
Ieri dimineață am băut o cafea cu un prieten într-un restaurant în zona Eroilor din București. Eu am luat și o sticlă de apă, prietenul nu. Chelnerița i-a recomandat un pahar cu apă, pentru că... „știți că vă deshidratează cafeaua”.
Mulți oameni cred că băutul cafelei duce la deshidratare. Nu cred că a fost vreo încercare a chelneriței de a crește valoarea facturii, ci, cel mai probabil, chiar crede că, în fapt, cafeaua deshidratează. Doar că e un mit.
Ca și în cazul altor mituri, există un mic adevăr ascuns.
Cofeina este un diuretic, ceea ce înseamnă că este mai probabil să urinezi după ce o consumi.
În cadrul unui studiu din 2014 s-a controlat activitatea fizică, alimentația și consumul de lichide pentru 50 de participanți de sex masculin în două experimente. Într-unul dintre experimente, fiecare participant a băut patru cești de 200 de mililitri de cafea, iar în celălalt a băut apă. Cercetătorii nu au identificat diferențe semnificative între proprietățile de hidratare ale cafelei și ale apei.
Cafeaua, deși conține cofeină, este în cea mai mare parte apă, ceea ce compensează efectul relativ ușor diuretic al cofeinei.
Iată ce spun cercetătorii în studiul menționat:
„Se sugerează adesea că, în fapt, cafeaua provoacă deshidratare și că ar trebui evitată sau redus consumul semnificativ pentru a menține echilibrul hidric. Scopul studiului a fost de a compara direct efectele consumului de cafea cu cele ale ingestiei de apă, folosind o gamă largă de tehnici validate de evaluare a hidratării.
50 de bărbați consumatori obișnuiți de cafea (care beau în mod curent 3–6 cești pe zi) au participat la două experimente, fiecare cu o durată de trei zile consecutive. Pe lângă controlul activității fizice, alimentației și consumului de lichide, participanții au consumat fie 4×200 ml de cafea conținând 4 mg/kg de cofeină, fie apă.
Cantitatea totală de apă corporală a fost calculată înainte și după experiment prin ingestia de oxid de deuteriu. Markerii urinari și hematologici ai hidratării au fost înregistrați zilnic, alături de măsurarea masei corporale fără haine (BM). Plasma a fost analizată pentru a verifica prezența cofeinei și conformitatea cu protocolul.
Nu s-au înregistrat modificări semnificative ale cantității totale de apă corporală de la începutul până la sfârșitul niciunuia dintre experimente și nu au existat diferențe între acestea (51,5±1,4 vs. 51,4±1,3 kg, pentru cofeină și respectiv apă). Nu s-au observat diferențe între experimente la niciunul dintre markerii hematologici sau în volumul urinar pe 24 de ore (2409±660 vs. 2428±669 mL, pentru cofeină și apă), nici în densitatea specifică urinară, osmolalitate sau creatinină.
Excreția medie urinară de Na+ a fost mai mare în cazul cafelei decât al apei (p=0,02). Nu s-au constatat diferențe semnificative ale masei corporale între condiții, deși s-a observat o ușoară scădere progresivă zilnică în ambele experimente (0,4±0,5 kg; p<0,05).
Datele noastre arată că nu au existat diferențe semnificative, în cadrul unei game largi de markeri hematologici și urinari ai stării de hidratare, între cele două experimente. Aceste date sugerează că, atunci când este consumată cu moderație de către bărbați obișnuiți cu cofeina, cafeaua oferă calități de hidratare similare cu cele ale apei”.
În plus, persoanele care consumă cafea regulat dezvoltă toleranță la efectul diuretic al cafeinei, reducând și mai mult riscul de deshidratare.
| Citește și: Cum funcționează cafeaua ca purgativ
