Susţine Scientia

 Misiunea Scientia.ro este de a publica articole ştiinţă şi tehnologie de calitate. Cu peste 7.000 de articole, Scientia reprezintă azi o colecţie de articole ştiinţifice (multe însoţite de videoclipuri ori animaţii) fără concurent între site-urile cu profil ştiinţific în limba română.
 Pentru a putea asigura o funcţionare optimă a site-ului (servicii de găzduire decente, care costă 485 €/an), avem nevoie de sprijinul dvoastră!
 Dacă găsiţi scientia.ro util, vă rugăm să susţineţi site-ul printr-o donaţie.

Costuri 2019: 485 €. Donat: 101.2 €

PayPal (€)
 CoinGate Payment ButtonCriptomonedă

Perioada campaniei de strângere de fonduri: 24.12.18-31.01.2019

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 1852

O sintagmă care arată înalta pregătire a vorbitorului este "status quo". Problema este că este incorect în această formă, corect fiind "statu-quo". Iar pronunţia corectă este "statu cvo". În presa românească formula "status quo" este de găsit adesea, probabil pentru că aceasta este varianta folosită în limba engleză.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 2932

Diligenţă este un termen destul de prezent în "spaţiul public", dar pare că este puţin înţeles de către vorbitori. Şi, în parte, este de înţeles de ce este aşa, pentru că acest cuvânt are o evoluţie interesantă în dicţionare, iar sensul de bază utilizat într-o anumită comunicare este uneori greu de identificat.

Iată câteva exemple recente, din ultimele 6 luni, din presa românească.

"Ca să se închidă aceste discuţii, cred că ar trebui să solicităm să ni se comunice şi nouă dacă există un astfel de document depus la Parlament, tocmai pentru a arăta diligenţă în ceea ce priveşte integritatea şi neafectarea sistemului judiciar.". Sursa: QMagazine

"O furtună de asemenea intensitate nu se produce cu o anumită regularitate, nici măcar la nivelul municipiului Constanţa, este un fenomen invincibil sau irezistibil şi inevitabil absolut, chiar şi pentru o persoană capabilă să depună maximul de diligenţă şi de prudenţă de care ar putea da dovadă cel mai dotat şi mai informat om.". Sursa: Ziua de Constanţa

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 16069

Iată un cuvânt al cărui plural pune unele probleme românilor! Nivel. Care e varianta corectă de plural? "Nivele" sau "niveluri"? Răspunsul este: depinde...

Iată două exemple greşite din presa recentă:

"Obiectivul acestei investiţii este de a dezvolta competenţe de leadership strategic, de conducere şi de motivare a angajaţilor, pe trei nivele ierarhice diferite, respectiv first line management în producţie, specialişti şi middle management.". Sursa: DCNews

"Apartamentul este situat pe două nivele, dispune de 400 mp utili împărţiţi în cinci camere". Sursa: Capital

DCNews este unul din ziarele cel mai prost scrise. Greşelile de exprimare abundă. În fraza de mai sus sunt multiple probleme, cum se poate observa uşor, o primă vedere. Amestecul de cuvinte în română şi engleză este uluitor, nu? Dar asta e presa modernă :) Să ne întoarcem la "nivel".

Iată ce spune DOOM 2 (2005):

nivél (înălțime, stadiu, treaptă) s. n., pl. nivéluri / nivéle

nivélă (instrument) s. f., g.-d. art. nivélei; pl. nivéle

Un pic confuză explicaţia din DOOM 2, pentru că lasă nelămurită întrebarea dacă putem spune în ambele feluri, atât "nivele", cât şi "niveluri" pentru a exprima pluralul lui "nivel".

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 1096

Una dintre luptele pe care duc zilnic jurnaliştii români este cea cu limba română. Una dintre dificultăţile evidente este să articuleze "nou-venit". Iată două exemple din presa din ultimele zile:

"Suveranul Pontif a pledat pentru deschidere față de noii veniți și pentru speranță.". Sursa: DCNews.

"Noii veniți Achim și Golofca, titulari împotriva lui Keșeru". Sursa: GSP (da... jurnaliştii de sport nu jurnalişti, ştiu...).

Care e problema cu "noii veniţi"? În fapt este vorba de un cuvânt compus dintr-un adverb, nou, şi un adjectiv, venit, care se scrie cu cratimă, "nou-venit".

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 1286

Una dintre cele mai răspândite formulări lipsite de orice logică, atât în vorbirea curentă, cât mai ales în documentele oficiale ale administraţiei publice ori locale este "A lua la cunoştinţă", uneori cu versiunea şi mai ridicolă "A lua la cunoştiinţă".

Uzul asiduu face dificilă "reprofilarea" vorbitorilor, am observat, la varianta corectă "Am luat cunoştinţă de". Sună ciudat în primă instanţă, dar obişnuinţa vine cu repetiţia :)

Aşadar, în esenţă:

A lua cunoştinţă

Folosire greşită: Am luat la cunoştinţă (uneori cunoştiinţă) conţinutul documentului.

Folosire corectă: Am luat cunoştinţă de conţinutul documentului.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 5379

"A experia" este un verb pe care nu-l veţi găsi în dicţionarele limbii române. Sunt două abordări posibile:  (1) dacă nu există în dicţionar, nu are rost să ne batem cu el şi (2) dacă acest cuvânt este utilizat şi nu există un sinonim pentru el, probabil că în viitor îşi va face loc şi în dicţionare şi, una peste alta, îl putem utiliza. Limba este un organism viu, iar dicţionarele de multe ori nu ţin pasul cu limba vorbită.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 69396

Pot părţile agrea un contract? Este umilitor să fii patetic? Eşti fortuit să faci anumite lucruri, deşi nu vrei? Este acceptabil să "iei la cunoştinţă"? Vă invităm în articolul de faţă să luaţi contact cu câteva exemple de cuvinte utilizate în limbajul cotidian, dar înţelese şi folosite în mod greşit.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 7229

Se scriu cu literă mare:

1. Constelaţii: Cornul-Caprei, Ursa-Mare.

2. Stelele, planetele şi sateliţii: Soarele, Terra, Luna etc.

3. Marile epoci istorice şi evenimentele istorice majore: Antichitatea, Evul Mediu, Renaşterea, Unirea Principatelor, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial, Războiul de 100 de Ani, Conferinţa Naţională a Partidului Liberal etc.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 75108

VirgulaDat fiind interesul vizitatorilor site-ului nostru pentru regulile de folosire a virgulei în limba română, oferim, pe lângă articolul nostru extins despre virgulă, şi un ghid minimal de utilizare a virgulei, de dimensiuni mult reduse, fără limbajul tehnic al cărţilor de gramatică.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 32894

Întâlnim adesea, mai ales în vorbire, formula de adresare: "Drage colege" ori "Dragele mele colege" ori "Dragelor, vă rog să mă ascultaţi". Numai că forma corectă de feminin plural pentru "drag" este "dragi", nu "drage".

Deci corect este să spunem: "Dragi colege", "Dragile mele" şamd.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 10532

Una dintre greşelile întâlnite în presa românească ori pe site-urile / blogurile personale este folosirea neadecvată a formulei "etc." ori "et caetera".

Iată câteva exemple:
"El a susţinut că BRD are o ofertă complexă acoperind atât necesarul de lichidităţi pentru desfăşurarea activităţii curente a agricultorilor (combustibil, salarii, seminţe, îngrăşăminte, etc)...". Sursa: Mediafax

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 55713

Folosirea ghilimelelor, deşi poate părea o chestiune minoră, reprezintă o problemă serioasă - observăm noi, în urma primirii a sute de articole de la colaboratorii Scientia - pentru mulţi dintre noi. Şi nu e vorba despre persoane neinstruite, ci, am spune, dimpotrivă.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 12650

O chestiune dificilă în limba română, asimilată de puţini vorbitori este cea referitoare la punerea cratimei atunci când articulăm ori formăm pluralul pentru anumite cuvinte de împrumut. Cum se scrie corect: "penalty-ul" ori "penaltyul"? Şi cum există şi o formă adaptată a acestui neologism, corect e "penaltiul" ori "penalti-ul"?

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 6734

Folosirea adjectivului "propriu" este adesea greşită în două situaţii: atunci când este articulat, la forma de plural şi atunci când este însoţit de termeni care dau naştere unui pleonasm.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 16533

Spre surprinderea unora, probabil, sunt nenumărate exemple de cuvinte banale care nu se pronunţă aşa cum se scriu. Ştiaţi, de pildă, că termenul "exemplu" nu se pronunţă "ecsemplu", ci "egzemplu"?

Iată în continuare o serie de cuvinte care se citesc altfel decât cred mulţi dintre noi.

Cuvinte vechi ale limbii române, ca eu, el, ea, ei, ele, au pronunţii considerate, probabil, de unii uşor arhaice, în sensul că se pronunţă corect "ieu", "iel", "ia" şi "iele".

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 8048

Din păcate de multă vreme presa scrisă ori audiovizualul nu mai prezintă un reper în ceea ce priveşte vorbirea şi scrierea limbii române. Jurnalişti de ocazie ori invitaţi agramaţi pot fi văzuţi zilnic masacrând limba română la posturile de televiziune.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 3908

Vorbeam cu ceva vreme în urmă de excesul de "absolut" din discursul românului modern. Între timp (poate o fi fost şi atunci, dar nu l-am observat) a mai apărut un cuvânt fără de care nu îndrăznim să ne angajăm în vreo discuţie serioasă: "extrem". Declar acest termen clişeul sezonului...

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 8799

Formele comprimate ale acestor formule uzuale de raportare la rude dau destule bătăi de cap, am văzut, unor vorbitori nativi de limbă română. Dacă s-o întâmpla să ajungă unii dintre aceştia pe acest site, le oferim aici variantele corecte :).

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 5739

Cei doi termeni, declinare şi conjugare au legătură cu clasele de flexiune, cu tiparele de modificare a formei  cuvintelor.

Declinările se referă la flexiunea substantivelor, pe când conjugarea se referă la flexiunea (modificarea formei) verbelor. Aşadar, declinăm un substantiv, dar conjugăm un verb.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 156024

 

Un alt cuvânt care pune probleme din punct de vedere al pluralului (vezi şi  Viruşi versus virusuri. Cum este corect?) este substantivul neutru vis.

În principiu, vorbim despre vis - ca înlănţuire de imagini pe timpul somnului şi vis - ca aspiraţie, dorinţă arzătoare etc. Dicţionarele limbii române nu ne ajută prea mult, pentru că nu fac diferenţa, sub aspectul pluralului, între cele două sensuri de bază ale termenului vis.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 41861

Viruşi versus virusuri

Dacă o să verificaţi dicţionarele limbii române existente pe piaţă ori DexOnline.ro o să observaţi că pentru substantivul virus există două forme de plural, ambele acceptate: virusuri şi viruşi.

Întrebarea care se naşte este următoarea: cum spunem când ne referim la viruşii informatici şi cum spunem când ne referim la agentul patogen?

Opiniile pe Internet sunt diverse. Oricum ele nu reprezintă o autoritate, dar existenţa acestor dezbateri în spaţiul online arată că există o preocupare pentru acest subiect.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 8672

 

Din punct de vedere morfologic, adică din punct de vedere al posibilităţii cuvintelor de a-şi schimba forma în vorbire, pentru a exprima relaţia cu un alt cuvânt, părţile de vorbire sunt de două feluri: părţi de vorbire flexibile şi părţi de vorbire neflexibile.

Părţile de vorbire flexibile sunt: substantivul, articolul, adjectivul, numeralul, pronumele şi verbul.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 130981


Cum este corect să scriem: cunoştinţă ori cunoştiinţă?
"Am luat cunoştinţă de decizie" ori "Am luat cunoştiinţă de decizie"?.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 16781


Am observat că "a fi" pune unele probleme românilor. Atât pe Internet (site-uri ale unor publicaţii ori site-uri personale), cât şi pe "micul ecran" (subtitrările filmelor), am constatat adeseori cum verbul neregulat "a fi" este folosit în mod greşit. În principiu este vorba de numărul de i-uri.

Fără a intra în explicaţii tehnice, o să prezint erorile pe care le-am observat şi varianta corectă.

Comentarii -

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 189243

Există câteva reguli privitoare la despărţirea cuvintelor în silabe. Iată-le explicate mai jos.

 

1. Atunci când o consoană se află între două vocale, aceasta trece în silaba următoare: ca-să; pa-du-re; u-ti-li-za-re, re-ce, ve-cin, po-diș, a-fiș, le-ge, o-lea-că, lu-nă, soa-re, ra-zei.

Dacă înaintea consoanei sau după ea se află un  diftong sau un triftong, consoana trece în silaba  următoare:
pâi-ne; stro-pea-lă; cre-ioa-ne.

Comentarii -