Cum îşi dobândesc pânzele de păianjen rezistenţa? Nu este vorba doar de puterea mătăsii în sine, constată un nou studiu; modul mătăsii de a se întinde şi chiar întreaga structură a pânzei de păianjen contribuie la rezistenţa împotriva deteriorărilor.
- Detalii
- de: David L. Chandler
- Ştiri ştiinţă. Biologie
În pădurea tropicală de câmpie Sahafina din estul Madagascarului (29-230 de metri deasupra nivelului mării), o echipă de cercetători germani şi malgaşi au descoperit o nouă specie de primate pe care au botezat-o lemurul şoarece Gerp (Microcebus gerpi).
- Detalii
- de: Cyriaque Lamar
- Ştiri ştiinţă. Biologie
În timp ce piciorul unui elefant pare a fi un cilindru, acesta are de fapt cinci degete, strânse într-un spaţiu mic. Dacă te uiţi la scheletul picioarelor, observi că un elefant îşi poartă greutatea pe cinci degete şi pe o uşoară rotunjire cărnoasă din partea din spate a piciorului.
- Detalii
- de: Tim Barribeau
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Nu vrei să te pui cu Doamna Mare, deci este util dacă o recunoşti când o vezi. Atât de util încât chiar şi viespile o pot face. În ciuda faptului că au un creier de mai mult de un milion de ori mai mic decât al nostru, reginele viespilor de hârtie îşi pot recunoaşte feţele una alteia.
- Detalii
- de: Wendy Zukerman
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cu o jumătate de miliard de ani în urmă, creaturile mării fugeau de o nouă creatură terifiantă: un crevete primordial gigantic cu privire ageră. Este unul dintre cele mai vechi animale cunoscute cu ochi compuşi, semnul distinctiv al insectelor moderne şi al crustaceelor.
- Detalii
- de: Michael Marshall
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Stresul ne face pe mulţi dintre noi nefericiţi, dar poate să ne şi omoare. Pe lângă faptul că provoacă anxietate şi depresie, baza psihologică a stresului a fost asociată şi cu boli variind de la obezitate, depresie postpartum, sindromul Cushing, epilepsie până la osteoporoză.
- Detalii
- de: Tim Barribeau
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Pentru majoritatea dintre noi, mirosul materiei organice în descompunere este ultimul lucru la care ne gândim atunci când suntem... excitaţi. Dar acum oamenii de ştiinţă au arătat că, cel puţin în cazul musculiţelor, mirosul de fructe coapte sau putrezite este excitantul suprem.
- Detalii
- de: Robert T. Gonzalez
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Oamenii nu sunt singura specie în cadrul căreia femelele trebuie să suporte avansuri nedorite din partea masculilor. Cercetătorii de la universităţile din Copenhaga şi Exeter au analizat felul în care alte specii se descurcă atunci când vine vorba de această problemă.
- Detalii
- de: Tim Barribeau
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Acest articol vorbeşte despre încurajarea şi întrajutorarea dintre fraţi, fie aceştia încă în stadiu de broscuţe embrionare. Puii de broască ţestoasă comunică între ei înainte de eclozare, pentru a-şi coordona sosirea în această lume.
- Detalii
- de: Chelsea Whyte
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un sondaj recent realizat de către fundaţia spaniolă BBVA dezvăluie că majoritatea oamenilor din ţările dezvoltate este în favoarea tehnologiilor reproductive de tipul fertilizării in vitro. Dar majoritatea este împotriva folosirii acestor tehnologii pentru a alege sexul copilului.
- Detalii
- de: Annalee Newitz
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Lenea ar putea să nu fie singurul motiv pentru care unor oameni le este atât de greu să se menţină în formă. Dacă se îndepărtează doar două gene din ADN-ul şoarecilor, voinţa lor de a se antrena dispare complet, iar un proces similar ar putea avea loc şi la oameni.
- Detalii
- de: Alasdair Wilkins
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Dacă vorbim de o femelă vertebrată, sunt şanse mari ca aceasta să fie atrasă de culoarea roşie, iar asta este valabil şi pentru oameni. Este unul dintre lucrurile cele mai ciudate din biologie – indiferent de specie, femelele par să iubească roşul. Detalii, în continuare...
- Detalii
- de: Alasdair Wilkins
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Albumina serică umană, sau ASU, este o proteină esenţială din sânge care este folosită în tratamentul arsurilor grave, cirozelor hepatice şi şocurilor hemoragice şi este utilizată în producţia de vaccinuri. E obligatoriu să fie extrasă din sânge curat provenit din donaţii.
- Detalii
- de: Tim Barribeau
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Specie: Pterodroma baraui. Habitat: Insula Réunion din vestul Oceanului Indian. Împerecherea: la lumina palidă a lunii. Poate că dacă ar fi să numim o vietate activă la lumina lunii, ne-am gândi cu toţii la un vârcolac. Totuşi, astăzi nu vom părăsi teritoriul realităţii.
- Detalii
- de: Chelsea Whyte
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Imaginea din stânga înfăţişează o pisică fluorescentă și nu a fost modificată în niciun fel. Pisica, pe de altă parte, a suferit anumite modificări. Un grup de cercetători au alterat-o genetic pentru a străluci aşa cum se poate vedea. Detalii, în continuare...
- Detalii
- de: Robert T. Gonzalez
- Ştiri ştiinţă. Biologie
