Într-un studiu publicat în revista Pediatrics a fost confirmat fenomenul cunoscut ca „marșul alergic”, un model care descrie progresia naturală a bolilor alergice la copii, de la naștere și până la vârsta adultă.
S-au analizat datele a peste 200.000 de pacienți pediatrici, pe o perioadă cuprinsă între 1999 și 2020, fiind incluși nou-născuți, copii și adolescenți până la vârsta de 18 ani. A fost descris modelul „marșului alergic”, în care alergiile au ca primă prezentare eczema, urmată de alergiile alimentare, astm și alergiile la factorii din mediul înconjurător.
- Detalii
- Scris de: Dr. Ana Maria Vasile
În legătură cu evoluția stării de sănătate a populației nu avem niciun proiect major. Iar un cumul de factori face ca predicția din acest articol, conform căreia populația României va fi din ce în ce mai bolnavă pe măsură ce trec anii, să fie greu de infirmat de realitate.
Pe scurt, doi sunt factorii care influențează negativ starea de sănătate a populației pe termen mediu și lung: modernitatea și lipsa de educație formală. La o primă privire nu este evident, probabil, care ar putea fi legătura celor două cu starea de sănătate, dar ne vom lămuri imediat.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Deși merele nu sunt considerate un super-aliment, ele sunt totuși catalogate drept un aliment funcțional.
Cu toții am auzit că un măr pe zi ține medicul departe, dar cât de adevărat este asta? Merele nu sunt bogate în vitamina A și nici nu sunt benefice pentru vedere precum morcovii. Nu sunt o sursă excelentă de vitamina C și, prin urmare, nu ajută împotriva răcelii, așa cum fac portocalele.
Totuși, merele conțin diverse substanțe bioactive – substanțe chimice naturale care apar în cantități mici în alimente și care au efecte biologice în organism. Aceste substanțe chimice nu sunt clasificate ca nutrienți, precum vitaminele. Deoarece mărul conține multe substanțe bioactive care promovează sănătatea, acesta este considerat un aliment „funcțional”.
- Detalii
- Scris de: Janet Colson
Din cauza consecinţelor negative asupra sănătăţii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a recomandat limitarea consumului de zahăr la mai puţin de 10% din aportul caloric zilnic al unei persoane. În acest context, industria alimentară a început să utilizeze din ce în ce mai des îndulcitorii artificiali în locul zahărului din alimente şi băuturi. Aceste substanţe au capacitate ridicată de îndulcire, chiar şi în cantităţi scăzute, şi au un aport caloric minim. Datorită acestor caracteristici, consumul de îndulcitori artificiali a devenit o strategie din ce în ce mai frecvent utilizată pentru a combate obezitatea şi hiperglicemia.
Luna aceasta, însă, IARC (International Agency for Research on Cancer) din cadrul OMS a clasificat aspartamul, unul dintre cei mai utilizaţi îndulcitori artificiali, drept potenţial agent carcinogen, ridicând numeroase semne de întrebare referitoare la siguranţa consumului acestor substanţe şi efectele asupra sănătăţii. Dar ce spun studiile despre îndulcitorii artificiali?
- Detalii
- Scris de: Dr. Monica Dugăeșescu
Pentru a slăbi, trebuie să existe un deficit de calorii, adică să introduci în corp mai puține calorii decât cele consumate. Dar deficitul caloric nu duce doar la pierderea grăsimii, ci, inevitabil, și a mușchilor. În primele zile de deficit caloric, corpul folosește rezervele de glicogen pentru energie.
Glicogenul este o polizaharidă compusă din mai multe molecule de glucoză. Glucoza din sânge poate fi transformată și stocată sub formă de grăsime în țesutul adipos, atunci când cantitatea de alimente ingerate depășește necesarul de energie al organismului și capacitatea de stocare în ficat și mușchi, sub formă de glicogen.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Bolile pulmonare pot lua mai multe forme, dintre care cele mai importante sunt: cancerul la plămâni, boala pulmonară obstructivă cronică și astmul. Cancerul la plămâni ucide circa 8.500 de români anual.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ouăle reprezintă o sursă bogată și accesibilă de nutrienți și substanțe bioactive, însă conținutul ridicat în colesterol a reprezentat un motiv de îngrijorare legat de consumul acestui aliment. Relația dintre colesterolul sanguin și bolile cardiovasculare este demonstrată, iar terapiile care scad colesterolul LDL (LDL-C) reprezintă un palier important în prevenția secundară.
Ipoteza legată de implicarea colesterolului din dietă în riscul cardiovascular a fost lansată în 1968, urmând ca American Heart Association să adopte o recomandare legată de restricționarea aportului de colesterol la 300 mg/zi, fiind inclusă limitarea consumului de ouă la max. 3 pe săptămână. Metabolismul colesterolului a fost investigat între timp, fiind descoperit că aportul exogen, prin dietă, determină scăderea sintezei endogene a colesterolului, ceea ce menține homeostazia acestui compus la nivelul organismului. De asemenea, colesterolul conținut din ouă nu este bine absorbit, ceea ce limitează impactul aportului exogen prin acest aliment.
- Detalii
- Scris de: Dr. Monica Dugăeșescu
Articolul are la bază cartea „How not to die” a doctorului american Michael Greger. Autorul pornește de la ideea că alimentația este un factor determinat în sănătatea trupului, unul însă ignorat de medicina tradițională, medicii fiind plătiți pentru „pastilele și procedurile pe care le prescriu”, pentru cantitatea așadar, nu pentru calitatea serviciilor. Unul dintre motivele pentru care lucrurile stau astfel este și acela că nutriția primește puțină atenție în facultățile de medicină. Pe de altă parte, cum observă cei care ajung la doctor, medicii tratează consecințele bolilor, nu cauzele; pentru a trata cauzele, ai nevoie de o pregătire suplimentară (dincolo de „ce medicament / procedură se aplică la aceste simptome”).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Psihopatia este o afecțiune neurologică ce nu are drept cauză, cum încă se consideră, o traumă anterioară. Într-un articol recent publicat în PsychologyToday, psihologa Abigail Marsh, cercetător în domeniul psihopatiei, indică patru mituri cu privire la psihopatie care încă persistă, deși cercetările din ultimii ani le infirmă.
Iată, pe scurt, principalele idei din articol:
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Lisa Feldman Barrett este profesor de psihologie la o facultate americană și unul dintre cei mai citați cercetători în acest domeniu. A publicat în urmă cu câțiva ani o importantă carte cu privire la emoții („Cum iau naștere emoțiile”), tradusă și în limba română.
Despre teoria emoțiilor formulată de autoare, puteți citi articolul nostru „Cum se formează emoțiile umane și cum pot fi acestea controlate”.
Lisa Feldman Barrett a publicat recent un articol cu privire la modul în care (nu) funcționează creierul uman, care poate fi lectura integral aici.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Numărul de cazuri de diabet a crescut în ultimii 40 de ani de la 100 de milioane la 500 de milioane, ceea ce a dus la creșterea numărului de cazuri de afecțiuni asociate, precum obezitatea și riscul de boli cardiovasculare.
Un studiu recent publicat în Nature care a analizat date din 184 de țări colectate într-o perioadă de aproape 30 de ani (1990 - 2018) a arătat că una dintre cauzele fundamentale ale diabetului de tip II este alimentația deficitară (responsabilă pentru circa 95% dintre cazuri).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Antonio Damasio este un faimos cercetător american care ne-a schimbat părerea despre rolul emoțiilor în viața noastră mentală. Ideea esențială a lui Damasio, explicată în cartea „Eroarea lui Descartes”, este aceea că rațiunea se întemeiază pe emoții și sentimente, că nu există o rațiune pură, care poate funcționa în mod independent (într-un fel, a redat „demnitatea” emoțiilor :)).
Într-un recent articol, scris împreună cu soția sa, Damasio propune o nouă teorie a conștiinței, și anume propune ipoteza conform căreia conștiința este rezultatul unei prezențe de durată a emoțiilor / senzațiilor homeostatice. În original: „consciousness is the result of the continued presence of homeostatic feelings”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Maia Szalavitz scrie pentru New York Times, în special despre adicție și politici publice. Ea însăși consumatoare de droguri pe când era adolescentă, acesta a publicat recent un articol în care vorbește ce cred astăzi neurologii și filozofii despre adicție: care sunt cauzele, ce-i caracterizează pe cei care sunt dependenți și în ce fel consumul de droguri afectează capacitatea de a alege.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În imagine, simbolul pentru: feminin, masculin și transgen
Sunt diferențele dintre sexe în întregime construite socialmente? Chiar nu există diferențe semnificative între sexe, împotriva a ceea ce pare evident din simpla observare a bărbaților și femeilor? Își poate alege omul, în funcție de cum se simte, genul? Într-un articol publicat în revista Skeptic, antropologul Robert Lynch, explică, pe de-o parte, care este semnificația sexului în lumea animală și de ce sexul este binar, iar pe de altă parte de ce tendința modernă de a relativiza sexul / genul este vătămătoare, în special pentru cei tineri.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Stilul de viață se referă, în esență, la alimentație și la activitatea fizică. Pentru o viață sănătoasă cele două trebuie îmbinate. Dar alimentația este esențială, iar fără o alimentație echilibrată, efectele sportului asupra sănătății organismului sunt totuși limitate.
În ultimul an am publicat o serie de articole de detaliu cu privire la știința alimentație. În această broșură, pe care o puteți descărca în mod gratuit din cuprinsul acestui articol, am inclus cele mai relevante informații cu privire la regulile de urmat pentru o alimentație sănătoasă. De asemenea, am introdus informațiile esențiale cu privire cele două tipuri mari de nutrienți: macronutrienții (carbohidrații, grăsimile (incluzând acizii grași și colesterolul), fibrele și apa) - care furnizează energie organismului și micronutrienții (vitaminele și mineralele).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.