Stimulatorul măduvei spinării este un tip de dispozitiv electric implantat chirurgical în corp pentru a trata durerea cronică. Are o baterie și electrozi care transmit impulsuri electrice direct către măduva spinării. Se consideră că aceste impulsuri perturbă modul în care creierul percepe durerea.
Stimulatorii sunt folosiți în principal pentru tratarea durerii cronice de spate, mai ales atunci când alte tratamente mai puțin invazive nu au avut efect. Un alt scop este reducerea dependenței de medicamente analgezice riscante – cum sunt opioidele, care, potrivit cercetărilor, sunt ineficiente și nocive în cazul durerii lombare.
Totuși, cercetările – inclusiv ale noastre – arată că stimulatorii măduvei spinării nu sunt mai eficienți decât un placebo. Iar utilizarea lor implică și riscuri.
Notă scientia: Stimularea măduvei spinării este utilizată în principal atunci când opțiunile de tratament pentru durerea postoperatorie nu au oferit pacientului o îmbunătățire semnificativă și poate fi folosită pentru tratarea durerii cronice persistente de spate după intervenții chirurgicale, bolii vasculare periferice, durerii după tratamente medicale, durerii cardiace (angină), durerii abdominale viscerale, leziunilor măduvei spinării, arahnoiditei, durerii post-amputație, durerii neuropatice (inclusiv neuropatie cauzată de cancer prin radiații, neuropatie diabetică severă, chimioterapie sau intervenții chirurgicale), sindromului durerii regionale complexe și durerii perineale (sursa).
Funcționează?
Într-o analiză Cochrane din 2023, cercetătorii au analizat date din 13 studii clinice randomizate privind durerea lombară și nu au găsit beneficii pe termen scurt sau mediu. Aceste meta-analize internaționale reunesc cele mai solide dovezi disponibile pentru a oferi o sinteză riguroasă a cunoștințelor existente.
Doar unul dintre studiile analizate a evaluat eficiența pe termen lung (șase luni). Acela nu a identificat niciun beneficiu al stimulării măduvei spinării.
O altă meta-analiză Cochrane, mai veche, a analizat dovezile privind utilizarea stimulării măduvei spinării în tratarea durerii cronice în general, inclusiv a durerii cervicale. Cercetătorii au analizat 15 studii clinice randomizate, dar nu au putut confirma beneficiile tratamentului, în mare parte din cauza calității și fiabilității scăzute a studiilor disponibile.
Există efecte adverse?
Pe lângă lipsa unor rezultate satisfăcătoare în ameliorarea durerii, trebuie luate în considerare și riscurile și efectele secundare.
Am lucrat la un studiu privind 520 de efecte adverse raportate către Agenția pentru Bunuri Terapeutice (TGA) din Australia. Am constatat că 79% dintre acestea au fost clasificate ca severe, iar 13% ca amenințătoare de viață. Același studiu a arătat că 80% dintre aceste cazuri au necesitat intervenție chirurgicală pentru corectare.
O altă analiză recentă publicată în „Medical Journal of Australia” a examinat date furnizate de firme de asigurare private de sănătate (care acoperă 90% din implantările de stimulatoare medulare din Australia). Cinci mari firme de asigurare, care acoperă 76% din populația cu asigurare privată, au contribuit cu date anonimizate.
Am descoperit că aproximativ un sfert dintre persoanele care au primit un stimulator au avut nevoie ulterior de intervenții chirurgicale corective. Aceste intervenții au avut loc la o medie de 17 luni de la implantare. Asta arată că nu este vorba de intervenții de rutină, cum ar fi schimbarea bateriilor, care sunt proiectate să dureze între 5 și 10 ani.
Cercetările anterioare indică motivele acestor intervenții corective: înlocuirea unui dispozitiv defect, agravarea durerii, infecții sau perforarea țesuturilor delicate care învelesc măduva spinării.
Totuși, chiar și aceste cifre probabil subestimează riscurile reale.
Uneori, electrozii care transmit curentul electric se deplasează de la poziția corectă pe măduva spinării către alte zone ale corpului. Acest lucru necesită o intervenție chirurgicală de repoziționare, dar nu implică neapărat înlocuirea componentelor. Prin urmare, acest tip de intervenție nu este reflectat în datele colectate de firmele de asigurare.
Cât costă?
Am constatat că un stimulator medular costă aproximativ 55.000 dolari australieni (~30 mii euro) per pacient, incluzând dispozitivul, introducerea și eventualele intervenții chirurgicale ulterioare.
Pentru pacienții care au făcut doar un „test” (în care electrozii sunt implantați temporar, iar bateria rămâne în exterior), costul a fost de aproximativ 14.000 dolari australieni per pacient.
Aceste sume nu includ eventualele costuri suportate direct de pacient.
Ar trebui să fac cercetări online pe cont propriu?
Da, dar cu prudență. Din păcate, nu toate informațiile disponibile online despre stimulatoarele medulare sunt corecte.
Caută site-uri independente de companiile care produc sau implantează aceste dispozitive.
Sursele guvernamentale, agențiile de sănătate și universitățile fără interese financiare în domeniu sunt opțiuni mai fiabile.
Biblioteca Cochrane este, de asemenea, o sursă sigură și independentă de informații medicale verificate.
Ce întrebări să adresez medicului?
Departamentul de sănătate din Australia oferă sfaturi utile pentru pacienți privind implanturile medicale.
Se precizează că implanturile medicale sunt considerate produse terapeutice cu risc crescut, iar decizia de a le utiliza nu trebuie luată cu ușurință. Sunt recomandate următoarele întrebări pentru medic:
• Chiar am nevoie de acest implant medical?
• Care sunt riscurile și beneficiile?
• Implantul este aprobat oficial?
• Unde pot găsi mai multe informații?
• Ce se întâmplă dacă am un efect advers?
Ce altceva pot face pentru durerea de spate?
Există alte opțiuni de tratament eficiente și cu riscuri mai mici decât stimularea măduvei spinării.
De exemplu, educația privind gestionarea propriei dureri, exercițiile fizice, terapia cognitiv-comportamentală (o formă de psihoterapie) și medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (cum e ibuprofenul) au susținere științifică solidă. Aceste metode oferă beneficii care depășesc riscurile.
Cercetările au arătat că alte tipuri de terapie – cum ar fi reantrenarea senzoriomotorie și terapia funcțional-cognitivă – sunt de asemenea eficiente. Poți discuta aceste opțiuni cu profesionistul tău medical.
Stimularea măduvei spinării este un exemplu de tratament care a avansat mai rapid decât dovezile științifice. Deși aceste dispozitive există din anii 1960, abia în ultimii ani au apărut studii riguroase care să evalueze eficiența lor reală.
Toată lumea își dorește soluții pentru durerea cronică, dar este esențial ca îngrijirea medicală să se bazeze pe știință solidă.
Traducere și adaptare după Is spinal cord stimulation safe? de Caitlin Jones, postdoctorand în sănătatea mușchilor/ scheletului, University of Sydney și Christopher Maher, profesor la Sydney School of Public Health, University of Sydney.
