În ultimele luni am scris mai multe articole despre fundamentele unei alimentații sănătoase. Cum am mai spus, deși presa reușește să creeze impresia că nimic nu este clar, că ce este astăzi recomandat este mâine interzis, în fapt, zeci de ani de studii pe milioane de voluntari din toată lumea au cristalizat o serie de principii fundamentale cu privire la alimentația umană. Nu trebuie să fii cercetător sau chimist ca să le înțelegi, pentru că, în esență, sunt de bun-simț. La finalul articolului am introdus linkuri către cela mai relevante articole scrise pe subiectul alimentației.

Unul dintre miturile care circulă „pe piață” este cel privitor la orele între care să mănânci. Știți povestea: „să nu mănânci după ora X!” Sau: „să mănânci doar într-un interval de 8 ore pe zi! În rest, post”.

Detalii


Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic

Fără dubii, una dintre puținele informații reconfortante în contextul epidemiei de COVID-19 a fost aceea că procentul copiilor infectați este mic, raportat la cel al adulților. Copiii/tinerii cu vârste între 1 și 19 ani au reprezentat 2% conform unui studiu care a cuprins 72.000 de cazuri.

Dar de ce copiii se îmbolnăvesc mai puțin, iar când o fac, în genere simptomele lor sunt ușoare? Un articol publicat azi în revista Nature face un sumar al cunoașterii acumulate în lunile de la apariția pandemiei. Iată care sunt principalele idei.

Detalii

Ce ai spune dacă ai vedea un om care nu face nimic toată ziua? Nu din proprie inițiativă cel puțin. Stă nemișcat. Dar dacă-l inviți la un joc de cărți iese din amorțeală și participă la joc. Este cunoscut un astfel de caz - un om de afaceri care a fost înțepat de o viespe, înțepătură care a dus la transformarea sa completă, la apatia descrisă mai sus.

Detalii

Sigur, virusul gripal nu a dispărut doar pentru că un nou virus, SARS-CoV-2, a „intrat pe piață”. Ne-am aștepta ca numărul de infectări cu virusul gripal să scadă în această perioadă, dat fiind că populația ia totuși măsuri de igienă personală și distanțare socială fără precedent. Iată cum stau lucrurile.

Detalii

În mod normal de la inițierea procesului de creare până la aprobarea și comercializarea unui vaccin durează 5 ani. În contextul actualei epidemii de COVID-19 se speră ca în 9 luni să avem un vaccin; un termen de 18 luni pare a fi unul mai realist însă.

Detalii

Mâine vom ajunge la 3 milioane de infectări cu SARS-CoV-2 la nivel global. America va ajunge la 1 milion de îmbolnăviri cu noul coronavirus. Prin măsurile luate, România s-a descurcat mai mult decât onorabil până acum. Totul s-ar putea schimba dacă „marea revenire” din 15 mai, dacă se va produce, nu va fi gestionată cu mare grijă, adică începând să ne pregătim de azi.

Ce ar trebui să facem? Iată ce apreciem că reprezintă măsuri obligatorii, pentru a evita reîntoarcerea la starea de urgență și închiderea, din nou, a nenumărate afaceri.

Detalii

În urmă cu câteva zile the New England Journal of Medicine a publicat un studiu, preluat de mass-media de pe toată planeta, privind capacitatea noului coronavirus de a „supraviețui” pe diverse suprafețe. A ieșit în evidență, pentru cei atenți, un lucru: cuprul are capacitatea de a distruge (relativ) rapid virusul, comparativ cu alte materiale. Cum este acest lucru posibil?

Rezultatele privind „supraviețuirea” virusului în aer și pe diverse suprafețe sunt următoarele:
- în aer: 3 ore
- pe cupru: 4 ore
- pe carton: 24 de ore
- pe plastic și oțel: 48-72 de ore.

Detalii


Imagine cu celulă infectată cu noul coronavirus (virusul, în galben, văzut la microscop electronic)

În 1965 o cercetătoare de la Universitatea din Chicago, Dorothy Hamre, studiind culturi de țesut de la studenți cu răceală - a descoperit un nou tip de virus: 229E. Acesta este primul coronavirus  care infectează omul descoperit. Ultimul, SARS-CoV-2, este cel care a trimis jumătate din planetă în propriile case, a blocat economia și a omorât deja peste 110 mii de oameni (și e doar începutul...).

În același timp cu Hamre, un grup de cercetători din Anglia, coordonat de doctorul David Tyrell, studia răceala. Aceștia, de asemenea, au identificat noul tip de virus. La microscop s-a observat că acesta semăna cu un virus pe care-l identificaseră în anii '30 la puii cu bronșită.

Detalii


Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.

În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în trei țări europene dintre cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.

Am început graficul când țările au consemnat 100 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19).

Detalii


Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.

În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în cele trei țări europene cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.

Am început graficul în ziua în care țările au consemnat 3 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19); în cazul Germaniei nu a fost posibil, dat fiind că prima informare a menționat 16 cazuri (24.02.2020).

Detalii

Un studiu chinez recent, preluat de presa românească și internațională, a încercat să stabilească o corelație între grupa de sânge și rata infectării cu SARS-CoV-19. Concluzia studiului, conform cercetătorilor chinezi, este următoarea: „persoanele cu grupa de sânge A au un risc mare decât cei cu grupa de sânge 0 sub raportul ratei de infectare și al severității bolii”. Citind articolul, vom vedea că această concluzie suportă o serie de comentarii. Cercetarea are o serie de limitări, pe care le evidențiem în articol. Să vedem, așadar, ce spune studiul, după o lectură atentă.

Detalii

De când epidemia de COVID-19 a intrat și în România, s-a tot vorbit despre detecția rapidă a celor infectați, despre capacitatea de testare, despre tipuri de teste etc. Dar câte tipuri de teste există? În ce constă aplicarea unui test de detectare a SARS-CoV-2 și cât de sigură este această testare?

Testele pentru diagnosticarea COVID-19 sunt de două tipuri:
(1) teste care detectează componente ale codului genetic al coronavirusului (numite teste moleculare ori teste bazate pe acizi nucleici);
(2) teste care detectează proteinele asociate prezenței virusului (imunoteste).

Detalii

 

Întâi de toate, SARS-CoV-2 este mult mai contagios. Pornind de la R0 (numărul de reproducere de bază - numărul mediu de persoane infectabile de o persoană infectată), după 10 pași de răspândire, virusul gripei (R0=1,3) infectează 56 de persoane. Noul coronavirus (R0=2-2,5) va infecta mai bine de 2.000 de persoane.

Unde sunt cele două virusuri similare? La unele dintre simptome: febră, tuse, faptul că uneori duc la pneumonie. Dar sunt multe alte diferențe, după cum explicăm mai jos.

Detalii


SARS-CoV-2 (în galben) ieșind dintr-o celulă umană

Se discută mult astăzi dacă este bine sau nu să purtăm mască pentru a evita infecția cu noul coronavirus.

E important de știut că modul de expunere la particulele virale contează. În cele mai multe cazuri, nu în toate, este o diferență din perspectiva efectelor între infecția cu o cantitate mare de virus și o cantitate mică de virus.

Sistemul imunitar este mai eficient dacă are de-a face, la început, cu o cantitate mai mică de virus. O cantitate mică  de particule virale inițiale implică o perioadă mai lungă pentru virus pentru a se multiplica până la un nivel care devine periculos. Asta oferă timp sistemului imunitar pentru a crea o protecție eficientă.

Detalii

Pe 22 martie am scris un articol în care am propus 4 măsuri simple pentru a limita transmiterea noului coronavirus.
1. Auto-izolarea grupei de vârstă de risc maxim (a fost pusă în practică, urmată de o relaxare a condițiilor).
2. Verificarea temperaturii tuturor celor care intră în magazine, farmacii, spitale (nu a fost pusă în practică, și merită aplicată imediat).
3. Păstrarea sub un control strict a celor aflați în auto-izolare (se fac eforturi, dar numărul celor aflați în carantină este enorm: 11.576 de persoane. Alte 123.577 de persoane sunt în izolare la domiciliu.)
4. Testarea agresivă (nu s-a pus în practică, cel mai probabil din cauza lipsei unui număr suficient de teste).

La data scrierii articolului erau puțin peste 400 de persoane infectate.

Detalii

Pagina 1 din 22


Pentru a descărca, gratuit, cartea,
clic pe imagine

Q&A: ultimele întrebări