când această practică devine un obicei, deja avem o problemă...
Educația
Astăzi se vorbește mult despre alimentație. Multe dintre articolele și cărțile scrise pe acest subiect sunt corecte, bazate pe studii științifice solide. O carte foarte bună este Eat, drink and be healthy de Walter C. Willett, pe care am și folosit-o în documentare pentru câteva articole apărute pe site.
Dar multe materiale sunt profund greșite, cu abordări extreme (care urmăresc, de regulă, pierderea în greutate, dar nu iau în calcul efectele pe termen lung ale dietei propuse și capacitatea individului de a o păstra pe termen nelimitat). Iar din acest talmeș-balmeș e greu să tragi concluzii corecte, dacă nu petreci mult timp studiind acest subiect aș alimentației.
Iar ce mi se pare că adaugă enorm la haosul de informații cu care suntem bombardați este accentul pe lucruri extrem de mărunte: ce potențial benefic / distructiv are produsul X; cât de nocivă este carnea roșie șamd.
Nu se va ajunge niciodată la o știință formulată clar, precum fizica sau chimia, când vine vorba despre alimentație. Sunt multe variabile care contribuie la starea de sănătate a organismului, care niciodată nu sunt luate în calcul de studiile care se fac, oricât de riguroase ar fi acestea (de regulă, alimentația sănătoasă este însoțită și de alte componente ale unui stil de viață sănătos). Asta nu înseamnă că studiile nu sunt valoroase, ci că sănătatea umană este un domeniu vast, care nu poate fi prins în ecuații simple. Și cu toate acestea, așa cum rezultă și din ghidul alimentației, știm care sunt regulile fundamentale ale unei alimentații sănătoase. Și ce am învățat, în esență, este cum industria alimentară ne-a schimbat obiceiurile vechi ale unui alimentații bazate pe alimente integrale. Ce știm astăzi ar trebui să fie suficient pentru oricine pentru a face o schimbare benefică în stilul său de viață.
Susțin că principiile alimentației corecte trebuie să facă parte din conținutul vreunei discipline pe timpul școlii, care să fie reluate, la un nivel diferit, în clase diferite. Una este să vorbești copiilor de clasa a V-a, alta este să vorbești celor de clasa a XII-a. Dar în mod cert se poate vorbi și unora, și altora despre ce presupune o alimentație sănătoasă și care sunt riscurile de sănătate ale unei alimentații dezechilibrate. Se poate vorbi și unora, și altora despre ce înseamnă boli cronice, despre efectele asupra organelor corpului ale sedentarismului, alimentației deficitare ori ale unor vicii precum fumatul și consumul exagerat de alcool.
Nu cred că vor fi toți copii convinși și că vor dispărea toate problemele la nivel național. Dar prin educație există șansa să se atingă o masă critică a celor cărora le pasă și care să-și schimbe obiceiurile alimentare, ceea ce va duce în mod obligatoriu la schimbarea produselor de pe rafturi.
Mai mulți oameni informați va duce la transformarea discursului public de pe rețelele de socializare cu privire la alimentație. În mod inevitabil va atrage și atenția Guvernului, care va introduce programe de promovare a alimentației sănătoase și de suprataxare a produselor înalt-procesate ori a băuturilor carbogazoase cu zahăr sau înlocuitori (da, s-a făcut ceva, dar în mod clar prea puțin).
Astăzi mulți aud la modul serios de subiectul alimentației când au ajuns deja la doctor, care le recomandă vreo dietă spartană. Și mulți cred că au avut ghinion că s-au ales cu boala identificată de medic (în sensul că boala a apărut cumva...). Nu fac nicio legătură cu stilul lor de viață. Sigur, nu exclud rolul geneticii în apariția unor boli, dar acesta este un subiect separat. Pe de altă parte, desigur, nu trebuie absolutizat: chiar și un stil de viață exemplar nu te face intangibil. Dar una este să contactezi o boală, știind că ai făcut ce depinde de tine, alta e să fii direct responsabil de apariția și dezvoltarea acesteia.
De ce nu am vorbi în școală despre ce ne afectează calitatea vieții? Dacă nici asta nu prezintă interes, atunci ce prezintă? Subiectul nu mi se pare deloc unul de nișă, care tot apar în spațiul public (ex: să se introducă ore de prim-ajutor în programa școlară).
Din câte-mi dau seama, există o evoluție nefastă a modului în care o parte din tânăra generație își petrece timpul liber și se hrănește. Deși lucrurile nu au fost perfecte în trecut, explozia recentă de alimente procesate din magazine și disponibilitatea unor produse cu conținut glicemic mare (cum sunt produsele de patiserie) au schimbat modul în care ne hrănim. Alimentația deficitară și sedendarismul perpetuu afectează și vor afecta starea de sănătate a populației. Creșterea numărului de copii bolnavi de diabet este o dovată puternică, mi se pare. Iar acest fapt va afecta, mai departe, sistemul sanitar, dar și calitatea actului medical (accesul la anumite echipamente medicale, accesul la medic șamd).
Da, organismul uman este puternic și rezistă câteva zeci de ani la (aproape) orice tratament la care este supus de către „proprietar”. Dar, referindu-ne la o populație cum este cea a României, agresiunea continuă asupra organismului printr-o alimentație neconformă și ignorarea musculaturii, prin lipsa de activitate fizică - vor duce la ce spuneam în tilul acestui articol: populația României va fi din ce în ce mai bolnavă.
PS. Căutând pe Internet informații despre lecții de alimentație în școli, am dat de un videoclip, dedicat elevilor de clasa a V-a, intitulat Alimentația sănătoasă, din cadrul disciplinei Dezvoltare personală. Bine... e făcut sub egida Ministerului Educației din Republica Moldova. Nu este perfect, dar mi se pare decent, cu informații suficient de bine articulate pentru copiii de 11 ani.
Credit imagine: depositphotos.com
