Scopul periajului dentar este obținerea unei respirații proaspete și prevenirea cariilor. Totuși, efectul pastei de dinți asupra ecosistemului complex de bacterii din cavitatea orală — microbiomul oral — este adesea neglijat.
Cercetări recente au subliniat importanța crucială a microbiomului oral pentru sănătatea generală. Un microbiom echilibrat ajută la reglarea bacteriilor dăunătoare, facilitează digestia și protejează gingiile.
Dar susține acest echilibru pasta de dinți sau îl perturbă? Și ar putea pasta de dinți a viitorului să fie concepută pentru a susține microbiomul oral, în loc să-l afecteze negativ?
Ecosistemul microbian din gură
Cavitatea orală este unul dintre cele mai dens populate habitate microbiene din organism, găzduind peste 700 de specii de bacterii. Aceste bacterii trăiesc nu doar pe suprafața dinților și gingiilor sub formă de biofilm – o comunitate lipicioasă și structurată, care poate fi atât benefică, cât și dăunătoare – ci și în salivă, contribuind la dinamica microbiomului oral.
Un microbiom sănătos include bacterii care ajută la reglarea nivelului pH-ului (o măsură a acidității sau alcalinității), la descompunerea alimentelor și chiar la producerea unor compuși antimicrobieni naturali. Însă, atunci când acest echilibru este perturbat — de dietă, igienă orală deficitară sau anumite afecțiuni medicale — bacteriile dăunătoare pot prelua controlul.
Acest dezechilibru, cunoscut sub numele de disbioză, este asociat cu apariția cariilor și a bolilor gingivale.
Ce face, de fapt, pasta de dinți?
Funcția principală a pastei de dinți nu este de a elimina complet bacteriile, ci de a distruge biofilmul care permite dezvoltarea bacteriilor dăunătoare. Periajul dentar îndepărtează mecanic acest biofilm de pe dinți și gingii, iar agenții abrazivi din pasta de dinți ajută la descompunerea lui.
Multe paste de dinți conțin fluor, care întărește smalțul dentar și previne cariile. Interesant este că fluorul nu ucide bacteriile în mod direct, dar face mai dificilă activitatea bacteriilor producătoare de acid, cum ar fi Streptococcus mutans, principalul responsabil pentru apariția cariilor.
Unele paste de dinți conțin agenți antibacterieni, cum ar fi triclosanul (interzis în unele țări din motive de siguranță) sau înlocuitori mai noi, precum fluorura de staniu și compușii de zinc. Acești compuși vizează bacteriile dăunătoare, dar există încă dezbateri privind impactul lor asupra bacteriilor benefice.
Deși pasta de dinți este un produs de îngrijire zilnică, cercetările privind efectele sale asupra microbiomului oral sunt în încă în derulare. Unele studii sugerează că anumiți agenți antibacterieni reduc atât bacteriile dăunătoare, cât și pe cele benefice, modificând microbiomul în moduri pe care nu le înțelegem încă pe deplin. Alte cercetări arată că microbiomul se reface rapid după periaj, ceea ce face ca orice perturbare să fie temporară.
Pasta de dinți a viitorului: prietenă cu microbiomul
Oamenii de știință explorează acum posibilitatea ca formulele viitoare de pastă de dinți să fie mai bine țintite, reducând doar bacteriile dăunătoare și protejându-le pe cele benefice. Unele studii analizează utilizarea probioticelor și prebioticelor — ingrediente care ar putea sprijini activ un microbiom oral sănătos, în loc să-l perturbe.
Menținerea echilibrului microbiomului oral nu este importantă doar pentru prevenirea cariilor. Există tot mai multe dovezi care leagă bolile gingivale de afecțiuni sistemice, precum bolile de inimă, diabetul și complicațiile din timpul sarcinii.
Inflamația declanșată de bacteriile orale dăunătoare poate afecta întregul organism, contribuind la probleme de sănătate pe termen lung.
Periajul cu o pastă de dinți cu fluor de două ori pe zi și curățarea spațiilor interdentare ajută la reducerea încărcăturii bacteriene din gură, scăzând riscul de boli orale și sistemice.
Concluzie
Pe măsură ce înțelegerea microbiomului oral se aprofundează, pasta de dinți ar putea evolua pentru a deveni mai selectivă în acțiunea sa. În locul agenților antibacterieni cu spectru larg, formulele viitoare ar putea conține ingrediente care sprijină bacteriile benefice și controlează doar speciile dăunătoare.
Câteva ingrediente promițătoare sunt arginina, un aminoacid care favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice, și antimicrobienii derivați din plante, care perturbă biofilmul nociv fără a afecta bacteriile bune. Totuși, cercetările în acest domeniu sunt abia la început, iar efectele pe termen lung ale acestor ingrediente trebuie studiate în detaliu.
Pasta de dinți joacă un rol esențial în sănătatea orală, ajutând la eliminarea biofilmului bacterian și la prevenirea cariilor și bolilor gingivale. Deși unele ingrediente pot influența microbiomul oral, studiile sugerează că periajul și utilizarea aței dentare rămân cele mai eficiente metode de menținere a unei guri sănătoase.
Inovațiile viitoare ar putea duce la formule mai prietenoase cu microbiomul, dar, pentru moment, cel mai bun sfat rămâne: periază-ți dinții de două ori pe zi cu pastă de dinți cu fluor, scuipă excesul și curăță spațiile interdentare zilnic.
Citește și:
-- Care periuță este mai bună: cea electrică sau cea manuală?
-- Cum să ai grijă de dinții tăi. Ghid complet pentru o igienă perfectă
-- Deși strămoșii noștri nu aveau carii, noi, modernii, avem
-- Cum funcţionează cariile?
-- Microbii din cavitatea bucală influențează sănătatea altor organe
Traducere după How does toothpaste affect the good bacteria in your mouth de Niamh Coffey, profesor de stomatologie, Albert Leung, profesor de stomatologie și Isabel Olegario, profesor și dentist, toți de la RCSI University of Medicine and Health Sciences, Marea Britanie.
