Analizele unor fosile ale unui strămoş al reptilelor, Bunostegos akokanensis, care a trăit în urmă cu peste 260 de milioane de ani, demonstrează că aceste animale au fost primele vertebrate cu corpul ridicat pe patru picioare.
- Detalii
- de: Agerpres
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cercetătorii de la University of Massachusetts Medical School sunt primii care au arătat că este posibil să schimbi comportamentul unui animal prin modificări aduse comunicării neuronale. Studiul, publicat în PLOS Biology, descrie o nouă abordare privind cercetarea circuitelor neuronale ce guvernează comportamentul.
- Detalii
- de: MedicalXpress
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un nou virus gigant a fost descoperit în solurile îngheţate din Siberia, fiind numit "Mollivirus Sibericum", pentru că este moale şi îşi schimbă forma cu uşurinţă. Este un nou tip de virus gigant, vechi de 30.000 de ani, găsit în solul îngheţat permanent (permafrost) din această regiune a lumii şi pe care cercetătorii au reuşit să-l trezească la viaţă.
- Detalii
- de: Agerpres
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Embrion uman
Credit: wikipedia commons
O echipă internaţională de cercetători (Karolinska Institutet, Suedia) a "cartografiat" pentru prima dată toate genele care sunt activate în primele zile ale unui ovul uman fecundat. Studiul, publicat în revista Nature Communications, asigură o înţelegere profundă a stadiului embrionic de dezvoltare a omului, iar cercetătorii speră să poată utiliza rezultatele pentru a identifica soluţii împotriva infertilităţii.
- Detalii
- de: MedicalXpress
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Povestea standard despre importanţa genelor în evoluţia vieţii este supraestimată. Sunt mulţi alţi factori care influenţează evoluţia unui individ şi evoluţia unei specii. Acest adevăr, susţinut de un număr din ce în ce mai mare de cercetători, pe baza dovezilor descoperite în timp, trebuie să se reflecte şi în cărţile de biologie.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Care animal face parte şi care nu din familia pisicii?
O pisică este, desigur, o pisică. Leii sunt tot pisici, aşa cum sunt leoparzii, lincşii şamd; familia „Felidae” conţine 41 de specii în total. Dar ce putem spune despre alte specii apropiate, ca cea a hienelor ori a mangustelor? Aceste animale nu sunt în familia pisicii, ci în familii separate. Aşadar, de ce sunt anumite specii grupate în aceeaşi familie, iar alte separate în familii diferite?
- Detalii
- de: Ben Holt şi Knud Andreas Jønsson
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Ca urmare a unor progrese importante înregistrate într-o perioadă de şapte ani, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă a reuşit să reconstruiască un cromozom de drojdie pe cale sintetică, cromozom care este pe deplin funcţional. Este un progres remarcabil care ar putea conduce în cele din urmă la obţinerea de organisme "personalizate" create în laborator, oamenii nefăcând excepţie.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Utilizând o tehnică avansată de microscopie, cercetătorii au efectuat cea mai precisă măsurătoare de până acum a structurii moleculei de ADN. Rezultatele lor au evidenţiat unele diferenţe semnificative ale acesteia faţă de forma binecunoscută de spirală dublă, diferenţe care oferă informaţii noi în legătură cu mecanismele interne ale acestei molecule purtătoare de viaţă.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Spre deosebire de orice altă formă de viaţă de pe Pământ, aceste bacterii extraordinare utilizează energia în forma sa cea mai pură, ele mâncând şi respirând electroni. De asemenea, ele pot fi întâlnite peste tot. Introduceţi un electrod în pământ, pompaţi electroni în jos şi iată, ele vor apărea: celule vii care mănâncă energie electrică. Cunoaştem bacterii care pot supravieţui datorită unor surse diverse de energie, dar niciuna dintre acestea nu este atât de ciudată precum această bacterie electrică.
- Detalii
- de: Catherine Brahic
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Plantele sunt capabile, de asemenea, să ia decizii complexe. Cel puţin aceasta este concluzia la care au ajuns oamenii de ştiinţă de la Helmholtz Center for Environmental Research (UFZ) şi University of Göttingen care au încheiat investigaţiile asupra lui Berberis vulgaris. Aceasta s-a dovedit capabilă să renunţe la propriile seminţe pentru a preveni infestarea cu un parazit.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Biologie
O cercetare nouă din cadrul Departamentului de Ştiinţe Neurologice al Universităţii din Minnesota a dezvăluit faptul ca şoarecii îşi pot manifesta regretul, o caracteristică cognitivă considerată a fi specifică omului. Constatările cercetării au fost publicate în revistă Nature Neuroscience. Pentru a măsura comportamentul cognitiv al regretului, A. David Redish, doctor în ştiinţe neurologice şi profesor la Universitatea din Minnesota, şi Adam Steiner, student din cadrul Programului Pentru Absolvenţi în Ştiinţe Neurologice, care au condus această cercetare, au început de la definiţiile regretului utilizate în trecut de economişti şi psihologi.
- Detalii
- de: Adam P Steiner & A David Redish
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Nanotehnologia ar putea transforma arbuştii în generatoare masive de energie sau în senzori pentru explozibili. Plantele sunt foarte valoroase: sunt folosite în alimentaţie, sunt transformate în carburanţi, emit oxigenul în aer şi, datorită frumuseţii lor, au rol decorativ. În prezent, o echipă de cercetători de la MIT şi-a propus să intensifice utilitatea plantelor prin adăugarea unor nanomateriale care ar putea să le amplifice producţia de energie şi să le ofere noi roluri, cum ar fi monitorizarea poluării mediului înconjurător.
- Detalii
- de: Anne Trafton
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un păianjen descoperit recent în Sahara are un mod unic de a se deplasa atunci când este în pericol: acesta realizează flic-flacuri uimitoare, ca un veritabil gimnast. Dr. Peter Jäger, taxonomist german de la Senckenberg Research Institute and Natural History Museum din Frankfurt, Germania, care a descoperit păianjenul, crede că păianjenul recurge la această metodă doar în situaţii de pericol iminent, întrucât deplasarea tip „flic-flac" îi permite să-şi dubleze viteza.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Una din treisprezece persoane au picioare asemănătoare cu cele ale cimpanzeilor. Când strămoşii noștri şi-au părăsit casele arboricole, au renunţat la picioarele lor flexibile pentru picioruşe rigide care sunt cele mai potrivite pentru mersul pe jos pe pământ. Dar, conform unui nou studiu, una din treisprezece persoane poate avea picioarele bine curbate, adaptate pentru căţărat, chiar fără să ştie.
- Detalii
- de: Joseph Bennington-Castro
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Institutul Internaţional pentru Studiul Speciilor din cadrul Arizona State University dezvăluie lista a 10 noi specii aflate în topul speciilor nou descoperite în 2012.
- Detalii
- de: Jef Akst
- Ştiri ştiinţă. Biologie
