
Ți s-a întâmplat vreodată să mergi la optometrist pentru un control oftalmologic și să ți se spună că ai ochiul în formă de minge de fotbal? Sau poate ai observat că vederea îți devine tot mai încețoșată ori îți este greu să focalizezi? S-ar putea să te numeri printre cei 40% dintre oameni din lume care trăiesc cu astigmatism.
Ce provoacă astigmatismul?
Ochiul funcționează ca o cameră foto, captând lumina prin suprafața frontală (corneea) și focalizând-o pe partea din spate a ochiului (retina).
Pentru a obține o imagine clară, globul ocular și toate suprafețele sale (cornee, cristalin și retină) trebuie să respecte anumite specificații legate de dimensiune și formă.
Altfel, vederea poate părea neclară și defocalizată, fenomen cunoscut sub numele de „eroare de refracție”.
Astigmatismul este un tip de eroare de refracție în care una sau mai multe suprafețe ale ochiului nu sunt netede și/ sau rotunde. Acesta se clasifică, în linii mari, în două tipuri: regulat și neregulat.

Sursa: Atlas de anatomie umană, Frank H. Netter
Astigmatismul regulat este cel mai comun. De obicei provine din modificări ale formei corneei. În loc să fie rotundă, aceasta devine mai ovală, asemănătoare unei mingi de fotbal sau unui ou. Nu înțelegem pe deplin de ce unii oameni dezvoltă astigmatism regulat, dar factorii genetici joacă un rol parțial.
Astigmatismul neregulat este mai rar. Apare atunci când o parte a corneei nu mai este netedă (din cauza cicatricilor sau a unor excrescențe pe cornee) ori forma sa s-a modificat într-un mod inegal sau asimetric.
Afecțiuni oculare precum keratoconusul – în care corneea se subțiază progresiv și capătă o formă conică – determină apariția astigmatismului neregulat.
Când corneea nu mai este rotundă sau netedă, lumina care pătrunde în ochi este dispersată pe retină. Acest lucru poate duce la vedere încețoșată sau distorsionată, sensibilitate redusă la contrast, umbre sau vedere dublă și sensibilitate crescută la lumină puternică.
Este astigmatismul o afecțiune recentă?
În 1727, Sir Isaac Newton a fost primul care a descris din punct de vedere fizic cum o suprafață neregulată poate afecta focalizarea luminii care o traversează.
În 1800, Thomas Young, un om de știință care suferea de astigmatism, a descris în cadrul unei prelegeri modul în care acesta îi afecta vederea.
În 1825, Sir George Airy, un astronom care avea și el astigmatism, a descoperit că vede mai clar când își înclina ochelarii sub un anumit unghi. El a fost primul care a sugerat utilizarea lentilelor cilindrice pentru corectarea astigmatismului – soluție folosită și astăzi.
Termenul „astigmatism” a fost introdus mai târziu, în 1846, de către William Whewell. Acesta provine din greaca veche: „a-” („fără”) și „stigma” („semn” sau „punct”), traducându-se literal prin „fără punct”, referindu-se la lipsa unui punct focal clar al vederii.
Cum se măsoară astigmatismul?
Optometriștii detectează și măsoară de obicei astigmatismul regulat în timpul refracției, când testează vederea cu diverse lentile pentru a stabili rețeta de ochelari.
Astigmatismul neregulat, care poate implica mici denivelări sau zone rugoase, se observă mai bine cu imagistică specializată, cum este topografia corneeană. Aceasta creează o hartă tridimensională a corneei care evidențiază umflături sau neregularități locale.
Am astigmatism – ce trebuie să știu?
Astigmatismul poate apărea la orice vârstă, dar devine mai frecvent pe măsură ce îmbătrânim.
Se poate dezvolta în timp, iar nivelul astigmatismului se poate modifica.
Dacă ai astigmatism ușor, este posibil să nu observi nicio problemă de vedere. Însă pe măsură ce astigmatismul crește, vederea devine tot mai neclară. Acest lucru poate duce la vedere redusă, oboseală oculară sau disconfort.
Pentru a vedea clar și fără efort, poate fi necesară corectarea astigmatismului. Corectarea are ca scop compensarea curburilor diferite ale corneei, pentru ca lumina să fie focalizată corect pe retină.
Pentru astigmatismul regulat, lentilele cilindrice compensează fiecare curbura a „mingii de fotbal”. Acestea pot fi prescrise sub formă de ochelari sau lentile de contact.
Astigmatismul poate fi corectat și prin chirurgie cu laser.
O altă opțiune este ortokeratologia (ortho-k), care presupune purtarea de lentile de contact dure specializate peste noapte. Aceste lentile remodelează temporar corneea, permițând purtătorului să nu poarte ochelari în timpul zilei.
Pentru astigmatismul neregulat - este important să fie tratată și cauza de bază. Totuși, de multe ori sunt necesare lentile de contact dure pentru o vedere clară pe timpul zilei, deoarece acestea se așază pe suprafața ochiului și pot compensa denivelările într-un mod în care ochelarii sau lentilele moi nu reușesc.
Intervențiile chirurgicale, cum ar fi transplantul de cornee, pot fi necesare în ultimă instanță pentru a înlocui o cornee afectată sau deformată și pentru a gestiona astigmatismul neregulat.
Trebuie să-mi fac griji dacă copilul meu are astigmatism?
La copii, dacă astigmatismul este suficient de pronunțat încât să provoace vedere încețoșată sau distorsionată, acesta le poate afecta învățarea și dezvoltarea, atât la școală, cât și pe timpul activităților sportive.
Astigmatismul netratat nu este periculos, dar nivelurile ridicate de astigmatism la copiii mici pot duce la alte probleme de vedere, precum strabismul (deviația ochilor) sau ambliopia („ochiul leneș”).
Totuși, nu este cazul să te îngrijorezi: controalele regulate la optometrist, atât pentru copii cât și pentru adulți, permit detectarea și corectarea precoce, dacă este necesar.
Traducere după What is astigmatism? de Flora Hui, cercetător, Centre for Eye Research Australia and Honorary Fellow, Department of Surgery (Ophthalmology), The University of Melbourne
