O echipă de cercetători de la Universitatea Oxford, condusă de către Gero Miesenböck, a reuşit "implantarea" unei amintiri false în creierul unei muşte. Experienţa traumatizantă, căci despre aşa ceva este vorba, a fost implantată prin manipularea directă a activităţii unor neuroni din creierul muştei. Studiul a fost publicat în numărul din 16 octombrie al revistei Cell.- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Se cunoaşte că la scară mică ADN-ul are forma unei spirale. Dar genomul din fiecare celulă are aproximativ doi metri. Cum este acesta împachetat astfel încât să se menţină accesul la diferitele segmente ADN fără probleme?
Cercetători de la Harvard University, the Broad Institute of Harvard and MIT, University of Massachusetts Medical School şi the Massachusetts Institute of Technology, care au studiat această problemă, au publicat recent în revista Science rezultatele studiilor şi au afirmat că au înţeles modul în care este dispus ADN-ul în trei dimensiuni.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Divizia de Cercetare a IBM a găsit o modalitate de a descifra codul ADN prin intermediul unor chipuri electronice. Compania americană se aşteaptă ca, odată finalizate proiectele sale în acest sens, acestea să aducă o scădere a preţului de analiză a genomului unei persoane la 1000 de dolari. Prima reuşită în acest domeniu a presupus costuri de 3 miliarde de dolari.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Sângele de la nivelul cordonului ombilical uman conţine celule mult mai adaptabile decât au indicat studiile anterioare. Oamenii de ştiinţă din cadrul Institutului de Cercetări în Biologie Salk împreunnă cu colegii lor de la Centrul de Medicină Regenerativă din Barcelona au reuşit "reprogramarea" acestor celule, care au căpătat astfel proprietăţi similare celulelor stem conţinute în embrionii umani. Rezultatele sunt semnificative deoarece identifică la nivelul sângelui din cordonul ombilical o sursă de celule cu potenţial nelimitat, cel puţin din punct de vedere teoretic.- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
O echipă formată din peste 40 de cercetători din întreaga lume a publicat în numărul din această săptămână al prestigioasei reviste "Science" concluziile studiilor efectuate asupra unor rămăşiţe umane descoperite în Etiopia. Ardipithecus ramidus, pe scurt Ardi, a trăit acum în jur de 4,4 milioane de ani şi, deşi nu este veriga lipsă - strămoşul comun al oamenilor şi maimuţelor căutat de antropologi, reprezintă totuşi cea mai veche specie pre-umană cunoscută în prezent.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Ideea de a "citi" ce se întâmplă în mintea umană prin intermediul echipamentelor moderne nu este nouă. Filmele SF ne oferă diverse metode cu explicaţii dintre cele mai ingenioase, doar că mai greu de realizat în practică...
Nu, nu este vorba despre telepatie, ci despre scanarea prin rezonanţă magnetică funcţională a creierului (fMRI - functional magnetic resonance imaging).
Cercetători de la Universitatea Orsay, Franţa, au scanat creierul unor subiecţi pentru a determina modelul activităţii cerebrale în cazul în care le-au fost supuse atenţiei cifre şi puncte. S-a constatat că pe baza acestor scanări se poate determina ce cifre ori câte puncte văd subiecţii. Interesant de notat este faptul că cifra 2 este procesată în mod diferit de creier faţă de 2 puncte.
Detaliile acestui experiment au fost publicate pe 24 septembrie în revista Current Biology.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Probabil surprinzător pentru mulţi, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" poate fi vizitat virtual prin intermediul paginii de internet a muzeului. Tot de pe această pagină putem afla că acesta va fi închis pe o perioadă de aproximativ un an. "Muzeul "Antipa" din București a demarat în data de 5 ianuarie 2009 proiectul de reorganizare prin modernizarea spaţiilor de vizitare. Acest proiect are la bază necesitatea de adaptare a mesajului către publicul vizitator, din ce în ce mai exigent şi mai selectiv, ca şi prezentarea patrimoniului deţinut într-o formă mai accesibilă, mai incitantă şi mai estetică, dar şi în condiţii optime de conservare."
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.