- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 367
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 429
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 481
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 2083
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 1014
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 926
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 275
Unii copii se miră de această ciudățenie a limbii române, și anume că un cuvânt se termină cu trei „i”. Cu certitudine pentru cineva neobișnuit cu această situație, pare straiu. Un străin, de exemplu, care învață limba română, probabil se va mira de modul anevoios în care construim cuvintele.
Iată când și de ce scrie „copiii” cu trei de „i”.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 492
Am văzut recent scris la intrarea într-un bloc: „Asigurați-vă că a-ți plătit întreținerea pentru luna în curs!”. Merita adăugat: „Ați plăti întreținerea la timp e o îndatorire cetățenească!”. Dar a doua parte nu a fost pe anunț, e invenția noastră.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 940
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 925
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 990
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 1217
În urmă cu 10 ani am scris un articol, dorit exhaustiv, cu 38 de reguli de folosire a virgulei în limba română. Articolul a avut un succes neaşteptat, fiind preluat (fără acordul nostru, fireşte :)) de ziare, unele universităţi sau bloguri personale. Acel articol a fost scris pe baza lecturii cărţilor de gramatică publicate la acea vreme.
Recent am primit un email de la un senior editor al unei edituri româneşti, în care se menţiona faptul că într-un alt articol al nostru dedicat virgulei (un ghid minimal de folosire a virgulei) se specifică faptul că "deci", concluziv, se desparte prin virgulă, dar în Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţia, ediţia a V-a, 1995, care reglementează, în fapt, folosirea virgulei, regula pare a fi alta. Una peste alta, autoarea e-mailului avea dreptate. În articolul de bază despre virgulă noi menţionasem că folosirea lui „deci” este disputată de specialiştii în gramatică, aşa cum am constatat la data scrierii articolului.
În urma acestui e-mail am hotărât să scriem acest articol, în care vom explica regulile de folosire a virgulei urmând strict prevederile Îndreptarului ortografic, ortoepic şi de punctuaţia, ediţia a V-a, 1995. Cu toate acestea, articolul nostru original este mai complet și, credem, mai explicit.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 2019
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 257
Propoziţia "Această propoziţie este falsă" este un paradox, după cum probabil ştiţi ori v-aţi dat deja seama. De ce este un paradox? Pentru că dacă este adevărată (adică, aşa cum spune, este falsă), atunci este falsă. Iar dată este falsă, atunci înseamnă că este adevărată. Şi cercul vicios continuă.
Iată un alt exemplu, mai aproape de viaţa cotidiană. Un român spune: "Toţi românii sunt mincinoşi". Dacă propoziţia este adevărată, asta înseamnă că şi cel care a făcut afirmaţia este mincinos, deci când a spus că "toţi românii sunt mincinoşi" a minţit. Dar dacă a minţit, înseamnă că este adevărat contrariul: nu toţi românii sunt mincinoşi. Dar dacă nu toţi românii sunt mincinoşi asta înseamnă că e posibil ca românul care a spus propoziţia să nu fi minţit, ci să fi spus adevărul. Şi ajungem la pasul 1 din nou, intrând în acelaşi cer vicios.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 860
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 842
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 360
Într-un articol de câteva zile publicat pe Hotnews.ro se pot citi următoarele:
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 1331
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 699
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 785
Ok, probabil că titlul nu are sens, la prima citire, dar suntem aici să-l explicăm. Pe măsură ce ştirile ce au legătură cu securitatea informatică au devenit la ordinea zilei, dat fiind că de multe ori ne privesc pe toţi, ca utilizatori de dispozitive electronice, limbajul utilizat pentru a ne transmite aceste ştiri este, pe alocuri, comic şi ridicol. Un exemplu este formula uzitată frecvent "cod maliţios".
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 6050
MODURILE ŞI TIMPURILE VERBALE
A. MODURILE PERSONALE
❶ MODUL INDICATIV
PREZENT
|
Persoana |
A ALERGA (conjugarea I; -a) |
A TĂCEA (conjugarea a II-a; -ea) |
A FACE (conjugarea a III-a; -e) |
A HOTĂRÎ (conjugarea a IV-a; -î) |
A FI (conjugarea a IV-a; -i) |
|
(I) Eu |
alerg |
tac |
fac |
hotărăsc |
sunt |
|
(a II-a)Tu |
alergi |
taci |
faci |
hotărăşti |
eşti |
|
El / Ea |
aleargă |
tace |
face |
hotărăşte |
este |
|
Noi |
alergăm |
tăcem |
facem |
hotărâm |
suntem |
|
Voi |
alergaţi |
tăceţi |
faceţi |
hotărâţi |
sunteţi |
|
Ei / Ele |
aleargă |
tac |
fac |
hotărăsc |
sunt |
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 3757
O sintagmă care arată înalta pregătire a vorbitorului este "status quo". Problema este că este incorect în această formă, corect fiind "statu-quo". Iar pronunţia corectă este "statu cvo". În presa românească formula "status quo" este de găsit adesea, probabil pentru că aceasta este varianta folosită în limba engleză.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 8338
Diligenţă este un termen destul de prezent în "spaţiul public", dar pare că este puţin înţeles de către vorbitori. Şi, în parte, este de înţeles de ce este aşa, pentru că acest cuvânt are o evoluţie interesantă în dicţionare, iar sensul de bază utilizat într-o anumită comunicare este uneori greu de identificat.
Iată câteva exemple recente, din ultimele 6 luni, din presa românească.
"Ca să se închidă aceste discuţii, cred că ar trebui să solicităm să ni se comunice şi nouă dacă există un astfel de document depus la Parlament, tocmai pentru a arăta diligenţă în ceea ce priveşte integritatea şi neafectarea sistemului judiciar.". Sursa: QMagazine
"O furtună de asemenea intensitate nu se produce cu o anumită regularitate, nici măcar la nivelul municipiului Constanţa, este un fenomen invincibil sau irezistibil şi inevitabil absolut, chiar şi pentru o persoană capabilă să depună maximul de diligenţă şi de prudenţă de care ar putea da dovadă cel mai dotat şi mai informat om.". Sursa: Ziua de Constanţa
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 40823
Iată un cuvânt al cărui plural pune unele probleme românilor! Nivel. Care e varianta corectă de plural? "Nivele" sau "niveluri"? Răspunsul este: depinde...
Iată două exemple greşite din presa recentă:
"Obiectivul acestei investiţii este de a dezvolta competenţe de leadership strategic, de conducere şi de motivare a angajaţilor, pe trei nivele ierarhice diferite, respectiv first line management în producţie, specialişti şi middle management.". Sursa: DCNews
"Apartamentul este situat pe două nivele, dispune de 400 mp utili împărţiţi în cinci camere". Sursa: Capital
DCNews este unul din ziarele cel mai prost scrise. Greşelile de exprimare abundă. În fraza de mai sus sunt multiple probleme, cum se poate observa uşor, o primă vedere. Amestecul de cuvinte în română şi engleză este uluitor, nu? Dar asta e presa modernă :) Să ne întoarcem la "nivel".
Iată ce spune DOOM 2 (2005):
nivél (înălțime, stadiu, treaptă) s. n., pl. nivéluri / nivéle
nivélă (instrument) s. f., g.-d. art. nivélei; pl. nivéle
Un pic confuză explicaţia din DOOM 2, pentru că lasă nelămurită întrebarea dacă putem spune în ambele feluri, atât "nivele", cât şi "niveluri" pentru a exprima pluralul lui "nivel".
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Dificultăţi ale limbii române
- Accesări: 3374
Una dintre luptele pe care le duc zilnic jurnaliştii români este cea cu limba română. Una dintre dificultăţile evidente este să articuleze "nou-venit". Iată două exemple din presa din ultimele zile:
"Suveranul Pontif a pledat pentru deschidere față de noii veniți și pentru speranță.". Sursa: DCNews.
"Noii veniți Achim și Golofca, titulari împotriva lui Keșeru". Sursa: GSP (da... jurnaliştii de sport nu sunt jurnalişti, ştiu...).
Care e problema cu "noii veniţi"? În fapt este vorba de un cuvânt compus dintr-un adverb, nou, şi un adjectiv, venit, care se scrie cu cratimă, "nou-venit".
Pagina 1 din 4
SCRIE pe SCIENTIA!