Un nou model matematic arată că la circa o picosecundă (10−12 s) după Big Bang ar fi putut lua naștere gravitoni masivi, care să reprezinte în prezent materia întunecată din univers. Acest model are însă nevoie de extra-dimensiuni (în prezent vorbim de 4 dimensiuni, trei spațiale și una temporală).
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT
Găurile negre sunt obiecte extrem de misterioase și încă nu știm ce se întâmplă în interiorul acestora. Paradoxul informației a stârnit multe discuții în lumea științifică: ce se întâmplă cu informația asociată obiectelor care cad în interiorul găurii negre? Se pierde sau nu?
În două recente articole a fost propusă o soluție care ia în calcul câmpul gravitațional: „părul cuantic”.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Există hidrogen în roiurile de galaxii care este extrem de cald, având temperaturi de circa 10 milioane Kelvin. Cum este posibil una ca asta? Nu ar trebui să existe un gaz așa de cald. Pentru a dezlega acest mister oamenii de știință au folosit 196 de lasere, recreând condițiile care au dat naștere acestui fenomen.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Coliziune stele neutronice (simulare)
Studiul undelor gravitaționale emise pe timpul coliziunilor dintre stele neutronice ar putea ajuta în descifrarea misterului energiei întunecate. Dar este energia întunecată reală sau este un indiciu al unei teorii care modifică teoria relativității generale a lui Einstein?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Dedic acest articol colegilor și populației din Ucraina.
Detectorul de silicon (Silicon Drift Detectors - SDD), care execută măsurători spectroscopice de mare precizie
Studiul atomilor exotici este foarte important pentru a înțelege interacțiunea nucleară tare. În acest context proiectul de cercetare SIDDHARTA-2 la acceleratorul DAFNE de la Frascati, Italia, are un obiectiv ambițios: prima măsurare a deuteriului kaonic, un atom în care electronii sunt înlocuiți de kaoni, particule care conțin un quarc „strange”.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
KATRIN. Credit imagine: www.kit.edu
Neutrinii, particule elementare care fac parte din modelul standard al fizicii moderne, sunt cele mai misterioase particule dintre cele pe care le cunoaștem. Au o masă atât de mică, încât nu am reușit s-o măsurăm până în prezent. Am putea spune că vorbim despre insuportabila ușurătate a... neutrinilor, parafrazându-l pe Kundera :).
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
LISA (concepție NASA)
Undele gravitaționale ce provin din spațiu reprezintă o sursă de informații incredibil de importantă pentru a ne ajuta să înțelegem mai bine universul.
În 2037 se plănuiește lansarea în spațiu a unui nou detector de unde gravitaționale, LISA (Laser Interferometer Space Antenna), care va fi capabil să măsoare unde gravitaționale care provin de la noi surse, asimetrice, ce ar putea să ne dea informații despre noi câmpuri de energie sau care ar putea contribui la teorii dincolo de relativitatea generală a lui Einstein.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Ce se întâmplă cu organismul uman când ne scufundăm la adâncimi din ce în ce mai mari? Care sunt limitele acestuia? Ce soluţii au fost adoptate pentru a se reuşi depăşirea acestor limite naturale?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Fizica cuantică este la baza unor noi tehnologii, computerul cuantic, care se bazează pe qubit - un sistem care folosește suprapunerea de stări. Menținerea îndelungată a unui qubit este însă dificilă, datorată așa-numitei decoerențe. În acest context noul record obținut de un grup de cercetători care a folosit carbură de siliciu (carborundum) și lasere este remarcabil: 5 secunde.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
În imaginea din stânga: imagine a galaxiei Andromeda. În dreapta: roiul globular B023-G78, unde a fost identificată gaura neagră.
Credit: Iván Éder, https://www.astroeder.com/; HST ACS/HRC
Cum iau naștere găurile negre super-masive, cu masă enormă, este încă un mister. În acest context descoperirea recentă a unei noi găuri negre cu masa de circa 100.000 de ori cea a Soarelui, deci nici foarte mare, dar nici mică, este extrem de interesantă, atât pentru a se înțelege mai bine găurile negre, cât și procesul de formare a galaxiilor.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Rețeaua de magnetometre GNOME
GNOME este un proiect de cercetare științifică bazat pe o rețea de detectoare de materie întunecată, magnetometre foarte sensibile, răspândite în întreagă lume. Au fost recent publicate primele rezultate după 100 de zile de măsurători; materia întunecată nu a fost descoperită, însă au fost puse noi limite asupra posibilelor caracteristici ale acesteia.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Bosonul Higgs descoperit relativ recent la acceleratorul LHC de la CERN are o masă relativ mică. Dar de ce? O teorie recentă avansează ideea conform căreia universul nostru ar fi doar unul din multe alte universuri. În acest model, pe lângă bosonul Higgs, ar exista inclusiv particule care explică materia întunecată.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Un grup de cercetători de la National Superconducting Cyclotron Laboratory (NSCL) a reușit un nou record în producerea celui mai ușor izotop de magneziu, magneziu-18. Acest izotop este extrem de instabil și nu poate fi găsit în natură. Rezultatul cercetării reprezintă un progres în fizica nucleară și ajută la o mai bună înțelegere a modului în care interacționează protonii și neutronii.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Se dezbate de zeci de ani dacă există sau nu un nucleu care să conțină doar neutroni. Recent, în cadrul unor experimente efectuate în Germania la Garching, s-au observat semnale ale posibilei existențe ale unui sistem legat, format din patru neutroni – așa-numitul tetraneutron.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
În cadrul proiectului de cercetare FASERν au fost detectați pentru prima dată neutrini produși la Marele Acceleratori de Hadroni, LHC, de la CERN, Elveția. În viitor vor fi măsurați mii de neutrini, care fac parte din toate cele trei familii ale acestei particule. FASERν va fi primul experiment care va observa toate tipurile de neutrini și antineutrini.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Interacțiunea dintre un proton și un mezon ɸ, care apar în urma coliziunilor proton-proton la LHC
Credit imagine: ALICE
Proiectul de cercetare științifică ALICE de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la CERN a publicat recent rezultatele studiului interacțiunii hadronilor prin femtoscopie. Studiul acestei interacțiuni este important atât pentru fizica particulelor, cât și din perspectiva studiului stelelor de neutroni.
În esență, cercetătorii de la ALICE (A Large Ion Collider Experiment) au folosit femtoscopia pentru a studia interacțiunile reziduale dintre particule formate din două și din trei quarcuri. Astfel a putut fi observată pentru prima dată interacțiunea dintre mezonul ɸ (fi), format dintr-un quarc straniu și antiparticula sa, și un proton, format din două quarcuri up și un quark down.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
