Stând în cabinetul doctoriței mele, am fost surprins când mi-a spus: „Genetica nu contează cu adevărat în cazul bolilor cronice”, continuând: „Stilul de viață al unei persoane, ce mănâncă și cât de mult face mișcare determină dacă va face sau nu o boală cardiacă”.
Ca cercetător care studiază genetica bolilor, nu sunt complet în dezacord – factorii de stil de viață joacă un rol important în determinarea riscului de îmbolnăvire, dar nu reprezintă întreaga poveste. De când oamenii de știință au cartografiat genomul uman în 2003, cercetătorii au descoperit că genetica joacă, de asemenea, un rol important în riscul de boală al unei persoane.
Infecţiile urechii reprezintă o problemă frecventă şi dureroasă în rândul sugarilor şi copiilor mici. Antibioticele orale sunt adesea prescrise timp de o săptămână pentru a trata această afecţiune, însă aceste medicamente pot provoca efecte secundare care necesită întreruperea tratamentulului, ceea ce poate duce la recurenţa infecţiei şi la dezvoltarea rezistenţei la antibiotice.Pentru a îmbunătăţi tratamentul, oechipă de cercetători a dezvoltat un gel antibiotic care a eliminat complet infecţia la animale în doar 24 de ore, conform 360medical.ro.
O nouă analiză scoate în evidenţă amploarea alarmantă a deceselor premature asociate cu o dietă bogată în alimente ultraprocesate.Studiul, care a utilizat date din opt ţări, arată că decesele premature atribuite consumului de alimente ultraprocesate (AUP) cresc semnificativ în funcţie de ponderea acestora în aportul total de energie al oamenilor.
Noul studiu, publicat luni în American Journal of Preventive Medicine, accentuează necesitatea unei intervenţii urgente la nivel mondial pentru diminuarea consumului de alimente ultraprocesate, sprijinită de reglementări şi politici fiscale care să faciliteze accesul populaţiei la opţiuni alimentare sănătoase şi hrănitoare, informează 360medical.ro.
Bolile cerebrale asociate cu înaintarea în vârstă, precum accidentul vascular cerebral (AVC), demenţa şi depresia la vârstnici, afectează milioane de persoane şi exercită o presiune majoră asupra sistemelor de sănătate. Totuşi, cercetări recente oferă speranţă: specialiştii de la Mass General Brigham au identificat mai mulţi factori de risc care pot fi modificaţi, comuni acestor afecţiuni, sugerând că prevenţia prin schimbări comportamentale este nu doar posibilă, ci şi eficientă.
Bolile creierului legate de vârstă, inclusiv AVC, demenţa şi depresia la vârstnici, pot avea un impact semnificativ asupra calităţii vieţii persoanelor în vârstă. Totuşi, multe dintre aceste afecţiuni pot fi prevenite, informează 360medical.ro.
Un studiu internațional coordonat de Universitatea din California, San Diego, a identificat un posibil factor responsabil pentru creșterea cazurilor de cancer colorectal la tineri: o toxină produsă de bacterii, numită colibactină. Această descoperire ar putea aduce, în sfârșit, claritate asupra unei probleme medicale moderne care a pus pe gânduri cercetătorii din întreaga lume.
Factorii de risc convenționali pentru boala coronariană pot explica cel puțin 90% din riscul atribuit acestei afecțiuni. Pentru a înțelege mai bine asocierea dintre un stil de viață preindustrial și prevalența scăzută a factorilor de risc pentru boala coronariană, am studiat populația Tsimane, o comunitate din Bolivia care trăiește din vânătoare, cules, pescuit și agricultură, având puțini factori de risc cardiovasculari, dar care prezintă indicatorii unei inflamații de natură infecțioasă ridicate.
În presă au apărut recent diverse articole alarmiste despre o nouă posibilă pandemie, asemănătoare celei generate de virusul SARS-CoV-2, provocată de metapneumorirusul uman. Dar natura în general ușoară a bolii provocate de metapneumovirusul uman (hMPV), detectarea anticorpilor care reflectă expunerea și imunitatea în populație, combinate cu lipsa unei pandemii cauzate de hMPV, sugerează că nu există motive de alarmă.
La cinci ani de la primele știri despre COVID, rapoarte recente despre un virus respirator obscur din China pot, în mod justificat, să ridice îngrijorări. Autoritățile chineze au emis pentru prima dată avertismente despre metapneumovirusul uman (hMPV) în 2023, dar informațiile din mass-media indică faptul că numărul de cazuri ar putea crește din nou în sezonul de iarnă din China.
Pentru majoritatea oamenilor, hMPV va provoca simptome similare unei răceli sau gripei. În cazuri rare, hMPV poate duce la infecții severe. Totuși, este puțin probabil să provoace următoarea pandemie.
Ce este metapneumovirusul - hMPV?
hMPV a fost descoperit pentru prima dată în 2001 de către oameni de știință din Olanda la un grup de copii la care testele pentru alte virusuri respiratorii cunoscute au fost negative.
Activitatea cercetătorului Michael Meaney a oferit informații esențiale despremodul în care experiențele din primii ani de viață se integrează biologic, afectând rezultatele pe termen lung în materie de sănătate, informează 360medical.ro.
Distinsul cercetător dr. Michael Meaney* de la universitatea canadiană, McGill, discută despre interacțiunile dintre gene și mediu, într-un interviu exclusiv din Genomic Press. Profesor emerit la Universitatea McGill, călătoria științifică a lui Michael Meaney este o dovadă a puterii curiozității în știință. Fascinația sa pentru modul în care mediul ne modelează genele, funcțiile creierului și sănătatea mintală a dus la descoperiri care au schimbat modul în care ne gândim la dezvoltarea umană.
Într-un interviu cuprinzător pentru Genomic Press, renumitul neurolog dr. Michael Meaney dezvăluie descoperiri-cheie despre relația complexă dintre gene și mediu în modelarea sănătății creierului.
Cercetătorul Raz Yirmiya a dezvăluit rolul esențial al inflamației creierului și a celulelor microgliale în depresia indusă de stres, documentând în special modul în care interleukina-1β și dinamica microglială influențează atât simptomele depresive, cât și neurogeneza, informează360medical.ro.
Profesorul Raz Yirmiya discută rolul sistemului imunitar în sănătatea mintală într-un interviu exclusiv acordat Genomic Press. În calitate de șef al laboratorului de psihoneuroimunologie, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, munca profesorului Yirmiya a schimbat fundamental cunoștințele asupra fundamentelor biologice ale depresiei.
Profesorul Raz Yirmiya se află în fruntea cercetărilor care analizează modul în care sistemul imunitar influențează sănătatea mintală, conducând Laboratorul de Psihoneuroimunologie de la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Descoperirile sale fundamentale au transformat înțelegerea comună asupra rădăcinilor biologice ale depresiei atunci când a devenit primul om de știință care a demonstrat experimental că inflamația declanșează simptomele depresive.
Secreția de insulină scade noaptea datorită ritmului circadian, spun experții, care avertizează că a consuma mai mult de 45% din aportul caloric după ora 17.00 modifică nivelurile de glucoză, cu consecințe serioase pentru sănătate.
Oamenii de știință au spus întotdeauna că o cină ușoară și timpurie este mai bună pentru sănătate. Acum, un studiu realizat de Universitat Oberta de Catalunya (UOC) și Universitatea Columbia furnizează baza științifică pentru acest argument.
Potrivit studiului, publicat în revista Nutrition & Diabetes, consumul a mai mult de 45% din aportul caloric zilnic după ora 17.00 este asociat cu o creștere a nivelului de glucoză, cu consecințele nocive asupra sănătății, indiferent de greutatea și grăsimea corporală a individului, informează 360medical.ro.
Ca în cazul multor alte substanțe, resveratrolul este vândut ca pastilă-minune, dar o recentă meta-analiză arată că nu are nicio eficiență, neexistând diferențe semnificative între administrarea de resveratrol și o substanță placebo.
Suplimentele alimentare și produsele de îngrijire a pielii pe bază de resveratrol sunt prezente peste tot, promițând prevenirea ridurilor, reducerea inflamației, încetinirea îmbătrânirii și extinderea duratei de viață.
În plus, ipoteza era că resveratrolul are un impact pozitiv asupra sănătății metabolice, reducând riscul de obezitate, îmbunătățind controlul glicemiei și reducând nivelul de lipide din sânge.
Diabetul este o afecțiune cronică ce afectează capacitatea organismului de a transforma alimentele în energie, ducând la complicații grave dacă nu este gestionat corespunzător. Tratamentele tradiționale implică injecții cu insulină și monitorizare constantă, care pot fi împovărătoare pentru pacienți.
Cercetători din China au anunțat progrese remarcabile în ce privește terapia celulară pentru vindecarea diabetului, un domeniu emergent cunoscut sub numele de medicină regenerativă. Ei au anunțat că au reușit vindecarea clinică a unei paciente cu diabet zaharat de tip 1 prin transplantul de insule celulare derivate din celule stem pluripotente induse chimic (insule CiPSC), potrivit unui studiu clinic publicat miercuri, informează 360medical.ro.
Schimbările climatice sporesc amenințarea bolilor infecțioase, în parte prin extinderea razei de acțiune a vectorilor precum țânțarii. Coaliția Abbott, o rețea formată din medici și peste 20 de organizații de sănătate publică din lume lucrează pentru a identifica amenințările virale emergente, inclusiv multe dintre ele generate de schimbările climatice, în încercarea de a preveni următoarea pandemie la nivel global.
Experții din Coaliția Abbott de apărare împotriva pandemiilor, care se autointitulează și „vânătorii de virusuri”, au descoperit multe amenințări de care știm astăzi, de la o boală neobișnuită transmisă de căpușe în Thailanda până la un focar surpriză în Columbia al unei infecții răspândite de musculițe, informează 360medical.
Un nou studiu realizat de Universitatea Illinois din Chicago (UIC) arată noi mecanisme care explică legătura dintre obezitate și fibrilația atrială (FiA). Datele ar putea sta la baza unor tratamente care ar putea preveni apariția FiA la persoanele obeze și, de asemenea, ar putea opri progresia bolii la cei deja afectați.
Studiul, publicat recent în The Journal of Clinical Investigation, a identificat o enzimă numită NOX2 ca fiind un element esențial în procesele celulare care leagă obezitatea de FiA.
Se consideră șapte persoane din întreaga lume (doi pacienți din Berlin și câte unul din Londra, Düsseldorf, New York, City of Hope și Geneva) s-au vindecat de infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV) sau sunt în remisie pe termen lung, după ce au primit un transplant de măduvă osoasă pentru tratarea cancerului de sânge.
„Pacientul din Geneva”, așa cum a fost numit după orașul elvețian în care a fost tratat, a înregistrat o remisie completă a bolii după ce a primit un transplant de măduvă osoasă în 2018 ca tratament pentru o formă agresivă de leucemie, informează 360medical.ro.
Noile versiuni ale softurilor de IA de tip LLM, care vin cu opțiunea „raționează”, dezvoltate de marile companii de tehnologie, produc informații incorecte tot mai frecvent. Nici măcar companiile nu știu de ce.
Colesterol total: Redu consumul de alimente prăjite și de tip fast-food. Limitează carnea roșie la nu mai mult de 1–3 ori pe săptămână. Alege produse lactate cu conținut redus de grăsimi și carne slabă, cum ar fi puiul și peștele. Crește consumul de fructe, legume, cereale integrale și leguminoase.
