Știți acea secvență care apare în diverse filme: după o perioadă de lipsă a hranei, din diverse motive, când în fine aceasta devine disponibilă, oamenii se îndoapă în disperare, îndesând mâncarea cu ambele mâini în gură.
Se lasă să se înțeleagă că foamea e atât de mare, că nu mai poate exista autocontrol.
Fără a avea această experiență, a privării îndelungate de alimente, cei mai mulți dintre privitori cred, probabil, că scena este realistă, că senzația de foame devine din ce în ce mai acută, odată cu trecerea timpului.
Dar nu este realistă. Nici pe departe. În fapt, după 2-3 zile de întrerupere a alimentației, senzația de foame dispare complet. Asta înseamnă că, în fapt, o persoană care nu a mâncat pentru o perioadă mai lungă s-ar arăta mult mai decent în fața unei farfurii cu mâncare decât ne prezintă diferiți regizori 😃
Dar ce se întâmplă cu organismul uman atunci când nu este alimentat pentru perioade lungi?
Există puține studii care să documenteze perioade lungi de restricție alimentară pentru grupuri mari de persoane.
În acest articol voi prezenta principalele concluzii ale unui studiu publicat în anul 2019 pe site-ul PlosOne, studiu care s-a desfășurat în Germania pe o perioadă de un an, a inclus 1.422 de persoane, care au fost supuse un program de restricție alimentară între 4 și 22 de zile.
Înainte de a prezenta rezultatele studiului, o scurtă considerație de ordin lingvistic: în română nu există un termen care să traducă fidel termenul englez „fasting”. De aceea utilizez sintagma „restricție alimentară” pentru a mă referi la lipsa alimentației. Termenul „post”, utilizat de anumite publicații românești, este, cred, greșit, pentru că acesta are în mod clar o origine bisericească, iar în context religios „postul” are alte semnificații decât restricția alimentară.
Participanții la studiu, cu vârste între 18 și 99 de ani, au trecut prin perioade de restricție alimentară de 5 (+/-2) zile (695 subiecți), 10 (+/-2) zile (530 subiecți), 15 (+/-2) zile (196 de subiecți) sau 20 (+/-2) zile (37 de subiecți).
Aceștia au urmat un program de restricție alimentară după „Ghidul Buchinger” (Otto Buchinger fiind un doctor german care a studiat intens efectele restricției alimentare asupra sănătății). Concret, participanții la studiu au consumat 200-250 kcal pe zi și 2-3 litri de apă. Au urmat, de asemenea, un stil de viață de intensitate moderată (plimbări, gimnastică).
Acestora li s-a evaluat zilnic anumiți indicatori clinici (puls, tensiune arterială, greutate și circumferința abdominală), iar analize ale sângelui au fost făcute la începutul și la finalul perioadei de studiu clinic. Înainte de începerea studiului, toți participanții au efectuat o examinare medicală amănunțită.
→ O variantă modernă a „Ghidului Buchinger” o puteți accesa aici (eng.).
Principalele constatări ale studiului
Cercetătorii au constatat o reducere în greutate a tuturor participanților la studiu, o reducere a circumferinței abdominale, precum și o scădere a tensiunii arteriale.
În ce privește greutatea, cei care au fost în studiu 5 zile au pierdut, în medie, 3,2 kg, iar cei care au fost 20 au pierdut 8,6 kg.
Diferențe mari și în ce privește circumferința abdominală, care a scăzut cu 4,6 cm la cei cu 5 zile de restricție alimentară și cu 8,8 cm la cei cu 20 de zile.
Atât în ce privește greutatea, cât și circumferința abdominală, bărbații au avut rezultate mai bune decât femeile.
A fost observat un efect benefic asupra nivelului de lipide din sânge și sub aspectul reglării nivelului de glucoză.
De asemenea, a fost observată o îmbunătățire a stării de spirit și a stării fizice.
În 93,2 % din cazuri a fost observată lipsa senzației de foame la scurt timp după începerea studiului.
În ce privește starea de sănătate, 341 dintre cele 404 persoane cu probleme de sănătate înrolate în studiu au observat îmbunătățiri ale sănătății.
Cele mai semnificative simptome adverse ușoare constatate pe timpul studiului: probleme cu somnul, oboseală, gură uscată, durere de spate, foame, respirație urât mirositoare, durere de cap sau de mușchi, balonare, diaree șamd.
Doar 1% dintre participanți au manifestat efecte secundare mai relevante: aritmie (3 persoane), hiponatremie (3), spitalizare (2 persoane, de 67 și 75 ani), hipoglicemie (2), hipokalemie (1).
Cum s-a desfășurat studiul
În ziua dinaintea începerii studiului, subiecții au primit o alimentație formată din 3 mese care au constat în orez cu vegetale sau fructe.
Tractul intestinal a fost golit prin ingerarea unui laxativ (20-40 g de NaSO4 în 500 ml de apă).
După începerea studiului, participanților li s-a cerut să bea 3 l de apă sau ceai zilnic (opțional, 20 g de miere). Aceștia au mai primit un suc de fructe ori de legume (250 ml) la prânz, precum și o supă de legume (250 g) seara, ceea ce a dus la un total de 200-250 kcal și 25-35 g de carbohidrați pe zi.
La două zile, în perioada studiului, subiecților li s-a administrat un laxativ ușor, pentru a elimina resturile intestinale și celulele mucoasei intestinale descuamate.
La finalul studiului, hrana a fost reintrodusă progresiv pe o perioadă de 4 zile, de la 800 la 1.600 kcal/zi.
Concluzii
Acesta este primul studiu de amploare care evaluează efectele restricției alimentare pe un grup mare de persoane.
Restricția alimentară pe perioade relativ lungi (4-22 de zile) este bine tolerată de organismul uman și duce la o îmbunătățire a stării de spirit și fizice a participanților la studiu.
Multiple efective pozitive asupra organismului au fost, de asemenea, observate, precum scăderea în greutate, a circumferinței abdominale, normalizarea a numeroși parametri sanguini șamd.
Mai jos, un scurt videoclip în care este prezentat pe scurt studiul din prezentul articol:
