Peste 18 milioane de oameni din întreaga lume suferă de artrită reumatoidă, inclusiv aproape 1,5 milioane de americani. Artrita reumatoidă este o formă autoimună și inflamatorie de artrită, ceea ce înseamnă că sistemul imunitar al unei persoane atacă articulațiile, provocând inflamații semnificative. Această inflamație poate cauza durere, rigiditate și umflare a articulațiilor, iar în multe cazuri pacienții acuză oboseală și o stare asemănătoare gripei.
Dacă nu este tratată, artrita reumatoidă poate duce la deteriorarea articulațiilor. Dar chiar și atunci când este tratată, această afecțiune poate provoca dizabilități importante. În formele foarte active ale bolii sau în stadii avansate, pacienții pot avea dificultăți în a îndeplini sarcini zilnice, precum prepararea mâncării, îngrijirea copiilor și îmbrăcarea.
Mozilla a anunțat că utilizatorii Firefox vor putea bloca toate funcțiile de inteligență artificială integrate în browser. Noua opțiune va fi disponibilă începând cu versiunea Firefox 148, care începe să fie distribuită din 24 februarie, și vine ca răspuns la cererile utilizatorilor care nu doresc deloc funcții IA în experiența lor de navigare.
Un focar al virusului Nipah, extrem de letal, apărut în India, a pus numeroase țări din Asia în stare de alertă ridicată, având în vedere că rata de mortalitate la oameni poate fi cuprinsă între 40% și 75%. Mai multe țări, inclusiv Thailanda, Malaezia și Singapore, au introdus noi măsuri de screening și testare, după ce cel puțin două persoane au murit de virusul Nipah în statul indian Bengalul de Vest în această lună.
Imaginează-ți că Internetul se oprește brusc. Sistemele de plată din magazinul alimentar din cartierul tău cad.Sistemele de sănătate din spitalul regional se blochează complet. Instrumentele software pe care le folosești la serviciu, împreună cu toate informațiile pe care le conțin, dispar.
Încerci să te informezi, dar te chinui să comunici cu familia și prietenii sau să afli ultimele noutăți despre ce se întâmplă, deoarece platforme sociale sunt toate indisponibile. Așa cum cineva poate scoate din priză computerul tău, este posibil să fie oprit și sistemul la care acesta este conectat.
Acesta nu este un scenariu fantezist. Defecțiunile tehnice, atacurile cibernetice și dezastrele naturale pot scoate din funcțiune părți esențiale ale Internetului. Iar, pe măsură ce guvernul SUA formulează cereri tot mai mari față de liderii europeni, devine plauzibil să ne imaginăm că Europa ar putea pierde accesul la infrastructura digitală furnizată de firme americane, ca parte a unui proces de negociere geopolitică.
Pentru a reduce riscul de hipertensiune la vârste înaintate, nu este suficient să fii activ doar în adolescență sau la 20 de ani. Datele pe termen lung arată că un prag practic, asociat cu risc mai mic de hipertensiune, este în jur de cinci ore pe săptămână de efort moderat, adică aproximativ 300 de minute, iar beneficiile devin mai mari dacă acest nivel este menținut constant până în jurul vârstei de 60 de ani. În același timp, tiparul obișnuit este invers: între 18 și 40 de ani activitatea fizică scade, iar, în deceniile următoare, hipertensiunea devine tot mai frecventă. Cu alte cuvinte, fereastra cea mai importantă pentru „a seta” un risc mai mic pare a fi tinerețea și maturitatea timpurie, dar efectul depinde de continuitate.
Răcelile şi gripa sunt asociate frecvent cu expunerea la frig, iar această legătură este adânc înrădăcinată în percepţia publică. Totuşi, cercetări moderne arată că frigul, în sine, nu ne îmbolnăveşte, dar creează un context favorabil pentru transmiterea şi instalarea infecţiilor respiratorii.
Ideea că frigul provoacă boala este răspândită în multe culturi. Ieşitul afară fără haină groasă, aerul rece inhalat, camerele neîncălzite sau expunerea la ploaie şi zăpadă sunt adesea considerate cauze directe ale răcelilor sau gripei.
Această convingere pare logică, pentru că episoadele de boală apar frecvent după perioade de frig. Dovezile ştiinţifice arată însă că relaţia este mai complexă, arată 360medical.ro.
Pământul se încălzește fără echivoc pe măsură ce activitățile umane eliberează emisii de gaze cu efect de seră care rețin căldura în atmosferă, iar cantitățile de zăpadă scad, în ansamblu. Dar acest lucru nu înseamnă că vremea severă de iarnă nu va mai exista. Chiar și într-un mediu mai cald, episoadele reci, deși vor apărea mai rar, pot rămâne relativ severe în anumite regiuni.
O prognoză pentru 26 ianuarie 2026 arată linia de îngheț, reprezentată cu alb, extinzându-se adânc în Texas. Banda deschisă la culoare, cu săgeți, indică curentul-jet, iar banda închisă la culoare indică vortexul polar stratosferic. Curentul-jet este reprezentat la aproximativ 3,5 mile deasupra suprafeței, o altitudine tipică pentru urmărirea sistemelor de furtună. Vortexul polar se află la aproximativ 20 de mile deasupra suprafeței. Mathew Barlow, CC BY
O furtună de iarnă severă care mătură centrul și estul Statelor Unite la sfârșitul lunii ianuarie 2026 amenință statele de la Texas până la New England cu ploi înghețate, lapoviță și ninsori paralizante. Mai mulți guvernatori au declarat stare de urgență, în timp ce meteorologii avertizează asupra condițiilor periculoase de deplasare, a senzațiilor termice extrem de scăzute și a întreruperilor de energie electrică, pe fondul unui frig aspru care se așteaptă să persiste zile întregi.
Acest val brusc de frig poate părea un șoc pentru mulți americani după un început de iarnă în mare parte blând, însă acea căldură inițială ar putea contribui parțial la violența acestei furtuni.
Medicamentele din clasa GLP-1, promovate intens ca soluții revoluționare pentru obezitateși diabet, sunt abandonate într-un ritm surprinzător de mare de către americanii trecuți de 65 de ani. Studii recente arată că aproximativ jumătate dintre pacienți întrerup tratamentul în decurs de un an, în ciuda beneficiilor metabolice clare.
Gravitonii sunt particule, deocamdată teoretice, care sunt responsabile pentru gravitație; au fost considerați mult timp imposibil de detectat. O echipă Stevens–Yale construiește acum primul echipament din lume conceput pentru a-i detecta, folosind bare de heliu superfluid iluminate cu laser.
Fizica modernă are o problemă. Cei doi piloni principali ai săi sunt teoria cuantică și teoria relativității generale, însă cele două teorii par incompatibile. Teoria cuantică descrie natura în termeni de particule cuantice discrete și interacțiuni, în timp ce relativitatea generală tratează gravitația ca o curbură lină a spațiu-timpului.
O unificare reală impune ca însăși gravitația să fie cuantică, mediată de particule cunoscute sub numele de „gravitoni”. Cu toate acestea, detectarea chiar și a unui singur graviton a fost mult timp considerată imposibilă. Drept urmare, problema gravitației cuantice a rămas în mare parte teoretică.
În 2024, Igor Pikovski, profesor la Stevens Institute of Technology, și echipa sa au publicat în „Nature Communications” o lucrare care arată că detectarea gravitonilor este, de fapt, posibilă.
Găurile de vierme sunt adesea imaginate ca tuneluri prin spațiu sau timp — scurtături prin univers. Dar această imagine se bazează pe o neînțelegere a lucrărilor fizicienilor Albert Einstein și Nathan Rosen.
În 1935, studiind comportamentul particulelor în regiuni cu gravitație extremă, Einstein și Rosen au introdus ceea ce au numit un „pod”: o legătură matematică între două copii perfect simetrice ale spațiu-timpului. Nu era conceput ca un pasaj pentru călătorii, ci ca o modalitate de a menține consistența dintre gravitație și fizica cuantică. Abia mai târziu podurile Einstein–Rosen au fost asociate cu găurile de vierme, deși au puține în comun cu ideea originală.
Dar eu și colegii mei arătăm că podul original Einstein–Rosen indică ceva mult mai ciudat — și mai fundamental — decât o gaură de vierme.
La fiecare cinci ani, guvernul SUA publică un set actualizat de recomandări privind alimentația sănătoasă. Acest document, numit „Dietary Guidelines for Americans”, a servit drept piatră de temelie a politicii de nutriție timp de aproape jumătate de secol.
Pe 7 ianuarie 2026, Departamentul pentru Sănătate și Servicii Umane și Departamentul Agriculturii au publicat ediția 2025-2030 a ghidului alimentar. Versiunea actualizată recomandă ca oamenii să consume mai multe proteine și grăsimi și mai puține alimente ultra-procesate.
Acest ghid reprezintă fundamentul programelor nutriționale guvernamentale – de exemplu, ele sunt folosite pentru a determina ce alimente sunt acoperite de programul SNAP (Supplemental Nutrition Assistance Program), precum și modul în care sunt preparate mesele din școli. Centrele de îngrijire pentru vârstnici și centrele de îngrijire a copiilor le folosesc atunci când oferă mese, la fel și nutriționiștii clinici care lucrează cu pacienți pentru a-i ajuta să atingă o dietă sănătoasă. Și pentru că ghidurile sunt atât de riguroase științific, multe țări din lume își bazează propriile recomandări nutriționale pe ele.
Racheta Artemis I SLS (Space Launch System) și nava spațială Orion la Complexul de Lansare 39B de la Centrul Spațial Kennedy al NASA din Florida.
NASA va trimite un echipaj format din 4 astronauți către lună în curând, nu mai devreme de 6 februarie 2026, dar nu mai târziu de aprilie a.c. Va fi prima misiune cu echipaj în apropierea Lunii după Apollo 17, în 1972.
Cei patru astronauți vor călători în jurul Lunii în cadrul unei misiuni denumite „Artemis II”, misiune cu echipaj a NASA care are rolul de a stabili o prezență de lungă durată pe Lună.
„Zonele albastre” sunt regiuni geografice unde se observă, pe parcursul ultimilor 150 de ani, proporții neobișnuit de mari de persoane care ajung la vârste foarte înaintate — peste 90 sau chiar peste 100 de ani. Conceptul a devenit faimos în urma unor articole din Experimental Gerontology și National Geographic, iar ulterior numeroase studii au încercat să descifreze ce anume din viața acestor comunități contribuie la sănătate și longevitate.
În ultimii ani au apărut critici care susțin că datele acestor zone ar fi incorecte sau fraudate. Articolul de față explică de ce aceste critici sunt nefondate și cum se face în mod corect validarea vârstei extreme. Demografia gerontologică — știința care studiază populațiile foarte vârstnice — are metode stricte pentru a verifica exactitatea vârstelor și pentru a elimina erorile din acte sau declarații.
Un aminoacid prezent în mod natural în organism ar putea ajuta dinţii să facă faţă mai bine efectelor zahărului, prin schimbarea modului în care se formează placa dentară. Un studiu clinic realizat pe pacienţi cu carii active arată că arginina poate transforma biofilmele dentare în structuri mai puţin acide şi, implicit, mai puţin nocive pentru smalţ, informează 360medical.ro.
Descoperirile din neurologie au continuat în 2025 într-un ritm impresionant, de la cartografierea etapelor vieții cerebrale până la identificarea de nuanțe cromatice imposibile. Iată o sinteză a celor mai semnificative rezultate, care schimbă modul în care înțelegem acest organ de 86 de miliarde de neuroni și 100 de trilioane de sinapse.
• „Principele” de Nicolò Machiavelli(finalizată: 3☆/5) • „Zorii tuturor lucrurilor. O nouă istorie a omenirii”de D. Graeber și D. Wengrow(finalizată:5☆/5) •„Elefantul din creier” de Kevin Simler și Robin Hanson(fără note:3☆/5) •„Trebuie să-ți schimbi viața” de Peter Sloterdijk(fără note:4☆/5) •„Apeirogon” de Colum McCann(fără note:5☆/5)
