Corpul umanUn nou episod din seria "10 curiozităţi despre corpul uman".  În ce constă elasticitatea vaselor de sânge? Ce este vasomotricitatea acestora? Care este cea mai întinsă membrană din corpul uman? Citiţi articolul pentru a afla mai multe despre corpul uman.

 

 

 

Corpul uman, 10 lucruri puţin ştiute (18)

1. Elasticitatea vaselor de sânge constă în capacitatea pereţilor acestora de a se extinde şi de a reveni la forma iniţială, în funcţie de variaţiile de volum şi de presiune ale coloanei de sânge din interiorul lor. Vasele cu elasticitate sunt arterele şi venele mari. Curgerea sângelui prin arterele mici are loc continuu (deoarece aceste vase sunt lipsite de elasticitate) şi numai în cazul vaselor cu diametru mare (care sunt elastice), curgerea se face sub formă de jet.

2. Altă proprietate a vaselor de sânge este vasomotricitatea - capacitatea fibrelor musculare din vasul de sânge de a se contracta şi de a se relaxa. Relaxarea musculaturii va determina pe plan local vasodilataţie şi creşterea fluxului sanguin în zona respectivă. Constricţia musculaturii are efecte inverse: va determina pe plan local vasoconstricţie. De asemenea, constricţia va avea şi un efect hipertensiv deoarece diametrul vasului de sânge scade, iar presiunea exercitată asupra peretelui vasului sanguin va fi mai mare.

 



3. Respiraţia este un reflex involuntar, la fel cum este strănutul sau tusea, de exemplu. Centrii respiratori se află în trunchiul cerebral, mai exact în bulbul rahidian şi în puntea lui Varolio (două dintre cele trei componente ce alcătuiesc trunchiul cerebral). Totuşi, pe lângă aceşti centri, mai intervin în respiraţie şi alte formaţiuni ale sistemului nervos: sistemul limbic, hipotalamusul şi scoarţa cerebrală. Sistemul limbic este implicat în unele stări afectiv-emoţionale şi de aceea integrează respiraţia în unele stări comportamentale. De exemplu, în caz de frică şi furie, sistemul limbic creşte ventilaţia, pregătind organismul pentru condiţii mai bune de apărare sau fugă. Deşi respiraţia este în special involuntară (adică, de obicei, ea se realizează fără să ne impunem să inspirăm şi să expirăm), poate fi controlată şi voluntar (în acest proces intervine scoarţa cerebrală). Un exemplu de control voluntar este oprirea conştientă a respiraţiei, pentru o perioadă scurtă de timp. Putem realiza voluntar şi hiperventilaţia: ne impunem să respirăm scurt şi des.

4. Plămânul reprezintă cea mai întinsă membrană din corpul uman. Acest fapt se datorează suprafeţei mari a alveolelor pulmonare, care însumează 100-125 m2.

5. La nou-născut ovarul este albicios. La copil este roz palid. La adultă, ovarul este roşiatic, culoare ce se accentuează în timpul menstruaţiei. După menopauză, el devine albicios-cenuşiu, dovada a faptului că şi-a încetat funcţia.

6. Tubul digestiv are o lungime totală de 10-12 m (începând de la cavitatea bucală până la rect).

7. Un organism adult conţine aproximativ 1,5 kg de măduvă roşie.

8. Cea mai dilatată porţiune a tubului digestiv este stomacul.

9. Dacă stomacul digeră alimentele, atunci de ce nu se autodigeră? Secreţia de mucus protejează mucoasa stomacului de acţiunea enzimelor ce acţionează asupra mâncării.

10. Amigdalele se mai numesc tonsile palatine. Dar de unde provine denumirea de „amigdale”? Ele au o formă de sâmbure de piersică sau de migdală, de unde şi numele.

Corpul uman, 10 lucruri puţin ştiute (20)






Bibliografie:
Anatomia şi fiziologia omului, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Cristian Niţă, 2007, Ed. Corint, Ediţia a II-a
Anatomia omului, Victor Papilian, volumul 2

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.