Într-o vreme în care valoarea aurului a ajuns la un maxim istoric, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Michigan au descoperit că abilitatea unei bacterii de a suporta doze incredibile de toxicitate este cheia pentru a crea aur de 24 de karate.
În imaginea de mai sus
Fărâmele de aur produse de experimentul ştiinţific-artistic „Marea operă a iubitorului de metale” de Adam Brown, profesor asociat de artă electronică şi intermedia al MSU. Credit: G.L. Kohuth.
„Noi practicăm alchimia microbilor – transformăm în aur ceva ce nu are nici o valoare” a spus Kazem Kashefi, profesor asistent de microbiologie şi genetică moleculară.
Kazem şi Adam Brown, profesor asociat de artă electronică şi intermedia, au descoperit că bacteria Cupriavidus metallidurans poate supravieţui într-un mediu de concentraţii masive de clorură de aur, un aur lichid, o substanţă chimică descoperită în natură.
De fapt, bacteria este de cel puţin 25 de ori mai puternică decât s-a constatat anterior în cercurile ştiinţifice. Acest lucru a fost determinat de cercetători în instalaţia lor artizanală „Marea operă a iubitorului de metale” (The Great Work of the Metal Lover) ce foloseşte o combinaţie de biotehnologie, artă şi alchimie pentru a transforma aurul lichid în aur de 24 de karate.
Opera de artă constă dintr-un laborator portabil făcut din instrumente placate cu aur de 24 de karate, un bioreactor de sticlă şi bacteria, o configuraţie care produce aur în faţa oricărei audienţe.
Un bioreactor foloseşte o bacterie, căreia îi place aurul, pentru a transforma aurul lichid în aur de 24 de karate.
Credit: G.L. Kohuth.
Brown şi Kashefi au alimentat bacteria cu cantităţi neegalate de clorură de aur, imitând procesul pe care ei cred că se întâmplă în natură. În aproximativ o săptămână bacteria a transformat toxinele şi a produs o pepită de aur.
„Marea operă a iubitorului de metale” foloseşte foloseşte un sistem biologic drept vehicul pentru explorarea artistică, a spus Brown.
În plus, opera de artă constituie o serie de imagini făcute cu un microscop cu scanare de electroni. Folosind tehnici de iluminare antice, Brown a aplicat foiţe de aur de 24 de karate în regiunile imprimate, unde un depozit bacterian de aur a fost identificat astfel încât fiecare imagine conţine ceva din aurul produs în bioreactor.
„Asta este neo-alchimia. Fiecare parte, fiecare detaliu al proiectului este o încrucişare între microbiologia modernă şi alchimie” a spus Brown. „ştiinţa încearcă să explice lumea fenomenologică. Ca şi artist, eu încerc să creez un fenomen. Arta are abilitatea de a antrena cercetările ştiinţifice.”
„Marea operă a iubitorului de metale” de Adam Brown, profesor asociat de artă electronică şi intermedia de la MSU.
Credit: G.L. Kohuth
Ar fi ineficient economic să se reproducă experimentul lor la o scară mai largă, a spus el. Dar succesul cercetătorilor în a produce aur pune întrebări despre lăcomie, economie şi impact ecologic, având în vedere etica în ştiinţă şi în proiectarea naturii.
„Marea operă a iubitorului de metale” a fost aleasă pentru expoziţie şi a primit o menţiune onorabilă la renumita competiţie de artă cibernetică, Prix Ars Electronica din Austria, unde este expusă până în 7 octombrie. Prix Ars Electronica este una dintre cele mai importante distincţii pentru creativitate şi spirit de pionierat în domeniul mediei hibride şi digitale, a menţionat Brown.
„Arta are abilitatea de a experimenta şi pune întrebări asupra impactului ştiinţei în lume, iar „Marea operă a iubitorului de metale” se adresează direct preocupărilor ştiinţifice în timp ce încearcă să modeleze şi să manipuleze biologia conform voinţei noastre în era postbiologică” a spus Brown.
Traducere după superman-strength-bacteria-gold de Răzvan Gavrilă, cu acordul editorului
