O extincţie în masă se întâmplă atunci când peste 75% din speciile de pe planetă dispar într-o perioadă mai scurtă de 2 milioane de ani. Deşi poate părea mult timp, este de fapt o perioadă foarte scurtă la scară geologică. Detalii pe această temă, în cele ce urmează.
- Detalii
- de: Annalee Newitz
- Ştiri ştiinţă. Biologie
În anul 2006 oamenii de ştiinţă chinezi au eliberat în sălbăticie un urs panda al cărui nume era Xiang Xiang în cadrul unui efort de revitalizare a populaţiei de panda. Din păcate, un an mai târziu Xiang Xiang şi-a pierdut viaţa într-o luptă cu alţi panda pentru teritoriu.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Din obişnuinţă presupunem că pentru a fabrica computere e nevoie de siliciu, însă nu există o legătură obligatorie între calculator şi acest material. Tot ce trebuie să facă un inginer pentru a crea un computer este să găsească o metodă de a construi porţi logice.
- Detalii
- de: Diana Lutz
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Unul dintre aspectele cele mai dificil de înţeles ale evoluţiei este ideea că erorile aleatorii în copierea ADN-ului pot duce la ceva util. În cadrul a două proiecte de cercetare recente oamenii de ştiinţă arată cum "erorile de scriere" pot duce într-adevăr la îmbunătăţiri.
- Detalii
- de: Faye Flam
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Într-o vreme în care valoarea aurului a ajuns la un maxim istoric, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Michigan au descoperit că abilitatea unei bacterii de a suporta doze incredibile de toxicitate este cheia pentru a crea aur de 24 de karate.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cercetători americani au descoperit că furnicile Temnothorax rugatulus, care trăiesc de în crăpăturile rocilor din regiunea Southwest, pun greutatea luării deciziilor complicate în spatele întregii colonii, mai degrabă decât a unui singur individ.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Pentru prima oară oamenii de ştiinţă au dovedit că un implant cerebral poate îmbunătăţi abilităţile de gândire la primate. Implantând electrozi în cortexul cerebral al maimuţelor, cercetătorii au reuşit să refacă şi să îmbunătăţească abilitatea lor de lua decizii.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Ştiri ştiinţă. Biologie
În Pleistocenul Timpuriu în Europa trăia o subspecie de om acum dispărută, Homo antecessor. Dovezile arheologice indică practicarea canibalismului la această specie şi că prefera carnea copiilor mici. Întrebarea pe care şi-o pun acum antropologii e: de ce?.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Nu te pune cu ciorile. De ce? Pentru că pe lângă că sunt incredibil de inteligente, ciorile îţi vor ţine minte faţa pentru tot restul vieţii lor, iar împreună cu prietenele lor te vor ataca de fiecare dată când te văd. Dar de ce reţin ciorile atât de bine feţele oamenilor?
- Detalii
- de: Tim Barribeau
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Ochiul, fie că este uman, fie că este animal, este cu adevărat unul dintre progresele cele mai sofisticate ale naturii, capabil de a converti lumina în semnale pe care creierul le poate interpreta ca imagini, totul petrecându-se în timp real.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Nu suntem indivizi solitari, ci colonii de trilioane de microorganisme. Corpurile noastre şi intestinele noastre, în particular, sunt casa unei mari diversităţi de bacterii şi microbi. Această „microbiotă” ne ajută să colectăm energie din mâncare.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Ştiri ştiinţă. Biologie
De ce există atât de multe specii de gândaci şi atât de puţine de crocodili? Studii recente privind relaţia dintre vârsta şi multitudinea de specii care trăiesc în grupuri majoritare arată că, în aproape fiecare grup major, vârsta şi diversitatea speciilor nu sunt puternic corelate.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Proiectul ″ENCODE″ (Encyclopedia Of DNA Elements – Enciclopedia Elementelor ADN) a scos la iveală faptul că 80% din genomul nostru posedă o anumită funcţie, dar a face ceva nu e totuna cu a face ceva util. Detalii în cele ce urmează.
- Detalii
- de: New Scientist
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un grup internaţional format din mari oameni de ştiinţă au semnat Declaraţia Cambridge despre conştiinţă prin care îşi anunţă susţinerea ipotezei conform căreia animalele prezintă conştiinţă, ca şi oamenii. Iar cercetătorii oferă şi exemple de animale.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cât este ceasul? Este ușor de verificat: trebuie doar să ne uităm la un ceas. Dar cât este oare ceasul în interiorul organismului nostru? Aceasta este o întrebare mult mai grea. Organismul tău are propriul ceas biologic. Iată cum poate fi determinat.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Ştiri ştiinţă. Biologie
