Ceremonia de decernare a Premiul Nobel pentru fizică în anul 2021 a avut loc pe 05.10.2021, ora 12.45 (ora României) și a putut fi urmărită în direct pe YouTube și pe site-ul nostru. Momentul anunțării câștigătorilor a fost urmărit online de circa 17 mii de persoane.
Premiul Nobel pentru fizică în anul 2021 a fost acordat, pe de-o parte (jumătate din premiu), lui Syukoro Manabe (Universitatea Princeton, SUA) și lui Klaus Hasselmann (Institutul Max Planck pentru Meteorologie, Hamburg, Germany), pentru „modelarea fizică a climatului Terrei, cuantificarea variabilității și prezicerea corectă a încălzirii globale”, iar pe de altă parte lui Giorgio Parisi (Universitatea Sapienza, Roma, Italia), pentru „descoperirea interconexiunilor dintre dezordine și fluctuații în sistemele fizice de la nivel atomic la cel planetar”. Una peste alta, premiul Nobel din acest an recunoaște progresele în înțelegerea sistemelor complexe.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Premiul Nobel
Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în 2021 a fost acordat ieri lui David Julius și lui Ardem Patapoutian, ambii din SUA, cercetători care au descoperit în mod independent mecanismele prin care simțim căldura, frigul, pe de-o parte, și atingerea și mișcările propriul corp, pe de alta. Într-un limbaj mai tehnic, cei doi au descoperit „transductorii mecanici și termici”. Pe lângă gloria asigurată de premiu, cei doi vor primi și un premiu în bani; în 2020 valoarea premiului a fost 968,000 €, sumă pe care cei doi o vor împărți.
David Julius a folosit un ingredient al ardeiului iute numit capsaicină pentru a identifica celulele nervoase care reacționează la temperaturi mari. În schimb, Ardem Patapoutian a condus o echipă de cercetători care a identificat un receptor care reacționează la presiune, atingere și poziționarea părților organismului.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Premiul Nobel
A luat naştere universul cu adevărat odată cu Big Bangul? Și dacă da, există dovezi? Există planete în jurul altor stele? Pot aceste planete să susțină viața? Premiul Nobel pentru fizică din 2019 a fost decernat unui număr de trei oameni de știință care au oferit răspunsuri profunde la toate aceste întrebări.
James Peebles, profesor emerit de fizică la Universitatea Princeton, a câștigat jumătate din premiul pentru o activitate de cercetare pe care a finalizat-o încă din anii '60, când el și o echipă de fizicieni de la Princeton au încercat să detecteze radiațiile rămase Bang Bangului.
Cealaltă jumătate a premiului a mers către Michel Mayor, profesor emerit de fizică de la Universitatea din Geneva, împreună cu Didier Queloz, de asemenea astrofizician elvețian, de la Universitatea din Geneva și la Universitatea din Cambridge. Activitatea excepţională a acestora a constat în descoperirea primelor planete orbitând alte stele, cunoscute și sub numele de exoplanete, dincolo de sistemul nostru solar.
- Detalii
- Scris de: Robert T. Fisher
- Categorie: Premiul Nobel
Fasciculele laser ţin celule vii pe loc. Fasciculele pot fi folosite pentru a roti celulele pentru o fotografiere de detaliu.
Lumea în care trăim este plină de lumină și aceasta este esenţială pentru a asigura viața pe planeta noastră. De aceea este mai mult decât firesc să onorăm trei oameni de știință care au inventat noi modalități de a folosi razele de lumină pentru a explora lumea.
Premiul Nobel pentru fizică din 2018 a fost acordat lui Arthur Ashkin, lui Gérard Mourou și Donnei Strickland pentru producerea unor instrumente din fascicule de lumină. Ashkin a câștigat jumătate din premiu pentru crearea unor "pensete optice", care sunt de fapt fascicule de lumină ce au capacitatea de a manipula obiecte minuscule, precum celulele sau atomii, în timp ce Mourou și Strickland au câștigat cealaltă jumătate pentru inventarea unei tehnologii care generează impulsuri laser ultrascurte și de înaltă intensitate, tehnologie folosită în chirurgia oftalmologică, științele materialelor, studierea proceselor foarte rapide și fizica plasmei, între altele.
- Detalii
- Scris de: Todd Adams (traducere: Ada Popescu)
- Categorie: Premiul Nobel
Tomas Lindahl, Paul Modrich şi Aziz Sancar au câştigat miercuri Premiul Nobel pentru Chimie 2015 pentru studii privind mecanismele de reparare a ADN-ului. Cercetătorul suedez Tomas Lindahl (77 de ani), de la Institutul Francis Crick şi de la Laboratorul Clare Hall, din Hertfordshire, Marea Britanie, alături de biochimistul american Paul Modrich (69 de ani), de la Școala de Medicină a Universităţii Duke şi de la Institutul Medical Howard Hughes, şi de omul de ştiinţă turc Aziz Sancar (69 de ani), de la Universitatea Carolina de Nord, SUA, au cartografiat, la model molecular, modul în care celulele repară fragmentele distruse de ADN şi cum contribuie astfel la păstrarea informaţiei genetice.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
- Categorie: Premiul Nobel
Coliziuni ale neutrinilor (Universitatea Columbia)
Takaaki Kajita şi Arthur B. McDonald au câştigat marţi Premiul Nobel pentru Fizică 2015 pentru descoperirea oscilaţiilor neutrinilor, fenomen care confirmă faptul că aceste particule au masă. Fizicianul japonez Takaaki Kajita, de la Universitatea din Tokyo, şi canadianul Arthur B. McDonald, de la Queen's University, au avut contribuţii cheie, conform Comitetului Nobel, la experimentele care au demonstrat că neutrinii îşi schimbă identitatea. Pentru ca o astfel de metamorfoză să se poată produce este necesar ca aceste particule să aibă masă.
- Detalii
- Scris de: Codruţ Bălu
- Categorie: Premiul Nobel
William C Campbell
Premiul Nobel pentru medicină în anul 2015 a fost acordat unui număr de trei oameni de ştiinţă pentru rezultatele cercetărilor lor pe paraziţi. Deşi poate că nu par a avea una dintre cele mai incitante preocupări, aceşti cercetători sunt eroi discreţi care au schimbat viaţa a milioane de oameni de pe tot globul.
- Detalii
- Scris de: Wendy Gibson
- Categorie: Premiul Nobel
Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis astăzi să acorde Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 2013 lui James E. Rothman, Randy W. Schekman şi Thomas C. Südhof pentru descoperirile lor din domeniul mecanismelor ce reglează transportul veziculelor, un sistem de transport major din celulele noastre.
- Detalii
- Scris de: NobePrize.org
- Categorie: Premiul Nobel
Reacţiile chimice au loc la viteza luminii, iar electronii sar de la un nucleu atomic la altul ascunşi fiind de privirile curioase ale oamenilor de ştiinţă. Laureaţii premiului Nobel pentru chimie din 2013 au reuşit să proiecteze cu ajutorul computerelor o ”hartă” a felului misterios în care operează chimia. Cunoaşterea detaliată a proceselor chimice permite optimizarea catalizatorilor, a medicamentelor şi a celulelor solare.
- Detalii
- Scris de: Ann Fernholm
- Categorie: Premiul Nobel
François Englert şi Peter W. Higgs îşi împart premiul Nobel pentru fizică pe anul 2013, acordat pentru teoria ce explică modul în care microparticulele dobândesc masă. În anul 1964 cei doi savanţi au pus bazele acestei teorii, în mod independent unul de celălalt, Englert lucrând cu colegul său Robert Brout, decedat între timp.
- Detalii
- Scris de: Joanna Rose
- Categorie: Premiul Nobel
La nivelul ochilor, nasurilor şi cavităţilor noastre bucale avem senzori pentru lumină, mirosuri şi arome. În interiorul organismului celulele au senzori similari pentru hormoni şi semnalizatori ca adrenalina, serotonina, histamina şi dopamina.
- Detalii
- Scris de: Ann Fernholm
- Categorie: Premiul Nobel
Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis să acorde Premiul Nobel pentru Medicină 2012 cercetătorilor John B. Gurdon şi Shinya Yamanaka pentru descoperirea faptului că celulele adulte pot fi reprogramate să redevină celule stem imature, pluripotente.
- Detalii
- Scris de: NobelPrize.org
- Categorie: Premiul Nobel
S. Haroche şi David Wineland au inventat şi perfecţionat în mod independent metode inovatoare pentru măsurarea şi manipularea particulelor individuale, păstrându-le caracteristicile cuantice, în moduri care până nu demult erau considerate ca fiind irealizabile.
- Detalii
- Scris de: Nobel Foundation
- Categorie: Premiul Nobel
În acest an, John Gurdon de la Universitatea din Cambridge şi Yamanaka Shinya, care îşi împarte timpul între Kyoto University din Japonia şi Gladstone Institutes din San Francisco, au obţinut Premiul Nobel pentru Medicină. Iată câteva detalii în cele ce urmează.
- Detalii
- Scris de: Andy Coghlan
- Categorie: Premiul Nobel
Cum sunt afectate produsul intern brut şi inflaţia de o creştere temporară a ratei dobânzii sau de o reducere a impozitelor? Ce se întâmplă dacă o bancă centrală face o schimbare permanentă în ţinta de inflaţie sau un guvern îşi modifică obiectivele pentru balanţa bugetară?
- Detalii
- Scris de: Nobel Foundation
- Categorie: Premiul Nobel
