Recorder: „Cu una dintre cele mai mici rate de vaccinare din UE, cu restricții puține și nerespectate, România a ajuns pe primul loc în Europa și pe locul trei în lume la rata de mortalitate COVID.

Statisticile arată înfiorător, dar imaginile din spitale sunt și mai dure. Am stat o seară întreagă la camera de gardă a Spitalului Universitar din București pentru a arăta realitatea din spatele cifrelor.

Eșecul e vizibil în privirile speriate ale bolnavilor, unii dintre ei așezați pe scaune, cu tubul de oxigen la picioare, e vizibil în deznădejdea și în epuizarea cadrelor medicale, în tăcerea sacilor negri, cu fermoar, care sunt cărați în neștire pe holuri.”


Adevărul este că mașinile au evoluat (avem astăzi mașini electrice, pe hidrogen și pe energie solară), dar cauciucurile nu prea mult de la apariția automobilului. Avem telefoane care se pot îndoi și sta în apă fără să se strice, dar nu avem cauciucuri care să reziste unui cui de pe stradă.

Michelin și General Motors promit, împreună, să aducă o anvelopă fără aer pe piață în 2024. Prototipul se numește „Uptis” (Unique Puncture-proof Tire System) și este făcut dintr-o jantă de aluminiu și plastic ranforsat cu fibră de sticlă (GFRP).

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a aprobat miercuri primul vaccin împotriva malariei. Acesta este numit Mosquirix și este produs de compania britanică GlaxoSmithKline.

Vaccinul a fost deja administrat unui număr de 2,3 milioane de copii din Ghana, Kenya și Malawi într-un studiu clinic pilot coordonat de OMS. Malaria este o boală care se manifestă în special în Africa (94 % din cazuri), care a ucis circa 275 de mii de copii de până la 5 ani doar în 2019.


„Cristalul timpului” a fost creat în interiorul chipului Sycamore al Google, care este menținut la temperaturi scăzute într-un criostat
(credit: Eric Lucero/Google, Inc.)

O echipă de cercetători de la Google a creat și demonstrat existența unui „cristal al timpului” pe un computer cuantic. Presa de specialitate, în anumite cazuri, a prezentat realizarea ca una care va schimba fizica pentru că ar reprezenta o violare a legii a doua a termodinamicii. Să vedem despre ce este vorba.

În imaginea de mai sus (și de mai jos, în detaliu) observați două pete luminoase în interiorul cercului (în fapt, două galaxii) și patru puncte luminoase pe circumferința cercului. Cele patru puncte reprezintă, în fapt, lumina unui quasar situat în spatele celor două galaxii centrale, lumină deviată astfel ca urmare a curbării spațiu-timpului de către galaxii.

 
Înainte ca furnicile să sape tunelurile, forțele din sol sunt aliniate aleator (stânga), după, acestea se aliniază în jurul tunelului

Coloniile de furnici au capacitatea de a construi tuneluri sub pământ, lungi de metri, unde să locuiască milioane de membri ai coloniei și care să dureze zeci de ani.


Reprezentare grafică a unui deuteron, nucleul deuteriului, un izotop al hidrogenului (neutron (albastru) și proton (roșu)).
Credit: Andy Sproles/Oak Ridge National Laboratory, U.S. Dept. of Energy

Sigur, știm multe despre atom. Știm că la exterior sunt electroni structurați pe straturi energetice, a căror mișcare în jurul nucleului este descrisă de orbitali. Știm că în centru există un nucleu, format, de regulă, din protoni și neutroni, formați la rândul lor din quarcuri, ținuți laolaltă prin intermediul forței nucleare tari.

Dar nu știm cum se comportă protonii și neutronii în interiorul nucleului atomic.

Conform unui studiu recent, există o corelație pozitivă între consumul ridicat de alimente ultra-procesate în perioada copilăriei și o creștere mai rapidă a  procentului de grăsime corporală ulterior.

În videoclipul de mai jos puteți urmări ultima demonstrație a companiei Boston Dynamics, în care prezintă două exemplare din robotul numit „Atlas”.

Pe 11 august a.c. în orașul Siracuza, un oraș de pe coasta insulei italiene Sicilia, s-a înregistrat temperatura de 48,8 grade Celsius, cea mai ridicată temperatură măsurată vreodată în Europa. Cea mai ridicată temperatură până la această măsurătoare era de „doar” 48 °C, în Atena în 1977.


În imagine, în albastru, cercuri surprinse în raze X din proximitatea unei găuri negre

Astronomii au identificat un set neobișnuit de cercuri de raze X în jurul un sistem binar denumit V404 Cygni, format dintr-o gaură neagră și o stea-partener.

 

O succesiune de dezastre naturale fără precedent au străbătut globul în ultimele săptămâni. Au existat inundații grave în China și în Europa de Vest, valuri de căldură și secetă în America de Nord și incendii în zona sub-arctică (numită și Subarctica, regiunea este situată în sudul imediat al Arcticii).

Acordul de la Paris a adoptat un obiectiv în ce privește încălzirea globală: creșterea temperaturii medii globale să nu depășească 1,5° C, raportat la valorile preindustriale.

China și-a prezentat planurile pentru construcția unor reactoare nucleare pe bază de toriu, o premieră, care vor fi instalate pe teritoriul național, dar și în alte țări partenere.

Steven Weinberg, fizician american (3.05.1933-23.07.2021), a obținut Premiul Nobel pentru fizică în 1979 și a adus importante contribuții în fizica particulelor.


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro