- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Genetică
- Accesări: 16974
Corpul uman este format din miliarde de celule microscopice. O celulă umană obişnuită este de aproape zece ori mai mică decât diametrul unui fir de păr. Celulele dumneavoastră sunt clasificate în aproximativ 200 de tipuri diferite. De exemplu, celulele din piele, cele musculare, cele osoase şi cele sangvine îndeplinesc funcţii diferite: fac pielea moale, muşchii flexibili, oasele solide şi sângele lichid. Funcţia fiecărei celule depinde în cea mai mare măsură de tipul genelor activate din totalul celor aproximativ 40.000 de gene.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Genetică
- Accesări: 14342
Editarea genetică reprezintă o nouă tehnică ce permite modificarea anumitor gene. CRISPR (Clustered regularly-interspaced short palindromic repeats), tehnologia pe care se bazează editarea genelor, este probabil cea mai importantă descoperire din domeniul biotehnologiei din ultimii ani. Dar ce este și cum funcționează CRISPR? Care sunt posibilele utilizări ale acestei tehnologii noi? Cum a fost creată această tehnologie?
- Detalii
- Scris de Gene E Robinson
- Categorie: Genetică
- Accesări: 9191
Nu e cine ştie ce ştire faptul că în creierul nostru îşi au sediul atât gândurile, cât şi emoţiile. Creierul ia deciziile şi coordonează acţiunile organismului. Creierul adaptează acţiunile organismului în funcţie de mediul înconjurător, recepţionând informaţii externe şi reacţionând în consecinţă. Pentru multă vreme am explicat funcţionarea creierului strict prin celulele sale specializate - neuronii, care constituie hardware-ul creierului.
- Detalii
- Scris de Bob Grant
- Categorie: Genetică
- Accesări: 5654
Escavaţii în situl Sima de los Huesos, Spania, unde au fost descoperite mai mult de 5.500 de oase ale unor hominizi din pleistocenul mediu.
În a doua parte a articolului dedicat prezentării unor noi metode de analiză a ADN-ului, vorbim despre instrumente de secvenţiere a ADN-ului străvechi. Prima regulă a paleogeneticii este următoarea:cu cât mostra este mai veche, cu atât mai fragmentat este ADN-ul.
- Detalii
- Scris de Bob Grant
- Categorie: Genetică
- Accesări: 6644
ADN străvechi. Cranii de hominizi vechi de 400 de mii de ani, descoperite în situl arheologic Sima de los Huesos, Atapuerca, Spania. Dintr-un femur de aceeaşi vechime extras din acest site cercetătorii au reuşit să extragă şi să secvenţieze un genom mitocondrial complet.
Doi cercetători stau lângă masa de lucru, îmbrăcaţi din cap până-n picioare în costume speciale. Unul dintre aceştia, Hongjie Li, pune cu ajutorul unei pipete mici cantităţi de soluţie ce conţine ADN cu vechime de zeci de ani în tuburi centrifugale, în timp ce Lu Yao, doctorand, introduce datele în laptop. Uşi ce nu permit intrarea aerului exterior şi un sistem de ventilaţie adecvat minimizează riscul contaminării ADN-ului cu impurităţi din exterior.
- Detalii
- Scris de Dr. Joe Schwarcz
- Categorie: Genetică
- Accesări: 6051
Contracţia unui vierme mititel a fost greu vizibilă, dar odată cu acest tremur neînsemnat ştiinţa a făcut un salt uriaş. Un salt suficient de mare pentru a conduce la obţinerea unui Premiu Nobel, care ar deschide calea spre obţinerea unor mere care nu se vor colora în maro când sunt tăiate.
- Detalii
- Scris de Scientia.ro
- Categorie: Genetică
- Accesări: 8594
Cele 3 videoclipuri de mai jos, parte a unui curs din seria Open Yale, prezintă o serie de noţiuni de bază din genetică. Aflaţi detalii despre ADN, gene, cromozomi, ARN, dogma centrală a biologiei moleculare, meioză, mitoză, legile lui Mendel, recombinări şi mutaţii genetice.
- Detalii
- Scris de Carrie Arnold
- Categorie: Genetică
- Accesări: 5704
Departe de a reprezenta simpli paraziţi pasivi, microbii care trăiesc alături de diverse organisme ar putea chiar să influenţeze şi să modeleze evoluţia speciilor de plante şi animale care le sunt gazde. În continuare, un amplu articol despre o teorie surprinzătoare.
- Detalii
- Scris de Adrian Bird
- Categorie: Genetică
- Accesări: 6171
Descoperirile din epigenetică ne arată oare că nu suntem controlaţi de propriile noastre gene ori nu fac decât să consolideze statu-quoul? Oricare ar fi răspunsul corect la această întrebare, în următorul deceniu epigenetica îşi va arăta utilitatea.
- Detalii
- Scris de Adrian Bird
- Categorie: Genetică
- Accesări: 8261
Mecanismele epigenetice defectuoase pot să joace un rol în anumite tulburări congenitale şi în diverse forme de cancer. Nu este însă clar dacă susceptibilitatea de natură epigenetică la anumite boli se poate transmite la urmaşi.
- Detalii
- Scris de Adrian Bird
- Categorie: Genetică
- Accesări: 8232
Pe lângă metilarea ADN, alte mecanisme epigenetice includ modificări chimice ale proteinelor implicate în împachetarea ADN-ului. Aceste sisteme nu sunt responsabile numai pentru fenomene epigenetice clasice cum ar fi cele întâlnite la pisicile tortoiseshell.
- Detalii
- Scris de Adrian Bird
- Categorie: Genetică
- Accesări: 17455
Ştiinţa a scos la iveală în secolul XX faptul că informaţia biologică este depozitată şi reprodusă sub forma ADN-ului. Dar organismele vii sunt afectate şi de o serie de mecanisme care influenţează felul în care se exprimă genele. Epigenetica studiază aceste mecanisme.
- Detalii
- Scris de Ed Yong
- Categorie: Genetică
- Accesări: 7582
Un proiect de amploare care implică sute de oameni de ştiinţă sugerează că doar o porţiune foarte mică din genomul uman este cu adevărat non-funcţională, fiind posibil ca întregul genom să aibă funcţii utile. Detalii, în cele ce urmează.
- Detalii
- Scris de Alexandra Popa
- Categorie: Genetică
- Accesări: 7573
Specialişti din domeniul ingineriei genetice au creat un dispozitiv biologic care, introdus în interiorul celulei, este capabil ca, în funcţie de moleculele care îl accesează să îndeplinească diverse roluri. Dispozitivul organizează expresia anumitor gene.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Genetică
- Accesări: 10092
Clonarea este procesul prin care pornind de la un organism se creează organisme identice genetic cu acesta (care prezintă un material genetic identic). Clonarea poate fi un proces natural sau un proces artificial. În acest articol vom vorbi despre clonarea artificială.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Genetică
- Accesări: 14781
În articolul anterior am realizat o scurtă introducere în ingineria genetică, domeniu pe cât de complex, pe atât de interesant. Vorbim astăzi despre modul prin care ingineria genetică acţionează asupra genomului organismelor şi despre aplicaţiile acesteia.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Genetică
- Accesări: 26946
Ingineria genetică este acea ramură a genetici, care modifică genomul organismelor vii, astfel încât să le confere acestora caracteristicile dorite de om. Majoritatea aplicaţiilor sale sunt în domeniul agricol. Cu toate acestea, cercetări se fac şi pentru animale.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Genetică
- Accesări: 47746
Vom vorbi în acest articol despre bolile ereditare heterozomale, care sunt determinate de gene situate pe cromozomii sexului (heterozomi), respectiv X sau Y. Vorbim despre boli precum daltonismul, hemofilia, miopatia Duchenne.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Genetică
- Accesări: 52829
Dacă articolul anterior am discutat despre bolile genetice neereditare, acum vom analiza bolile sau afecţiunile genetice ereditare. Aceste afecţiuni sunt determinate de mutaţiile genice. Vorbim despre polidactilie, albinism, fenilcetonurie, cretinism guşogen ş.a.
- Detalii
- Scris de David Jelescu
- Categorie: Genetică
- Accesări: 19730
În acest articol şi în cele ce urmează vom discuta despre bolile genetice. Bolile genetice sunt determinate de diferite mutaţii ale materialului genetic. Astăzi vorbim despre bolile genetice neereditare, adică cele care nu se transmit de la părinţi urmaşilor.
Pagina 1 din 2