În acest an, John Gurdon de la Universitatea din Cambridge şi Yamanaka Shinya, care îşi împarte timpul între Kyoto University din Japonia şi Gladstone Institutes din San Francisco, au obţinut Premiul Nobel pentru Medicină. Iată câteva detalii în cele ce urmează.
Cei doi au rescris manualele de biologie prin demonstrarea faptului că celulele adulte ar putea fi retransformate în celule embrionare (celule şuşă sau celule stem) care sunt capabile să se dezvolte în orice tip de ţesut din corpul uman. În continuare vă prezentăm detalii pe această temă.
În 1962 Gurdon a demonstrat că ouăle de broască s-au dezvoltat în mormoloci sănătoşi chiar dacă le-a îndepărtat nucleul iniţial şi l-a înlocuit cu un nucleu provenit de la o celulă intestinală prelevată de la o broască matură.
Ulterior, în 2006, Yamanaka a demonstrat că prin inserarea a doar patru gene pentru "întinerire" la nivelul unor celule provenind din piele, el ar putea reprograma codul lor genetic, retransformându-le în celule similare celor de tip embrionar, celule pe care le-a denumit celule stem pluripotente induse (CSPi).
"Dacă această tehnică chiar funcţionează, atunci vorbim despre o metodă remarcabilă şi extrem de utilă, atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi terapeutic", a declarat Gurdon pentru New Scientist în momentul în care Yamanaka a realizat această descoperire. "Este surprinzător pentru mine faptul că funcţionează şi sunt convins că vor exista o mulţime de laboratoare care vor încerca să repete procedeul şi să îl îmbunătăţească.
Ambele descoperiri au distrus dogma care a rezistat multă vreme şi care consta în ideea că celulele nu ar putea niciodată să revină la starea în care au fost odinioară, la nivel embrionar, odată ce au ajuns să se maturizeze în anumite tipuri de ţesuturi cum ar fi pielea, creierul sau ţesutul muscular.
"Acest Premiu Nobel reunit urmăreşte şi celebrează minunata călătorie ştiinţifică care a început odată cu primele lucrări de pionierat ale lui John Gurdon, până în momentul senzaţionalei descoperiri a reprogramării celulelor realizată de Shinya Yamanaka", a declarat Anthony Hollander, Şeful Departamentului de Medicină Celulară şi Moleculară de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie. "Este o veste fantastică pentru cercetarea din domeniul celulelor stem şi pentru cercetarea ştiinţifică din Marea Britanie."
Viziune dublă
În 1960 Gurdon a demonstrat, de asemenea, că mormolocii ar putea fi clonaţi în broaşte sănătoase. Această realizare a marcat preludiul creerii oii Dolly, primul mamifer conceput cu ajutorul unei singure celule mature. Dolly a fost creată prin readucerea unei celule a ugerului într-o stare embrionară, urmată de ataşarea ADN-ului său la o celulă ou care a fost deposedată de nucleu.
Descoperirea lui Yamanaka din 2006 a deschis calea spre posibilitatea cultivării unor ţesuturi cu ajutorul propriilor celule ale unei persoane. Celulele cutanate, de pildă, ar putea fi prelevate de la un pacient, readuse în stare embrionară şi apoi transformate în orice fel de ţesut este necesar.
Cercetătorii au demonstrat deja faptul că acest lucru ar putea fi realizat folosind celule pluripotente prelevate din embrioni umani numite celule stem embrionare umane. Dar pentru că este necesară distrugerea embrionilor umani pentru a putea obţine celule, tehnica a întâmpinat rezistenţă din partea grupurilor care militează împotriva avortului, în special în Statele Unite.
Tehnica lui Yamanaka a depăşit această obiecţie, oferind posibilitatea de a produce ţesuturi fără să fie necesară distrugerea embrionilor.
Siguranţa înainte de toate
Nimeni nu a fost încă tratat cu celule CSPi deoarece există încă probleme de siguranţă care necesită soluţionare. De exemplu, Yamanaka a introdus gene de reîntinerire la nivelul celulelor mature cu ajutorul unui virus, un proces care ar putea duce, de asemenea, la activarea unor gene care generează modificări de natură canceroasă.
Mai mult, cercetătorii au demonstrat anul trecut că şoarecii care au primit CSPi au prezentat un răspuns imun chiar dacă celulele au fost create cu ajutorul celulelor proprii. Acest lucru sugerează faptul că există ceva în aceste celule care le diferenţiază de ţesutul nativ şi, prin urmare, tehnica poate dăuna.
Dar celulele CSPi au încă un potenţial clinic uriaş şi eforturile continuă să se îndrepte spre valorificarea unor metode mai sigure de a le utiliza.
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Cloning and stem cell Nobel for Gurdon and Yamanaka, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Ecaterina Pavel
