Influencerul Dragoș Pătraru se manifestă des public apropo de cât de atent este la modul în care folosește limba română, ceea ce este, desigur, lăudabil. Nu mai contează că, ducând o intenție onorabilă în ridicol, îl apostrofează de câte ori are ocazia pe partenerul său ocazional de platou, Valeriu Nicolae, la orice mică abatere („pe care”, nu „care”!). Terapie lingvistică la TV! 😀
De la el am cules două mici perle: „a adresa” și „drept pentru care”. Sunt convins că se va adapta rapid și limba folosită va fi de mâine cristalină ca apa unui izvor de munte înainte de epoca încălzirii globale.
A adresa
Trecând fără să-și dea seama, cum este atât de des cazul, printr-un termen englez (to address - to deal with or give attention to), într-un interviu recent cu o tânără ministră, Pătraru vorbește despre o situație care trebuie „adresată”, în sensul că trebuie abordată ori, poate, rezolvată.
Numai că „a adresa” nu se folosește ca-n engleză.
Poți adresa cuiva o solicitare sau poți adresa un plic (scrii adresa destinatarului pe el), după cum te poți adresa unei persoane (în sensul că-i spui ceva), dar nu adresezi o situație sau o problemă cu sensul de abordare, analizare, rezolvare șamd. În engleză, da, merge să address a problem, în română, nu.
„Drept pentru care” versus „drept care”
Problema cu „drept pentru care” e simplu de enunțat - e pleonastică, dar un pic mai greu de explicat.
Expresia „drept pentru care” este considerată pleonastică, deoarece combină două construcții care exprimă aceeași relație de consecință: „drept care”, cu sensul „de aceea” sau „în consecință”, și „pentru care”, din structuri precum „motivul pentru care”. În formularea „A întârziat, drept pentru care a pierdut trenul”, atât „drept”, cât și „pentru care” indică legătura dintre cauză și rezultat.
„Drept pentru care” a apărut, posibil, prin amestecarea construcțiilor „drept care” și „motiv pentru care”, „drept” sărind în cea de-a doua expresie, suprimându-l pe „motiv” fără motiv (sic!) și luându-i, pe nedrept, desigur, locul.
Forma recomandată este „drept care”: „A întârziat, drept care a pierdut trenul”. Se mai poate spune „A întârziat, motiv pentru care a pierdut trenul” sau, mai simplu, „A întârziat, de aceea a pierdut trenul”.
Iată și o provocare de final. Cum este corect: „Urmare adresei”, „Urmare a adresei” ori „Ca urmare a adresei”? Nu e clar? Răspunsul e ascuns aici.
