Industria farmaceutică din România, care include în principal producători de medicamente generice, a înregistrat în primele cinci luni ale acestui an o creştere de peste 24% a producţiei, după doi ani de declin, arată datele oficiale consultate de 360medical.ro.
Circa 1,32 milioane de persoane adulte din România cu vârsta cuprinsă între 20 şi 79 ani au diabet, iar peste 10.000 de români au murit în 2024 din cauza acestei boli, arată datele transmis luni de Forumul Român de Diabet. Mai mult, 21,4% dintre cazuri rămân nediagnosticate.
„Prevenţia, depistarea precoce şi tratamentul corect sunt singurele instrumente care pot reduce impactul uriaş al acestei condiţii, care afectează 1 din 11 români. România are nevoie de investiţii în educaţie pentru sănătate”, a declarat conf. dr. Anca Pantea Stoian, citată în comunicatul organizaţiei.
Datele au fost prezentate în contextul în care reprezentanţi ai Forumului Român de Diabet au participat la Parlamentul European la o dezbatere despre relaţia dintre diabetul zaharat şi obezitate şi asigurarea unui acces mai bun la prevenire, diagnosticare şi tratament timpuriu, informează 360medical.ro.
Un studiu desfăşurat pe parcursul a trei decenii cu aproape 200.000 de participanţi oferă informații valoroase cu privire la o dezbatere medicală veche: care este dieta alimentară optimă pentru sănătatea inimii?
Răspunsul nu ţine de dietele la modă, ci de calitatea alimentelor consumate, care arată că sănătatea inimii depinde mai mult de ce includem în dieta alimentară, respectiv de calitatea alimentelor pe care le mâncăm.
Rezultatele pot remodela recomandările clinice şi ghidurile nutriţionale, oferind medicilor şi specialiştilor în sănătate o direcţie clară şi aplicabilă pentru prevenţia bolilor cardiovasculare, informează 360medical.ro.
Un tratament experimental bazat pe celule stem a reușit să elimine complet nevoia de insulină în cazul a 10 din cei 12 pacienți care sufereau de cea mai severă formă de diabet de tip 1.
Rezultatele acestui studiu, prezentate recent la reuniunea anuală a Asociației Americane de Diabet și publicate în The New England Journal of Medicine, oferă speranță concretă pentru pacienții afectați grav de această boală autoimună.
De ce unii oameni trăiesc sănătoşi până la 90, 100 sau chiar 110 ani, în timp ce alţii dezvoltă boli cronice mult mai devreme? Un nou studiu reuneşte cele mai recente dovezi privind factorii care determină longevitatea. În centrul atenţiei: persoanele cu viaţă lungă, ale căror profiluri genetice, epigenetice, metabolice şi imunologice oferă indicii despre cum putem întârzia îmbătrânirea şi preveni bolile asociate acesteia.
Peste 44.000 de specialişti în oncologie s-au reunit la Chicago, la întâlnirea anuală a Societăţii Americane de Oncologie Clinică, pentru a prezenta şi analiza cele mai recente descoperiri în combaterea cancerului. Evenimentul, considerat cel mai mare congres oncologic la nivel mondial, a pus în lumină direcţii revoluţionare în imunoterapie, terapii celulare, diagnostic molecular şi intervenţii comportamentale, deschizând perspective inovatoare în domeniul medicinei personalizate, informează 360medical.ro.
În continuare, rezumatul celor mai importante studii prezentate la ASCO 2025.
Raportul de cercetare „Planet Youth 2024-2025”, rezultatul unui studiu efectuat în perioada noiembrie - decembrie 2024 de Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB), arată că 68% dintre liceenii bucureșteni au consumat alcoolcel puțin o dată de-a lungul vieții, 39% au fumat țigări, 45% au fumat țări electroniceși 7% au consumat canabis.
Zahărul consumat sub formă de băuturi răcoritoare (sucurile neacidulate și băuturile carbogazoase, inclusiv energizantele) și sucuri naturale este asociat cu un risc mai mare de diabet de tip 2 decât în cazul în care este consumat în alte forme.
Interesul în creştere faţă de impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătăţii este susţinut acum de o descoperire ştiinţifică importantă: markeri biologici din sânge şi urină pot indica cât de mult consumă o persoană astfel de produse, arată un nou studiu. Această inovaţie deschide perspective promiţătoare în evaluarea riscurilor pentru boli cronice şi în personalizarea recomandărilor nutriţionale.
Alimentele ultraprocesate (AUP) sunt asociate cu o serie de probleme de sănătate. Acum ar putea fi mai uşor de detectat cât de mult din aceste alimente consumă o persoană, informează 360medical.ro.
Odată cu creșterea incidenței diabetului zaharat la nivel mondial, comunitatea medicală face pași importanți pentru a înțelege mai bine formele mai puțin cunoscute ale acestei boli complexe. În 2025, Federația Internațională de Diabet (IDF) a recunoscut oficial o formă distinctă de diabet, diabetul asociat malnutriției, acum denumit diabet de tip 5. Această recunoaștere marchează un moment istoric, aducând în prim-plan o afecțiune care a fost mult timp ignorată, în ciuda faptului că afectează milioane de oameni, în special în medii unde accesul la hrană adecvată este limitat.
Stând în cabinetul doctoriței mele, am fost surprins când mi-a spus: „Genetica nu contează cu adevărat în cazul bolilor cronice”, continuând: „Stilul de viață al unei persoane, ce mănâncă și cât de mult face mișcare determină dacă va face sau nu o boală cardiacă”.
Ca cercetător care studiază genetica bolilor, nu sunt complet în dezacord – factorii de stil de viață joacă un rol important în determinarea riscului de îmbolnăvire, dar nu reprezintă întreaga poveste. De când oamenii de știință au cartografiat genomul uman în 2003, cercetătorii au descoperit că genetica joacă, de asemenea, un rol important în riscul de boală al unei persoane.
Infecţiile urechii reprezintă o problemă frecventă şi dureroasă în rândul sugarilor şi copiilor mici. Antibioticele orale sunt adesea prescrise timp de o săptămână pentru a trata această afecţiune, însă aceste medicamente pot provoca efecte secundare care necesită întreruperea tratamentulului, ceea ce poate duce la recurenţa infecţiei şi la dezvoltarea rezistenţei la antibiotice.Pentru a îmbunătăţi tratamentul, oechipă de cercetători a dezvoltat un gel antibiotic care a eliminat complet infecţia la animale în doar 24 de ore, conform 360medical.ro.
O nouă analiză scoate în evidenţă amploarea alarmantă a deceselor premature asociate cu o dietă bogată în alimente ultraprocesate.Studiul, care a utilizat date din opt ţări, arată că decesele premature atribuite consumului de alimente ultraprocesate (AUP) cresc semnificativ în funcţie de ponderea acestora în aportul total de energie al oamenilor.
Noul studiu, publicat luni în American Journal of Preventive Medicine, accentuează necesitatea unei intervenţii urgente la nivel mondial pentru diminuarea consumului de alimente ultraprocesate, sprijinită de reglementări şi politici fiscale care să faciliteze accesul populaţiei la opţiuni alimentare sănătoase şi hrănitoare, informează 360medical.ro.
Bolile cerebrale asociate cu înaintarea în vârstă, precum accidentul vascular cerebral (AVC), demenţa şi depresia la vârstnici, afectează milioane de persoane şi exercită o presiune majoră asupra sistemelor de sănătate. Totuşi, cercetări recente oferă speranţă: specialiştii de la Mass General Brigham au identificat mai mulţi factori de risc care pot fi modificaţi, comuni acestor afecţiuni, sugerând că prevenţia prin schimbări comportamentale este nu doar posibilă, ci şi eficientă.
Bolile creierului legate de vârstă, inclusiv AVC, demenţa şi depresia la vârstnici, pot avea un impact semnificativ asupra calităţii vieţii persoanelor în vârstă. Totuşi, multe dintre aceste afecţiuni pot fi prevenite, informează 360medical.ro.
Un studiu internațional coordonat de Universitatea din California, San Diego, a identificat un posibil factor responsabil pentru creșterea cazurilor de cancer colorectal la tineri: o toxină produsă de bacterii, numită colibactină. Această descoperire ar putea aduce, în sfârșit, claritate asupra unei probleme medicale moderne care a pus pe gânduri cercetătorii din întreaga lume.