Într-un laborator din Singapore, oamenii de ştiinţă concep şi cultivă bacterii kamikaze. Dacă eforturile lor vor fi încununate cu succes, se vor alege cu aplauze şi nu cu puşcărie, pentru că ţintele lor nu sunt oameni şi nici clădiri, ci bacterii.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Viaţa aşa cum o ştim noi se bazează pe un set de 20 de aminoacizi ce stau la baza formării proteinelor, ce iau parte la procesele biologice. Toate organismele folosesc aceiaşi aminoacizi de mai bine de trei miliarde de ani. Dar de ce preferă viaţa 20 de aminoacizi?
- Detalii
- de: Gabriela Costache
- Ştiri ştiinţă. Biologie
O echipă multinaţională de cercetători a arătat cum o ciupercă afectează o specie de furnici (Camponotus leonardi) din Tailanda, făcându-le să se comporte ca nişte mici zombi şi să sfârşească în cele din urmă în locuri propice pentru reproducerea fungilor.
- Detalii
- de: Gabriela Costache
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Într-un articol recent publicat de revista Nature se arată că flora bacteriană prezentă în intestinele omului ne împarte în trei categorii, în funcţie de proporţiile acestor bacterii. De ce trei? De ce în configuraţiile descoperite? Nu se ştie, dar iată ce se cunoaşte deja...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Ne-am obişnuit ca la câteva zile mass-media să promoveze o ştire despre descoperirea unor gene responsabile, chipurile, pentru diverse boli, creându-se impresia că zilele bolilor care afectează umanitatea sunt numărate. Dar cât adevăr este în aceste ştiri?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Virusologul Fenyong Liu şi bacteriologul Sangwei Lu, doi cercetători de la University of California, Berkeley au făcut o serie de descoperiri promiţătoare ce pot duce în viitor la găsirea unui tratament antiviral ce se bazează pe înghiţirea bacteriei Salmonella.
- Detalii
- de: Jasmine Schestak
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cercetători din SUA au descoperit cum o specie de şopârle din SUA se adaptează pentru a supravieţui atacului furnicilor roşii. Aceste şopârle dezvoltă membre posterioare mai lungi şi prezintă un comportament de apărare nou. Aceeaşi specie de şopârle, dar din zonele în care nu a pătruns această furnică, nu prezintă acest comportament. Această descoperire demonstrează încă o data validitatea teoriei evoluţiei.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Videoclipul de mai jos surprinde momentele în care parazitul malariei (Plasmodium) invadează o globulă roşie umană. Este pentru prima dată când se reuşeşte acest lucru la o rezoluţie bună. Plasmodium este responsabil pentru boala malariei (video inclus).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
De două decenii, oamenii de ştiinţă au încercat să îndeplinească promisiunea că terapia cu celule stem va trata boli ca Parkinson, Alzheimer şi multe altele. Care este stadiul la care se află biologia astăzi privind folosirea celulelor stem? Citiţi acest articol.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Gândacii trăiesc în cele mai diverse medii, unele foarte murdare, pline de bacterii. Pe bună dreptate, biologii s-au întrebat cum pot aceştia să supravieţuiască în asemenea condiţii insalubre? Cercetătorii au descoperit că gândacii dispun în creier de un antibiotic foarte puternic.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un nou dinozaur prădător, denumit Balaurul bondoc, a fost descoperit în România. Descoperirea a fost publicată în prestigioasa publicaţie Proceedings of the National Academy of Sciences pe 31 august 2010 de către o echipă de cercetători români şi americani.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cu toţi ne dorim întâlniri cât mai rare cu virusurile. Din păcate, oricâte eforturi am face, este greu de realizat un atare deziderat. Ştiinţa vine cu ceva surprinzător: secvenţe ADN ale unor virusuri letale sunt prezente în genomul uman de mii de ani.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un studiu recent realizat de Universitatea din Melbourne indică faptul că numărul speciilor de pe planetă este mai probabil de ordinul milioanelor decât de ordinul zecilor de milioane, aşa cum se considera anterior. Citiţi detalii în cele ce urmează...
- Detalii
- de: Ionuţ Micu
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Biologul J.Craig Venter, cercetătorul care terminat primul cursa descifrării genomului uman, a anunţat pe 20 mai că împreuna cu echipa sa de specialişti a reuşit crearea unei celule controlate de un genom sintetic. Venter şi echipa sa au relizat sinteza unui genom bacterial - folosind 1000 de bucăţi de ADN comandate companiei Blue Heron, firmă specializată în sinteza ADN.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Şopârla cu coada ascuţită se reproduce asexuat, adică îşi produce propriile ouă, fără a fi nevoie de împerecherea cu un mascul pentru a naşte pui. În fapt, din cauza acestui tip de reproducere, specia nu are decât membri de un singur sex, femele. Cum reuşesc speciile ce se reproduc asexuat, ca această specie de şopârlă, să evite diminuarea informaţiei genetice (ADN-ul) de la o generaţie la alta - a reprezentat unul dintre marile mistere pentru biologi.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
