Uleiul de cocos este unul dintre puţinele alimente care pot fi clasificate ca „super-alimente”. Combinaţia sa unică de acizi graşi poate avea profunde efecte pozitive asupra sănătăţii. Aici este inclusă pierderea de grăsime, o funcţie cerebrală mai bună şi diverse alte beneficii uimitoare. În acest articol găsiţi 10 beneficii pe care uleiul de cocos le aduce sănătăţii şi care au fost confirmate experimental în studiile efectuate pe oameni.

 



1. Uleiul de cocos a fost condamnat în trecut, deoarece conţine grăsimi saturate

De fapt, uleiul de cocos este una dintre cele mai bogate surse de grăsimi saturate cunoscute, cu aproape 90% acizi graşi saturaţi (1). Cu toate acestea, studii noi arată că grăsimile saturate sunt inofensive. Multe studii ce au fost efectuate pe sute de mii de persoane demonstrează că „înfundarea arterelor”, datorită uleiului de cocos, reprezintă un mit (2). În plus, acest ulei nu are cantitatea obişnuită de grăsimi pe care o putem găsi în brânză sau friptură.

Nu, el conţine aşa-numitele trigliceride cu lanţ mediu (MCT) – care sunt acizi graşi de lungime medie. Cei mai mulţi dintre acizii graşi din dietă sunt cei numiţi acizi graşi cu lanţ lung, însă acizii graşi cu lanţ mediu din uleiul de cocos sunt metabolizaţi diferit. Ei merg din tractul digestiv direct la ficat, unde sunt folosiţi ca o sursă rapidă de energie sau sunt transformaţi în corpi cetonici ce pot avea efecte terapeutice asupra tulburărilor creierului, precum epilepsia sau boala Alzheimer.

Concluzie: uleiul de cocos conţine multe trigliceride cu lanţ mediu, care sunt metabolizate diferit şi care pot avea efecte terapeutice asupra mai multor tulburări ale creierului.

2. Populaţiile care consumă mult cocos se află printre cele mai sănătoase de pe planetă

Nuca de cocos este un aliment „exotic” din lumea occidentală, ce este consumat în primul rând de către oamenii conştienţi de importanţa sănătăţii lor. Totuşi, în unele părţi ale lumii, nuca de cocos este un produs principal din dietă. Cel mai bun exemplu este populaţia Tokelau, care trăieşte în Pacificul de Sud. Ei consumă peste 60% din calorii din nucile de cocos şi sunt cei mai mari consumatori de grăsimi saturate din lume. Aceşti oameni au o sănătate excelentă, fără a se îmbolnăvi de inimă (3). Un alt exemplu al unei populaţii care consumă mult cocos şi îşi păstrează o sănătate excelentă este populaţia Kitavan (4).

Concluzie: multe populaţii din întreaga lume au fost sănătoase timp de multe generaţii consumând o cantitate mare de nuci de cocos.

 

 

3. Uleiul de cocos poate creşte consumul de energie, ajutându-ne să ardem mai multe grăsimi

Obezitatea este în prezent una dintre cele mai mari probleme de sănătate din lume. În timp ce unii oameni cred că obezitatea este cauzată doar de consumul de calorii, alţii (printre care şi eu) cred că este importantă şi sursa caloriilor. Este demonstrat că alimentele diferite afectează organismul şi hormonii în moduri diferite. În acest sens, o calorie nu este o calorie.

Trigliceridele cu lanţ mediu din uleiul de cocos pot creşte consumul de energie în comparaţie cu aceeaşi cantitate de calorii din acizii graşi cu lanţ lung (5, 6). Un studiu a constatat că 15-30 gr. de MCT pe zi cresc în 24 de ore consumul de energie cu 5%, în total aproximativ 120 calorii pe zi (7).

Concluzie: trigliceridele cu lanţ mediu din uleiul de cocos cresc în 24 de ore consumul de energie cu aproape 5% şi pot duce la pierderi semnificative în greutate pe termen lung.

4. Acidul lauric din uleiul de cocos poate ucide bacteriile, viruşii şi fungii, ajutând la prevenirea infecţiilor

Aproape 50% din acizii graşi din uleiul de cocos sunt acizii laurici cu 12 atomi de carbon. Când uleiul de cocos este digerat enzimatic, formează de asemenea monogliceride. Atât acidul lauric, cât şi monogliceridele pot ucide agenţii patogeni dăunători, cum ar fi bacteriile, viruşii şi fungii (8). De exemplu, s-a dovedit că aceste substanţe ucid bacteria numită Staphylococcus Aureus (un patogen foarte periculos) şi drojdia Candida Albicans, o sursă frecventă de infecţii la om (9, 10).

Concluzie: acizii graşi şi produsele de descompunere ce se găsesc în uleiul de cocos pot ucide agenţii patogeni dăunători, eventual ajutând la prevenirea infecţiilor.

5. Uleiul de cocos vă poate tăia pofta de mâncare, făcându-vă să mâncaţi mai puţin

O caracteristică interesantă a acestui ulei este că poate reduce pofta de mâncare. Acest lucru poate fi legat de modul în care acizii graşi din el sunt metabolizaţi, deoarece corpii cetonici pot avea efectul de a reduce senzaţia de foame (11).

Într-un studiu, cantităţi variabile ale trigliceridelor cu lanţ mediu şi lung au fost administrate unui număr de 6 bărbaţi sănătoşi. Cei care au consumat cea mai mare cantitate de trigliceride au mâncat cu 256 mai puţine calorii pe zi, în medie (12).

Un alt studiu, efectuat pe 14 bărbaţi sănătoşi, a constatat că, dacă aceştia au consumat mai multe trigliceride la micul dejun, au mâncat mai puţine calorii la prânz (13).

Aceste studii au fost mici şi au durat doar o perioadă scurtă de timp. Dacă acest efect ar persista pe termen lung, ar putea avea o influenţă semnificativă asupra greutăţii corporale pe o perioadă de mai mulţi ani.

Concluzie: acizii graşi din uleiul de cocos pot reduce semnificativ apetitul, lucru ce ar putea influenţa pozitiv greutatea corporală pe termen lung.

6. Acizii graşi din uleiul de cocos sunt transformaţi în cetone, care pot reduce convulsiile

Aşa-numita dietă ketogenică (foarte săracă în carbohidraţi şi foarte bogată în grăsimi) este în prezent studiată pentru a trata diferite afecţiuni. Cea mai bună aplicaţie terapeutică a acestei diete este tratarea epilepsiei rezistente la medicamente în cazul copiilor (14). Această dietă presupune consumul redus de carbohidraţi şi cantităţi mari de grăsime, lucru ce duce la concentraţii crescute ale corpilor cetonici în sânge. Din anumite motive, această dietă poate reduce semnificativ rata de convulsii la copiii epileptici, chiar şi la cei pe care nu i-au ajutat mai multe tipuri de medicamente. Pentru că MCT din uleiul de cocos sunt transportate în ficat şi transformate în corpi cetonici, sunt utilizate deseori pentru a induce cetoza în cazul pacienţilor de epilepsie, în timp ce se permite introducerea în dietă a unei cantităţi puţin mai mari de carbohidraţi (15, 16).

Concluzie: MCT din uleiul de cocos pot creşte concentraţia corpilor cetonici din sânge, ceea ce poate ajuta la reducerea convulsiilor în cazul copiilor epileptici.

7. Uleiul de cocos poate îmbunătăţi nivelul colesterolului şi poate diminua riscul de boli de inimă

Uleiul de cocos este bogat în grăsimi saturate, care de fapt nu dăunează profilului lipidic din sânge, aşa cum se credea anterior. Grăsimile saturate cresc nivelul colesterolului HDL (bun) şi schimbă colesterolul LDL într-un subtip benign (17, 18).

Într-un studiu efectuat pe un număr de 40 de femei, uleiul de cocos a redus colesterolul total şi LDL, în timp ce a mărit colesterolul HDL, comparativ cu uleiul de soia (19). Există şi studii efectuate pe şobolani care arată că uleiul de cocos reduce trigliceridele, colesterolul total şi LDL, creşte HDL şi îmbunătăţeşte factorii de coagulare a sângelui şi statusul antioxidant (20, 21).

Această îmbunătăţire a factorilor de risc cardiovascular ar trebui teoretic să ducă la un risc diminuat al bolilor de inimă pe termen lung.

Concluzie: studiile efectuate atât pe oameni, cât şi pe şobolani, arată că uleiul de cocos diminuează factorii de risc, precum colesterolul total, LDL şi HDL, ceea ce se poate traduce printr-un risc mai mic de boli cardiovasculare.

8. Uleiul de cocos poate proteja părul împotriva degradării, hidratează pielea şi funcţionează ca o protecţie solară

Uleiul de cocos poate servi diferite scopuri care nu au nicio legătură cu mâncarea. Mulţi oameni îl folosesc în scopuri cosmetice şi pentru a îmbunătăţi sănătatea şi aspectul pielii şi al părului. Studiile efectuate pe persoanele cu pielea uscată arată că uleiul de cocos poate îmbunătăţi conţinutul de umiditate şi de lipide din piele (22).

Uleiul de cocos poate fi de asemenea, un factor de protecţie împotriva deteriorării părului, iar un studiu a evidenţiat eficienţa lui în calitate de protecţie solară, blocând aproximativ 20% din razele ultraviolete (23, 24). O altă aplicaţie este folosirea lui ca apă de gură, pentru că poate ucide unele bacterii dăunătoare din gură, poate îmbunătăţi sănătatea dinţilor şi poate diminua respiraţia urât mirositoare (25, 26, 27).

Concluzie: uleiul de cocos poate fi aplicat local, studiile arătând că este eficient în hidratarea şi protejarea pielii. Poate fi utilizat şi ca o formă uşoară de protecţie solară şi ca apă de gură.

9. Acizii graşi din uleiul de cocos pot stimula funcţia cerebrală în cazul pacienţilor de Alzheimer

Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză de demenţă la nivel mondial şi apare în primul rând la oamenii în vârstă. Pacienţii ce suferă de această boală se pare că au o capacitate redusă de a utiliza glucoza pentru energie în anumite părţi ale corpului. Corpii cetonici pot furniza energie pentru creier, iar cercetătorii au speculat că cetonele pot oferi o sursă alternativă de energie pentru aceste celule defecte şi pot reduce simptomele bolii Alzheimer (28).

Într-un studiu din 2006, consumul de trigliceride cu lanţ mediu a dus la o îmbunăţire imediată a funcţiei cerebrale la pacienţii cu forme mai uşoare de Alzheimer (29). Alte studii susţin şi ele aceste constatări, iar MCT sunt studiate intens pentru potenţialul lor terapeutic în boala Alzheimer (30, 31).

Concluzie: studiile arată că acizii graşi din uleiul de cocos pot creşte nivelul corpilor cetonici în sânge, care furnizează energie pentru celulele din creierul bolnavilor de Alzheimer şi pot ameliora simptomele.


10. Uleiul de cocos poate ajuta la pierderea de grăsime, în special a celei periculoase din jurul abdomenului


Având în vedere că uleiul de cocos poate reduce apetitul şi poate creşte arderea grăsimilor, este logic că acesta poate ajuta şi la pierderea în greutate. Acest ulei pare a fi deosebit de eficient în reducerea grăsimilor abdominale, care se depun în cavitatea abdominală şi în jurul organelor. Aceasta este cea mai periculoasă grăsime şi este asociată cu multe boli occidentale. Circumferinţa taliei este uşor măsurată şi reprezintă un marker important pentru cantitatea de grăsime din cavitatea abdominală.

Un studiu efectuat pe un număr de 40 de femei cu obezitate abdominală, care au suplimentat uleiul de cocos cu 30 ml. pe zi, a constatat o reducere semnificativă atât a IMC, cât şi a circumferinţei taliei într-o perioadă de 12 săptămâni (32). Un alt studiu efectuat pe un număr de 20 de bărbaţi obezi a observat o reducere a circumferinţei taliei cu 2,86 cm. după 4 săptămâni în care au consumat 30 ml. de ulei de cocos pe zi (33).

Acest număr nu pare prea impresionant, însă fiţi conştienţi că aceste persoane nu au făcut exerciţii fizice şi nici nu au restricţionat caloriile. Au pierdut cantităţi semnificative ale grăsimii abdominale doar adăugând ulei de cocos în dietă.


11. Altceva?


Dacă vreţi să vă bucuraţi de beneficiile pe care uleiul de cocos le aduce sănătăţii, atunci asiguraţi-vă că alegeţi uleiul de cocos organic, virgin, nu pe cel rafinat. Acest articol reprezintă doar vârful aisbergului. Uleiul de cocos este utilizat cu succes pentru tot felul de lucruri.

Traducere de Patricia David după top-10-evidence-based-health-benefits-of-coconut-oil cu acordul autorului

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.