Hantavirus

Trei persoane au murit în urma unui presupus focar de hantavirus pe o navă de croazieră aflată în mijlocul oceanului Atlantic. Cel puțin un alt pasager se află în terapie intensivă în Africa de Sud.

Organizația Mondială a Sănătății a anunțat decesele într-o declarație publicată luni pe rețelele sociale, împreună cu un caz confirmat al acestei boli rare. Autoritățile investighează încă cinci cazuri suspecte în rândul pasagerilor care călătoreau pe nava MV Hondius.

Așadar, ce este hantavirusul? Și de ce poate fi atât de letal? Pe măsură ce investigația continuă, iată ce se știe până acum.

Ce este infecția cu hantavirus?

Infecția cu hantavirus duce la o boală respiratorie rară, dar severă, care poate provoca hemoragii grave, febră și chiar deces.

Virusul este transmis de rozătoare, precum șoarecii și șobolanii, în principal prin urina și excrementele animalelor infectate.

În mod obișnuit, hantavirusul nu se transmite de la om la om. Totuși, în cazuri rare, poate exista transmitere interumană.

La nivel global, se estimează că apar între 150.000 și 200.000 de cazuri de infecție cu hantavirus în fiecare an.

Este mai puțin contagios decât virusurile aeropurtate, precum COVID-19 și gripa, deoarece în mod obișnuit nu se transmite între oameni.

Ce îl face atât de letal?

Există două tipuri principale boli provocate de hantavirus, fiecare cu simptome diferite.

Sindromul pulmonar cu hantavirus, care afectează plămânii, este întâlnit în principal în Statele Unite. Dacă o persoană se infectează cu acest tip de hantavirus, în câteva zile va prezenta, cel mai probabil, tuse și dificultăți de respirație.

Pe măsură ce boala progresează, pot apărea simptome precum oboseală, febră și dureri musculare. De asemenea, pot apărea dureri de cap, amețeli, greață, vărsături și dureri abdominale. Acesta este tipul cel mai letal de hantavirus. În mod tragic, aproximativ 38% dintre persoanele care dezvoltă aceste simptome mor din cauza bolii.

Febra hemoragică cu sindrom renal este întâlnită în principal în Europa și Asia, însă tulpina cunoscută sub numele de virusul Seoul s-a răspândit la nivel global. Această formă de infecție cu hantavirus afectează în principal rinichii.

De obicei, simptomele apar în decurs de două săptămâni de la expunerea la virus. Simptomele inițiale includ dureri de cap severe, dureri abdominale, greață și vedere încețoșată. În stadii mai avansate pot apărea hipotensiune arterială, hemoragii interne și chiar insuficiență renală acută. Boala poate fi cauzată de diferite virusuri, unele mai letale decât altele, ceea ce înseamnă că între 1% și 15% dintre cazuri pot fi fatale.

Din păcate, nu există un tratament specific sau un remediu pentru niciunul dintre tipurile de infecție cu hantavirus. Totuși, tratamentul medical precoce poate crește șansele de supraviețuire ale pacientului. Acesta poate include utilizarea de aparate de respirație asistată, oxigenoterapie și dializă.

Autoritățile investighează în continuare la ce tip de hantavirus au fost expuși pasagerii.

Cum a ajuns pe o navă de croazieră?

Într-un mediu închis, precum o navă de croazieră, există două moduri posibile prin care pasagerii ar fi putut contracta hantavirusul.

Unul este expunerea la virus în timpul unei excursii la țărm.

Cealaltă posibilitate este ca rozătoarele să fi pătruns pe navă odată cu marfa și să fi transmis ulterior boala pasagerilor prin urina sau excrementele infectate.

Alți factori, precum standardele de igienă și practicile de depozitare a alimentelor, ar fi putut favoriza răspândirea infecției.

Pentru a controla acest presupus focar, autoritățile trebuie mai întâi să se asigure că orice rozătoare sunt capturate și eliminate în siguranță de pe navă. Apoi, toți pasagerii trebuie monitorizați pentru simptome de infecție cu hantavirus. Diagnosticul se face prin test PCR, similar celor utilizate pentru detectarea unor virusuri precum COVID.

Având în vedere că nu există un tratament specific pentru boală, autoritățile trebuie să ajute pacienții infectați să-și gestioneze simptomele. Acest lucru implică monitorizarea respirației și a funcției renale.

Cât de îngrijorați ar trebui să fim?

Deși situația este alarmantă, cazurile de hantavirus rămân extrem de rare. Totuși, boala poate semăna cu alte afecțiuni respiratorii, astfel că simptomele trebuie întotdeauna evaluate medical. Dacă ați fost în regiuni unde virusul este prezent și prezentați dificultăți de respirație, febră sau alte simptome asemănătoare gripei, este recomandat să consultați medicul de familie.


Traducere după What is hantavirus de Thomas Jeffries, Senior Lecturer in Microbiology, Western Sydney University.
Sursa imagine: CDC.

Write comments...
symbols left.
Ești vizitator ( Sign Up ? )
ori postează ca „vizitator”
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.

Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație!